Material realizat de Carmen Toader și Florentina Dumitrașcu
Forțele militare ale Statelor Unite ale Americii au lovit 70 de ținte ale Statului Islamic în Siria ca urmare a uciderii unor soldați americani, relatează Euronews. Operațiunea a venit ca răspuns la atacul din 13 decembrie, unde doi soldați americani și un interpret au fost uciși, incident atribuit grupării teroriste Stat Islamic de către administrația americană. Loviturile au vizat infrastructura și depozitele de armament din centrul țării și au fost implicate avioane F-15, F-16, A-10, elicoptere Apache și sisteme HIMARS. Președintele SUA, Donald Trump a declarat că atacul a fost menit pentru a stopa regruparea Statului Islamic și a avertizat că orice nou atac va fi sancționat și mai dur. Secretarul Apărării, Pete Hegeseth, a transmis că acest atac nu a însemnat începutul unui război, ci doar un act de contracarare. Răspunsul SUA a reprezentat un test pentru relațiile dintre administrația americană și cea siriană, care și-a exprimat sprijinul pentru continuarea luptei împotriva terorismului.
Președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, a declarat la Kiev că administrația americană a propus negocieri de pace la Miami, potrivit Politico. Acesta s-a arătat sceptic privind faptul că o întâlnire la nivelul consilierilor pentru securitate națională ar produce rezultate concrete, amintind de discuțiile anterioare de la Istanbul. Zelenski a precizat că ar susține formatul dacă ar facilita noi eliberări de prizonieri sau ar pregăti o reuniune la nivel de lideri, subliniind că deciziile esențiale privind teritoriile, garanțiile de securitate și funcționarea centralei nucleare Zaporojie trebuie luate la cel mai înalt nivel. Declarațiile au venit în contextul negocierilor americano-ucrainene începute vineri în Florida, unde negociatorul-șef al SUA, Steve Witkoff, și consilierul Jared Kushner s-au întâlnit cu delegația ucraineană condusă de Rustem Umerov. În plus, reprezentantul Rusiei, Kirill Dmitriev, urma să se întâlnească, de asemenea, cu oficialii americani.
Garda de Coastă a Statelor Unite ale Americii a confiscat un petrolier plecat recent din Venezuela, marcând a doua acțiune de acest tip într-o lună, după ordinul președintelui american de a bloca petrolierelor sancționate accesul în și din Venezuela, raportează BBC. Operațiunea a implicat o echipă tactic specializată și a avut loc în ape internaționale, petrolierul Centuries fiind preluat fără incidente. Secretarul Departamentului de Securitate Națională, Kristi Noem, a afirmat că vor continua să intercepteze transporturile ilegale de petrol folosite pentru finanțarea narcoterorismului. Administrația americană a acuzat președintele venezuelean, Nicolás Maduro și gruparea Cartel de los Soles de folosirea petrolului „furat” pentru finanțarea traficului de droguri și a altor activități criminale, acuzații respinse de autoritățile de la Caracas. Operațiunea a survenit după intensificarea prezenței militare americane în Caraibe și a atacurilor recente asupra navelor suspectate de contrabandă.
Autoritățile din Algeria au început dezbaterile asupra unui proiect de lege care vizează incriminarea ocupației coloniale franceze dintre anii 1830 și 1962, conform Al Jazeera. Inițiativa legislativă, depusă în Adunarea Populară Națională, a fost prezentată ca un demers istoric, fundamentat pe principiile dreptului internațional, potrivit postului AL24 News. Proiectul a urmărit recunoașterea oficială a crimelor autorităților coloniale, asumarea responsabilității și obținerea unor scuze oficiale din partea Franței. Președintele Adunării, Ibrahim Boughali, a declarat că legea a reprezentat un mesaj politic clar, subliniind că dominația franceză a însemnat nu doar exploatare economică, ci și politici de represiune și distrugere a identității algeriene. Autoritățile franceze nu au reacționat oficial, iar președintele Franței, Emmanuel Macron, a reiterat anterior că nu va oferi scuze în mod public, deși oficialii de la Paris au admis în 2018 utilizarea torturii în războiul de independență algerian.
Guvernul Israelului a aprobat un plan pentru înființarea a 19 noi așezări evreiești în Cisiordania ocupată, relatează Euronews. Anunțul a fost făcut de ministrul Finanțelor, Bezalel Smotrich, care a precizat că numărul total al noilor așezări aprobate în ultimii ani a ajuns la 69, un nivel record. Decizia a dus la creșterea cu aproape 50% a numărului de așezări în timpul actualului guvern dominat de extrema dreaptă, de la 141 în 2022 la 210 în prezent, conform organizației Peace Now. Măsura a inclus și legalizarea unor avanposturi și reînființarea a două așezări evacuate în 2005, Kadim și Ganim. Aprobarea a venit în contextul eforturilor Statelor Unite de a instaura un regim de pace care prevedea o posibilă cale către formarea unui stat palestinian, opțiune subminată de extinderea coloniilor, considerate ilegale de principiile dreptului internațional. Decizia a fost însoțită de intensificarea violențelor coloniștilor și a operațiunilor militare israeliene în Cisiordania.
Clădirea Ambasadei Poloniei de la Bruxelles a fost inscripționată cu sloganuri care vizau securitatea acesteia, relatează Le Monde. Potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Poloniei, în noaptea de joi spre vineri au apărut mesaje cu caracter politic în engleză, care vizau securitatea Poloniei și a Uniunii Europene. Inscripțiile au fost ulterior îndepărtate, iar autoritățile locale au deschis o anchetă. Presa poloneză a relatat că a fost deteriorată și emblema Poloniei, iar pe placa consulatului a fost scris cuvântul „killers”. Alte mesaje au vizat zidul de la frontiera Poloniei cu Belarus și agenția europeană Frontex. Imaginile de pe camerele de supraveghere au arătat trei sau patru persoane mascate implicate în incident.
Autoritățile din Bangladesh au anunțat că asasinarea unei figuri a mișcării studențești din 2024 a declanșat violențe și a amplificat tensiunile cu India, potrivit Le Monde. Sharif Osman Hadi, în vârstă de 32 de ani, a fost împușcat în cap la Dhaka, pe 12 decembrie, de atacatori mascați aflați pe motocicletă, în timp ce își lansa campania electorală într-o circumscripție a capitalei. Transportat în stare critică la un spital din Singapore, acesta a murit ulterior din cauza situației critice în care se afla. Poliția din Bangladesh a confirmat identificarea suspecților, care s-ar fi refugiat în India. Incidentul a avut loc într-un context politic tensionat, cu două luni înaintea alegerilor legislative, și a provocat proteste violente în mai multe zone din Dhaka.
José Antonio Kast a câștigat alegerile prezidențiale din Chile pe 14 decembrie 2025 cu 58% din voturi, pe fondul preocupărilor legate de insecuritate și al reacției electoratului la protestele sociale din 2020, relatează Le Monde. Potrivit politologului Claudia Heiss, victoria lui José Antonio Kast reflectă subiecte precum importanța pentru populație a ordinii publice și siguranței, teme pe care extrema dreaptă le-a exploatat mai eficient decât stânga și dreapta tradițională. Mișcarea de contestare din 2019–2020 („estallido social”) a lăsat un traumatism social care a alimentat neîncrederea față de elite și politicile publice clasice. Reintroducerea votului obligatoriu a adus la urne un electorat mai distant față de clasa politică, favorizând discursuri populiste și măsuri radicale, precum politicile dure de securitate și imigrație.
Președintele Franței, Emmanuel Macron și ministra Apărării, Catherine Vautrin, au sosit duminică dimineața în Emiratele Arabe Unite pentru a sărbători Crăciunul alături de militarii francezi staționați în zonă, după relatările Le Monde. Macron a vizitat Muzeul Național Zayed și s-a întâlnit cu președintele Mohammed bin Zayed Al Nahyane. În timpul unui discurs adresat acestora, șeful statului francez a anunțat începerea construcției viitorului portavion francez. Peste 900 de militari francezi sunt desfășurați în Emirate, participând la operațiuni împotriva traficului de droguri, protecția navelor în Marea Roșie și misiuni împotriva grupării Stat Islamic, în scopul menținerii capacității autonome de acțiune în regiune.
Reluarea conflictului de frontieră dintre Cambodgia și Thailanda a determinat strămutarea a peste 900.000 de persoane și o reuniune specială a ASEAN-ului, relatează Le Monde. Ministerul de Interne al Cambodgiei a raportat că peste 518.000 de persoane au fost evacuate din zonele afectate de tiruri de artilerie și bombardamente aeriene, iar autoritățile thailandeze au estimat că aproximativ 400.000 de persoane au fost strămutate pe teritoriul lor. Confruntările au cauzat 41 de decese de-o parte și de alta. Comunitatea internațională, inclusiv SUA, UE, China și ASEAN, a solicitat restabilirea păcii, iar miniștrii de externe ai ASEAN au programat să se întâlnească luni la Kuala Lumpur pentru a analiza situația, în timp ce China a trimis un mediator pentru a facilita negocierile.
Politicall.ro Educare prin informare
