
Material realizat de Cătălina Dinu și Mihaela State
- Președintele Ucrainei, Vladimir Zelesky a afirmat că Statele Unite au lansat ideea ca Ucraina ar trebui să cedeze Donbasul în schimbul aderării la NATO,
- Negocierile dintre Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est(ASEAN) și China privind un „cod de conduită” în Marea Chinei de Sud nu au avut niciun rezultat concret,
- Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin, au anunțat participarea la o întâlnire trilaterală, organizată la summitului Cooperării Economice Asia-Pacific în Shenzhen,
Președintele Ucrainei, Vladimir Zelesky a afirmat că Statele Unite au lansat ideea ca Ucraina ar trebui să cedeze Donbasul în schimbul aderării la NATO, relatează BBC. Declarațiile liderului ucrainean au venit după ce emisarii americani au organizat o întâlnire cu Președintele Rusiei, Vladimir Putin și adversarul său, în speranța că aceștia ar putea ajuta la încheierea războiului dintre cele două țări. Oficialii Statelor Unite nu au confirmat afirmațiile președintelui Ucrainei, spunând că “multe idei continuă să fie discutate, însă orice acord final va trebui să fie confirmat de ambele părți”. Kyiv speră la aderarea NATO de mult timp, lucru care a fost respins de către Statele Unite și alții, în timp ce Rusia nu a fost dispusă să accepte încă un membru al alianței militare la granița țării. Încă de la începutul conflictului în februarie 2022 Zelensky a spus că Ucraina nu va renunța la teritoriu suveran.
Autoritățile italiene au amendat Meta cu 805 milioane de dolari pe baza acuzației că gigantul social media ar avea acces la pozele utilizatorilor fără a avea acordul acestora, conform BBC. Autoritatea pentru Protecția Datelor din Italia a afirmat că Meta a eșuat să informeze peste 20 de milioane de persoane despre faptul că compania are acces la pozele și videoclipurile utilizatorilor, printr-o setare a aplicației. Compania care deține și Instagram și WhatsApp are la dispoziție 60 de zile să dezactiveze setarea și să ceară acordul consumatorilor. Meta a declarat: „Nu suntem deloc de acord cu evaluarea faptelor făcută de [autoritatea de reglementare], cu modul în care aceasta a aplicat legea și cu nivelul disproporționat al amenzii.”
Negocierile dintre Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est și China privind un „cod de conduită” în Marea Chinei de Sud nu au avut niciun rezultat concret, conform Al Jazeera. Acordul ar urma să contribuie la gestionarea tensiunilor și la prevenirea conflictelor maritime din zonă. Cu toate acestea, negocierile durează de peste 20 de ani. În 2023, miniștrii de externe au convenit să depună eforturi pentru finalizarea acordului în termen de trei ani. Acest termen limită a fost stabilit pentru anul 2026, an în care Filipinele au preluat președinția ASEAN. Sub conducerea acestora, Departamentul pentru Afaceri Externe a declarat că negociatorii s-au întâlnit cel puțin o dată pe lună. Cu toate acestea, părțile nu au reușit să ajungă la un consens. „Vreau doar să spun că, în acest moment, 80% din documentul propriu-zis este finalizat”, a declarat secretarul DFA, Maria Theresa Lazaro.
Zeci de fabrici de articole vestimentare din Bangladesh au fost închise în urma grevelor angajaților care solicită majorarea salariului minim, relatează BBC. Industria confecțiilor textile reprezintă un sector important pentru economia Bangladeshului, generând anual exporturi de aproape 40 de miliarde de dolari și contribuind cu 10% la PIB-ul total al țării. În prezent, muncitorii protestează pentru majorarea salariului minim la 30.000 de taka (182 de dolari) pe lună. La momentul actual, salariul minim lunar în Bangladesh s-a menținut la 12.500 de taka, însă angajații au susținut că această sumă nu ar fi suficientă pentru a face față creșterii costului vieții. Aproape 150 de unități din țară au fost închise pe o scurta durată, în principalele centre textile din Savar, Ashulia și Gazipur.
Estonia a decis că va închide granițele cu Rusia în urma unei tentative de sabotaj despre care autoritățile au susținut că ar fi fost ordonată de serviciul de informații militare rus GRU, conform The Guardian. Opt persoane au fost reținute sâmbătă, în urma unei tentative de atac asupra companiei Threod Systems, producătoare de drone de atac cu rază lungă de acțiune și de recunoaștere. Serviciul estonian de securitate internă a declarat că atacul urmărea provocarea unei explozii și incendierea clădirii. Premierul Kristen Michal a afirmat că închiderea frontierei are rolul de a preveni noi atacuri și a legat incidentul de sprijinul acordat de Estonia Ucrainei, susținând că Rusia încearcă să intimideze țara și să îi slăbească susținerea pentru Kiev. Ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, a avertizat că acțiunile ostile împotriva țării vor avea consecințe. În replică, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a calificat eventualele planuri de închidere a frontierei drept o nouă manifestare a „rusofobiei agresive și necontrolate”.
Universitatea Central-Europeană și-a exprimat disponibilitatea de a-și extinde activitatea la Budapesta, un gest care denotă încredere în viitorul democratic al țării, relatează The Guardian. Președintele interimar și rectorul Carsten Q. Schneider a declarat că instituția este interesată să-și dezvolte programele la Budapesta, fiind impusă condiția ca acest lucru să nu afecteze experiența studenților. De asemenea, până în prezent, CEU nu a purtat încă discuții oficiale cu noul guvern condus de Péter Magyar, care a promis restabilirea libertății academice, și reformarea statului. În prezent, CEU păstrează 312 angajați în capitala Ungariei, în timp ce majoritatea angajaților și toate activitățile didactice se desfășoară la Viena ,a fost relocată în Austria în urma presiunilor exercitate de fostul premier ungar, Viktor Orbán. Schneider a subliniat că o eventuală extindere ar reprezenta un simbol al libertății academice, însă o revenire completă nu este planificată, decizia depinzând de conducerea universității și de asigurarea calității programelor.
Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin, au anunțat participarea la o întâlnire trilaterală fără precedent, organizată în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific, la Shenzhen, potrivit AP News. Întâlnirea, confirmată de Casa Albă și Kremlin, a fost stabilită într-un context tensionat al relațiilor dintre cele trei țări, iar analiștii consideră că aceasta ar putea avea mai degrabă o valoare simbolică decât rezultate concrete. Trump intenționează să discute despre conflictul dintre SUA și Iran, dar și despre posibilitatea unui acord privind stocurile de armament ale celor trei puteri, după expirarea tratatului New START dintre SUA și Rusia. De asemenea, întâlnirea a stârnit îngrijorări în Ucraina, președintele Volodimir Zelenski temându-se că viitorul țării sale ar putea fi discutat fără participarea Kievului.
Iranul a lansat un atac cu drone asupra unei baze militare americane din Bahrain, în cea de-a doua tentativă de lovire a teritoriului țării în decurs de trei zile, relatează BBC. Potrivit Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), atacul a implicat șase drone, însă armata din Bahrain a anunțat că toate au fost interceptate și distruse înainte de a-și atinge țintele. Incidentul a avut loc pe fondul tensiunilor dintre Washington și Teheran privind controlul Strâmtorii Ormuz, prin care tranzitează în mod obișnuit aproximativ o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol și gaze. Iranul susține că strâmtoarea trebuie să se afle sub controlul său, în timp ce armata americană asigură protecția navelor petroliere. Escaladarea conflictului a continuat după recentele atacuri americane asupra insulei iraniene Qeshm, și eșecul negocierilor privind redeschiderea strâmtorii. Președintele Donald Trump a declarat recent că Washingtonul nu mai este interesat de un acord privind încheierea războiului cu Iranul și i-a cerut vicepreședintelui JD Vance să se concentreze pe politica internă a Statelor Unite.
Aproximativ 350.000 de persoane au participat la protestul de pe platoul Letná, în Praga, împotriva planurilor de a elimina taxele obligatorii care finanțează televiziunea și radioul public, conform The Guardian. Oamenii care au protestat împotriva planului de a elimina taxele radio-TV și de a finanța instituțiile media de la bugetul de stat, totodată au susținut și faptul că acest lucru ar putea spori influența politică asupra instituțiilor media și ar afecta independența editorială. Demonstrația, organizată de grupul Million Moments for Democracy, a reprezentat cea mai recentă acțiune de contestare a politicilor guvernamentale, după mai multe manifestații și o grevă a angajaților televiziunii și ai radioului public. Planul autorităților ar presupune reducerea bugetelor celor două instituții cu aproximativ 15% și a fost criticat de mai multe organizații internaționale din domeniul presei. În replică, Babiš a respins acuzațiile, susținând că reforma nu va afecta activitatea editorială și că protestatarii răspândesc informații nefondate.