Material realizat de Carmen Toader
Yoweri Museveni a câștigat al șaptelea mandat de președinte al Ugandei, după ce Comisia Electorală a anunțat că liderul în vârstă de 81 de ani a obținut 71,65% din voturi, relatează Al-Jazeera. Principalul său rival, Bobi Wine, a primit 24,72% și a respins rezultatul ca fiind „o farsă”, susținând că procesul electoral a fost viciat de intimidări și violențe împotriva opoziției. Observatorii internaționali au semnalat arestări și abuzuri, fără a confirma însă fraude electorale majore, iar autoritățile au raportat mai multe decese în incidentele ce au urmat după alegeri. Președintele Ugandei, aflat la putere din 1986, și-a prelungit astfel cei aproape 40 de ani de conducere, după ce anterior s-a modificat Constituția pentru a elimina limitele de vârstă și de mandate pe care le avea un șef de stat.
Guvernul sirian a anunțat un acord de încetare a focului cu Forțele Democratice Siriene (SDF) și integrarea completă a acestora în armata națională, potrivit Euronews. Conform surselor oficiale, trupele armate siriene au preluat controlul asupra unor zone cheie din estul țării, inclusiv din provinciile Raqqa și Deir El-Zour. Președintele Ahmad Al-Sharaa a declarat că acordul a pus capăt confruntărilor recente și a deschis calea către reunificarea Siriei, în timp ce Ministerul Apărării a ordonat oprirea luptelor pe linia frontului. Deși conducerea SDF nu a confirmat public înțelegerea, semnătura liderului Mazloum Abdi a apărut pe document, iar oficialii americani au catalogat acordul drept un pas decisiv spre stabilitate. Acesta a prevăzut dizolvarea SDF, transferul controlului asupra câmpurilor petroliere, barajelor și punctelor de frontieră către autoritățile din Damasc.
Președintele Donald Trump a anunțat că va impune tarife de 10% asupra importurilor din opt țări europene ca represalii pentru opoziția acestora față de controlul american asupra Groenlandei, conform Associated Press. Acesta a declarat că taxele urmează să între în vigoare în februarie 2026 și să crească la 25% din iunie, dacă nu se ajungea la un acord privind „achiziția completă” a teritoriului autonom aflat sub suveranitate daneză, aplicând tarife pentru Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Olanda și Finlanda. Acest lucru a provocat reacții dure din partea liderilor europeni, care au avertizat asupra unei deteriorări grave a relațiilor transatlantice, în timp ce președintele american a susținut că măsura a fost necesară din motive de securitate națională și pentru a contracara presupuse interese ruse și chineze în regiunea arctică.
Oficialii israelieni a respins componența ”Consiliului executiv pentru Gaza” anunțat de SUA, afirmând că lista prezentată de administrația americană a contravenit politicii israeliene, conform Deutsche Welle. Biroul premierului Benjamin Netanyahu a precizat că ministrul de externe Gideon Saar a fost însărcinat să transmită obiecțiile guvernului de la Tel Aviv secretarului de stat Marco Rubio, după ce administrația de la Washington a făcut publică structura așa-numitului „Consiliu al păcii”, care ar urma să supervizeze guvernarea în Gaza în perioada post-război. Panelul a inclus oficiali americani și internaționali, printre care Rubio, emisarul Steve Witkoff, Tony Blair, Jared Kushner, precum și reprezentanți ai Turciei și Qatarului, fapt ce a generat nemulțumiri din partea autorităților israeliene și a unor grupări palestiniene, pe fondul fragilității armistițiului intrat în vigoare în octombrie.
Guvernul spaniol a prezentat la NATO 79 de programe de modernizare militară, vizând întărirea capacităților sale și creșterea autonomiei strategice, de la vehicule de luptă și fregate F-100, până la sisteme electronice și sateliți radar, potrivit Euronews. Programele fac parte dintr-un program amplu finanțat cu peste 10 miliarde de euro și urmăresc, pe lângă modernizarea armatei, și reducerea dependenței de furnizori externi prin implicarea companiilor spaniole. Discuțiile cu NATO vizează și pragul de cheltuieli alocat apărării: oficialii de la Madrid susțin că 2,1% din PIB este suficient, în timp ce NATO solicită 3,5%. De asemenea, oficialii spanioli au încercat să mențină circa 4.000 de militari în 15 țări, cu o prezență semnificativă pe flancul estic al Alianței, luându-și angajamentul că investițiile în apărare vor continua și în anii următori.
