Material realizat de Mihai Turcu și Irina Dudu
Rebelii M23 au intrat în Bukavu, capitala provinciei South Kivu din Republica Democrată Congo, anunță Deutsche Welle. În urma acestui eveniment, Programul Alimentar Mondial a raportat jefuirea unuia dintre depozitele sale. Deținuții închiși în închisoarea principală din oraș au fost eliberați. Ulterior, străzile s-au golit, iar locuitorii au așteptat cu îngrijorare evoluția situației. Pierre Bahizi, liderul autoproclamat al rebelilor, a făcut apel la calm, declarând că „nu trebuie să lăsăm puterea în stradă.” Prim-ministrul Congoului, Judith Suminwa, a cerut retragerea trupelor rwandaze, acuzând Rwanda de sprijinirea rebelilor M23, acuzații negate de autoritățile rwandaze. Conflictul a fost discutat la summitul Uniunii Africane din Etiopia, unde secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat că escaladarea ar putea destabiliza întreaga regiune. Guterres a subliniat că nu există o soluție militară și a cerut utilizarea diplomației pentru rezolvarea crizei, insistând asupra respectării suveranității și integrității teritoriale a Republicii Democrate Congo.
A avut loc dezbaterea televiziată dintre principalii patru candidați la funcția de cancelar al Germaniei, declară Deutsche Welle. Aceștia au fost Friedrich Merz (CDU), Olaf Scholz (SPD), Robert Habeck (Verzi) și Alice Weidel (AfD), a avut loc cu o săptămână înaintea alegerilor din 23 februarie. Aceasta a fost prima dezbatere de acest tip cu patru candidați. Alegerile anticipate au fost convocate după prăbușirea coaliției guvernamentale în noiembrie anul trecut. Partidul conservator CDU, condus de Friedrich Merz, conducea sondajele cu aproximativ 30%, urmat de partidul de extremă dreapta AfD, cu 20%. Social-democrații lui Olaf Scholz și Verzii lui Robert Habeck se aflau pe locurile trei și patru, cu 15% și, respectiv, 13%. Scholz a apărat măsurile guvernamentale pentru reducerea migrației ilegale, însă a subliniat importanța protejării persoanelor cu background migrațional. Merz a fost criticat pentru interacțiunile recente cu AfD, iar ceilalți candidați au respins orice colaborare cu acest partid.
Un atac cu cuțitul, comis de un cetățean sirian de 23 de ani, a avut loc în Austria, confirmă Euronews. Atacul s-a soldat cu un adolescent ucis și cinci răniți. Autoritățile austriece au declarat că atacatorul a fost motivat de terorism islamic, având legături cu gruparea Stat Islamic și fiind radicalizat rapid online. Un alt cetățean sirian a intervenit, limitând gravitatea atacului. Ministrul de Interne, Gerhard Karner, și-a exprimat furia față de acest act, iar președintele Alexander Van der Bellen l-a catalogat drept „oribil.” Comunitatea siriană din Austria a condamnat atacul, exprimând solidaritate cu victimele. Acesta este al doilea atac jihadist mortal din Austria în ultimii ani, după atacul din Viena din 2020. Liderii politici au cerut măsuri mai stricte de securitate și modificări legislative pentru a preveni astfel de tragedii. Atacul a reaprins dezbaterile politice legate de migrație, un subiect sensibil în contextul politic actual din Europa.
Liderii europeni s-au reunit la Paris pentru un summit de urgență, publică Politico. Acesta a privit securitatea europeană și situația din Ucraina. Guvernul francez a convocat întâlnirea, la care au participat lideri din Germania, Marea Britanie, Italia, Polonia, Spania, Țările de Jos, Danemarca, secretarul general NATO și președinții Consiliului European și Comisiei Europene. Ministrul de externe francez Jean-Noël Barrot a subliniat că asemenea întâlniri sunt frecvente și nu ar trebui dramatizate. Prim-ministrul britanic Keir Starmer a declarat că Europa trece printr-un moment critic pentru securitatea sa națională. De asemenea, ministrul de externe polonez Radosław Sikorski a confirmat participarea premierului Donald Tusk la summit. Summitul a fost precedat de o discuție telefonică între președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin despre negocieri de pace în Arabia Saudită, la care Uniunea Europeană și Ucraina nu au fost invitate. Starmer a afirmat că Europa trebuie să își asume un rol mai activ în NATO pentru a securiza viitorul Ucrainei și a face față amenințărilor Rusiei.
Guvernul israelian a colaborat cu administrația Trump pentru implementarea unui plan privind Gaza, informează The Guardian. Planul prevedea relocarea a peste 2 milioane de palestinieni și transformarea teritoriului într-o zonă turistică. Premierul Benjamin Netanyahu și secretarul de stat american Marco Rubio au susținut acest plan, în ciuda criticilor internaționale care îl cataloghează drept o formă de epurare etnică. Netanyahu a declarat că Israelul este pregătit să intensifice atacurile dacă ostaticii israelieni deținuți de Hamas nu sunt eliberați. Ministrul israelian al finanțelor, Bezalel Smotrich, a anunțat că transferul populației palestiniene ar putea începe în curând. În același timp, instanțele internaționale au emis mandate de arestare pentru Netanyahu și fostul ministru al apărării Yoav Gallant pentru crime împotriva umanității. Netanyahu a criticat aceste acțiuni și a promis măsuri comune cu SUA împotriva tribunalelor internaționale. Livrarea recentă de bombe grele din SUA către Israel a subliniat sprijinul necondiționat al administrației Trump pentru Israel, în timp ce Netanyahu și Rubio au acuzat Iranul de instabilitatea din regiune.
Mahmoud Ali Youssouf, ministrul de externe al Djibuti, a fost ales șef al Comisiei Uniunii Africane, relatează France24. Mahmoud Ali Youssouf a reușit să obțină suportul a două treimi al liderilor adunați la Addis Abeba. Acesta s-a aflat în funcția de ministru al Djibuti încă din 2005 și este printre cei mai longevivi lideri din regiune. Youssouf a promis că va prioritiza pacea și securitatea, abordând problema conflictelor majore din regiune și reduceri de ajutoare. Acesta a identificat “problema de guvernare” în unele țări africane, conflictele din Republica Democrată Congo și Sudan, precum și reducerile de finanțare pentru USAID drept provocări majore cu care se confruntă statul.
Fostul prim-ministru din Mauritius, Pravind Jugnauth, a fost arestat de către Comisia de Crime Financiare, fiind acuzat de spălare de bani, redactează Reuters. Potrivit Comisiei de Crime Financiare, Pravind Jugnauth a fost arestat și trimis la centrul de detenție din Moka, în districtul central din Mauritius. Comisia a mai declarat că au fost efectuate anchete la diferite locații, inclusiv la reședința lui Jugnauth, de unde au găsit și confiscat 114 milioane de rupii mauriciene ($2,4 milioane). Avocatul lui Jugnauth, Raouf Gulbul, negat acuzațiile și a declarat că ministrul fost arestat în mod provizoriu într-un caz de spălare de bani.
Un atac aerian israelian a ucis trei ofițeri de poliție palestinieni la est de Rafah, în sudul Fâșiei Gaza, relatează Reuters. Declarația a fost dată de Ministerul de Interne condus de Hamas, care a catalogat incidentul drept o încălcare a armistițiului intrat în vigoare pe 19 ianuarie, prin blocarea intrării echipamentelor pentru curățarea molozului și a adăposturilor pentru persoanele strămutate. Ministerul de Interne a precizat că cei trei polițiști uciși fuseseră trimiși în zonă pentru a asigura intrarea camioanelor cu ajutoare în Gaza. Un oficial al Ministerului Sănătății din Gaza a spus că forțele israeliene au împiedicat plecarea a zeci de pacienți și răniți palestinieni pentru tratament în Egipt, fără a oferi permisiunea necesară pentru a trece prin punctul de frontieră Rafah. Hamas a amenințat inițial că va suspenda eliberarea ostaticilor dacă Israelul nu respectă protocolul umanitar, dar ulterior a revenit asupra deciziei, invocând asigurările mediatorilor arabi Qatar și Egipt că materialele necesare vor fi livrate.