Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Coreea de Nord a afișat ceea ce au părut noi rachete de rază lungă, precum și torpile montabile pe submarine, în cadrul unei parade militare fastuoase, organizată sâmbătă cu ocazia aniversării a 105 ani de la nașterea fondatorului Republicii Coreene, Kim Il Sung, în timp ce un portavion american cu propulsie nucleară se îndreaptă spre peninsula din estul Asiei, informează Reuters. Ulterior, Phenianul a efectuat și un test balistic în cursul dimineții de duminică, însă acesta a eșuat, transmite The Guardian. Potrivit comandamentului din Pacific al SUA, proiectilul care urma să fie testat și a explodat în momentul lansării nu era o rachetă balistică intercontinentală (ICBM). Cu toate acestea, parada de sâmbătă a reprezentat un mesaj transmis de liderul de la Phenian, Kim Jong-un, atât puterilor din regiune, cât și Statelor Unite, prin prezentarea noilor proiectile. Sub privirile unui Kim Jong-un jovial, soldați, tancuri, sisteme antiaeriene și de propulsie a rachetelor au mărșăluit prin principala piață din capitala Phenian, iar o escadrilă de avioane cu o elice au zburat într-o formație care a format numărul ”105” în aer. Totodată, autoritățile de la Phenian au trimis un avertisment către SUA, îndemnând Washingtonul să nu realizeze ”acțiuni provocatoare” în regiune, subliniind că statul nord-coreean ”este pregătit să replice cu atacuri nucleare”.
Fostul președinte al Afganistanului, Hamid Karzai, l-a acuzat pe succesorul său Ashraf Ghani de ”trădare”, după ce a permis forțelor militare americane să lanseze cea mai puternică bombă convențională folosită vreodată în teatrele de operațiuni, împotriva militanților ISIS din acest stat, informează Reuters. ”Cum poți să le permiți americanilor să lanseze în țara ta o bombă care are echivalentul unui proiectil atomic? Dacă guvernul a permis așa ceva, acest lucru este greșit și reprezintă o trădare națională”, a declarat Karzai, în cadrul unui eveniment public din capitala Kabul. Fostul președinte deține în continuare o influență considerabilă în rândul etnicilor paștuni din țară, fapt care ar putea provoca o destabilizare politică în Afganistan, fiind cunoscute pozițiile sale anti-americane de-a lungul timpului. Cu toate acestea, șeful executivului din Afganistan, Abdullah Abdullah, a menționat că atacul a fost coordonat și efectuat cu deplina cunoștință a autorităților afgane, tocmai pentru a evita pagubele provocate civililor Bomba lansată joi de armata americană în provincia Nangarhar a avut ca țintă o rețea de tuneluri și grote folosite de militanții ISIS, provocând moartea a cel puțin 90 de militanți teroriști, nefiind raportate decese în rândul civililor. Proiectilul, cunoscut în jargon sub denumirea de ”mama tuturor bombelor” (MOAB), cu o greutate de 9,7 tone, este cea mai mare bombă non-nucleară folosită vreodată într-un bombardament.
Un volum consistent de breșe de securitate, care este estimat că ar valora circa 2 milioane $ dacă ar fi vândute pe piața neagră, au fost sustrase online, iar instrumentele folosite pentru acest atac cibernetic indică faptul că atacul ar fi fost coordonat de Agenția Națională de Securitate a SUA (NSA), informează BBC. Totodată, este estimat că sistemul bancar global Swift ar fi fost la rândul său afectat, acest fapt însemnând că, practic, SUA este capabilă să monitorizeze ”sub acoperire” tranzacțiile financiare. Informațiile au fost publicate de grupul Shadow Brokers, o echipă de hackeri care anterior au expus și alte softuri de tip malware create de NSA. Dacă documentele prezentate de aceștia se dovedesc a fi reale, aceasta reperzintă cea mai puternică lovitură dată NSA după scandalul provocat de fostul angajat al agenției, Edward Snowden, în 2013. Acesta din urmă a descris dezvăluirea drept ”Mama Tuturor Isprăvilor”, cu referire la folosirea recentă de către armata americană a unui proiectil numit ”mama tuturor bombelor”.
Peste 2000 de migranți care încercau să ajungă în Europa au fost salvați din apele Mării Mediterane, în urma a 19 operațiuni de salvare efectuate de paza de coastă italiană și de organizațiile neguvernamentale, fapt care a alimentat criticile ONG-urilor de caritate lansate împotriva autorităților coordonate de Uniunea Europeană, acuzate că ”îi lasă efectiv pe migranți să se înece”, relatează The Independent. Organizația Internațională pentru Migrație a anuțat că 32.000 de migranți au sosit în Europa venind de pe mare în acest an, în timp ce 650 au murit sau sunt dați dispăruți. Totodată, ONG-ul ”Medici Fără Frontiere” a criticat Agenția Pazei de Coastă și Granițe a UE, Frontex, pentru eficiența scăzută și numărul redus de operațiuni de salvare a migranților. ”Directorul Frontex susține că e un paradox ca doar o treime din operațiunile de salvare să fie efectuate de ei. Suntem de acord cu asta. Unde sunt bărcile Frontex într-o zi ca asta?”, a postat organizația pe contul său de Twitter.
Explozia unei bombe care a lovit un convoi de sirieni ce așteptau să intre în orașul Alep, controlat de forțele pro-guvernamentale, a provocat moartea a cel puțin 126 de persoane, dintre care nu mai puțin de 68 de copii, informează The Guardian. Atentatul a avut loc în contextul unui transfer al populației între zonele controlate de rebeli, respectiv de forțele guvernamentale. Astfel, civili și luptători pro-guvernamentali șiiți din două sate asediate de rebeli au fost îmbarcați în autobuze care urmau să îi transporte în Alep în schimbul mai multor sute de insurgenți sunniți și familii ale acestora care au fost mutați dintr-o zonă asediată de forțele guvernamentale din jurul Damascului. Dar o întârziere în realizarea acordului a blocat transferul populației șiite aflate la periferia orașului Alep, iar un atacator sinucigaș s-a detonat în apropierea convoiului.
Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, a declarat că susține o inițiativă de a pune capăt anonimatului comentariilor online, cât și pe rețelele sociale, pentru a sprijini combaterea limbajului instigator la ură și dezbaterile democratice, potrivit Euronews, care citează un interviu acordat de șeful de stat german pentru publicațiile Ouest-France și Funke. Steinmeier a declarat că sprijină dezbaterile deschise, în care identitatea comentatorilor de pe internet este dezvăluită, fapt care ar promova discursul democratic și va putea verifica situațile în care sunt investigate discursuri instigatoare la ură sau hărțuire în conversațiile online. Comentariile președintelui german survin în condițiile în care guvernul de la Berlin a aprobat o propunere legislativă care poate amenda rețelele sociale care eșuează să combată discursul instigator la ură cu până la 50 de milioane $.
Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a revendicat victoria în urma referendumului pentru modificarea constituției și transformarea statului într-o republică prezidențială, după aproape un secol de la fondarea statului turc modern de către ex-generalul Mustafa Kemal Ataturk, informează BBC. Cu un rezultat mai strâns decât se aștepta, Erdogan le-a mulțumit susținătorilor, care au reușit să încline balanța în favoarea sa, cu aproximativ 51,2% din voturi exprimate în favoarea taberei ”Da”, care susține modificarea constituției și întărirea prerogativelor președintelui. Procesul de vot nu a fost lipsit de incidente, în provincia Diyarbakâr fiind înregistrate două decese în urma unei încăierări la o secție de vot. Totodată, Partidul Republican al Poporului, aflat în opoziție, a denunțat fraudarea votului și a cerut renumărarea a 60% din voturi, criticând o decizie care a aprobat folosirea unor buletine de vot neștampilate în cazul în care nu au fost oferite dovezi că acestea ar fi false. Modificarea constituției Turciei înseamnă schimbarea regimului actual de la o republică parlamentară la una prezidențială, în care șeful statului va conduce efectiv guvernul, funcția de prim-ministru va fi abolită, șeful statului poate numi patru din cei 13 judecători ai curții supreme, președintele își poate păstra afilierea politică, tribunalele militare se vor desființa, iar parlamentul nu va mai putea înainta moțiuni de cenzură și nu-l mai poate demite pe președinte.
Forțele militare irakiene au lansat un nou atac asupra pozițiilor Statului Islamic din Mosul, încercând să spargă o blocadă pentru a-i îndepărta pe insurgenți din ultimul oraș important pe care aceștia îl mai ocupă în Irak, informează Reuters. Poliția federală irakiană a avansat duminică încă circa 200 de metri înspre centrul vechi al orașului, apropiindu-se de moscheea al-Nuri, un obiectiv simbolic al bătăliei, aceasta fiind locul unde liderul ISIS, Abu Bakr al-Baghdadi s-a declarat lider al autoproclamatului califatul islamic. Ofensiva trupelor irakiene este îngreunată din cauza străzilor înguste, a folosirii civililor drept scuturi umane de către militanții ISIS, precum și de atacurile sinucigașe comise în ultima vreme de insurgenți care au folosit motociclete pentru a se apropia de țintele unde s-au detonat.
Consilierul pentru securitate al președintelui american Donald Trump, generalul H.R. McMaster, a declarat că ”toate opțiunile sunt pe masă” în privința Coreei de Nord, caracterizând testul efectuat duminică dimineața de regimul de la Phenian ca făcând parte dintr-un ”model de comportament provocator, destabilizator și amenințător”, potrvit The Independent. Afirmațiile lui McMaster au fost făcute în timpul unei vizite în Afganistan, acolo unde acesta s-a întâlnit cu președintele Ashraf Ghani la câteva zile după ce SUA au detonat cea mai puternică bombă non-nucleară folosită vreodată într-un teatru de operațiuni. Consilierul american pentru securitate a lăudat eforturile anti-corupție ale regimului afgan și a discutat cu președintele țării despre relațiile bilaterale, securitate, reforme, dezvoltare și lupta anti-terorism. Potrivit analiștilor, vizita lui McMaster a avut loc pentru a detensiona atmosfera deteriorată după ce mai multe voci din societatea afgană s-au declarat revoltate de folosirea unei bombe de 10 tone pe teritoriul țării.
Papa Francisc a denunțat ”regimurile opresive” în cadrul discursului tradițional rostit cu ocazia Paștelui, dar a făcut totodată un apel și la cumpătarea liderilor lumii pentru a preveni extinderea conflictelor, pe fondul tensiunilor acumulate în cazul Coreei de Nord și Siriei, relatează Reuters. Măsurile de securitate luate cu ocazia rostirii pentru a 5-a oară în pontificatul său a mesajului de Paște ”Urbi et Orbi” de către Papa Francisc au fost sporite, credincioșii fiind nevoiți să treacă prin mai multe puncte de verificare, iar mașinile de poliție și numărul forțelor de ordine din jurul Pieței Sfântu Petru au fost poziționate la intrările în piață. ”În complexele și deseori dramaticele situații ale lumii de astăzi, fie ca Domnul Înălțat să le ghideze pașii celor care muncesc pentru dreptate și pace. Fie ca El să le ofere liderilor națiunilor curajul de care aceștia au nevoie pentru a preveni răspândirea conflictelor și pentru a pune capăt comerțului cu arme”, a declarat Francisc.
