Material realizat de Florentina Dumitrașcu și Carmen Toader
Premierul polonez Donald Tusk a avertizat că o eventuală ieșire a Poloniei din Uniunea Europeană reprezintă o „amenințare reală” pentru țara sa, potrivit Politico. Acesta l-a acuză pe președintele naționalist Karol Nawrocki și partidele de dreapta că împing țara în această direcție. Tusk a susținut că aceste forțe sunt încurajate de actori care încearcă să slăbească Uniunea Europeană, precum Rusia, mișcarea americană MAGA și lideri ai extremei drepte europene. Tensiunile politice s-au accentuat după ce președintele Nawrocki a blocat o lege care ar fi permis Poloniei să acceseze până la 43,7 miliarde de euro în împrumuturi europene pentru sectorul de apărare. Deși majoritatea polonezilor susțin în continuare apartenența la Uniunea Europeană, sondajele arată că între 10% și 25% ar sprijini inițierea unui proces de ieșire din organizație.
Parlamentul Taiwanului a aprobat o comandă de armament din Statele Unite, în valoare de peste 11 miliarde de dolari, după luni de blocaj politic, potrivit Le Monde. Puterea legislativă a autorizat vineri finalizarea achiziției de sisteme de apărare americane, în contextul tensiunilor regionale și al îngrijorărilor legate de capacitatea Washingtonului de a sprijini Asia în contextul actual. Statele Unite rămân în prezent singurul furnizor extern de arme al Taiwanului, care este izolat diplomatic și revendicat de China. Decizia vine după ce opoziția parlamentară blocase anterior programul militar propus de președintele Lai Ching-te, care prevedea investiții de aproximativ 40 de miliarde de dolari în domeniul apărării pe o perioadă de opt ani.
Războiul din Iran a produs efecte asupra piețelor financiare europene, crescând ratele dobânzilor, potrivit Le Monde. Randamentul obligațiunilor guvernamentale ale Franței pe 10 ani a urcat de la 3,2%, înainte de ofensiva americano-israeliană din 28 februarie, la aproape 3,7%, cel mai ridicat nivel din 2011. Creșteri similare se înregistrează și în alte state europene, inclusiv în Germania și Italia. Investitorii au avertizat că scumpirea petrolului și a gazelor va alimenta inflația, ceea ce ar putea determina Banca Centrală Europeană să își schimbe politica monetară. În acest context, piețele urmăresc atent reuniunea BCE din 19 martie, deși în interiorul instituției există opinii diferite privind o majorare a dobânzilor în viitorul apropiat.
Statele Unite au redeschis ambasada din Caracas după șapte ani, marcând reluarea relațiilor diplomatice cu noul guvern interimar al Venezuelei, potrivit Al Jazeera. Drapelul american a fost arborat din nou la sediul misiunii, ca gest simbolic care indică reluarea activităților diplomatice. Administrația președintelui Donald Trump a încearcat să consolideze relațiile cu autoritățile de la Caracas, însă a presat guvernul lui Rodriguez pentru multiple concesii, inclusiv accesul la vastele rezerve de petrol ale țării și la alte resurse naturale. Guvernul interimar condus de Delcy Rodríguez a promovat legi pentru deschiderea sectorului petrolier și minier către investiții străine, în timp ce Washingtonul a preluat deja o parte din exporturile de petrol venezuelean.
Israelienii au atacat două sate palestiniene din Cisiordania, provocând victime și confiscări, potrivit Al Jazeera. În satul Qusra, din Nablus, un palestinian de 28 de ani a fost împușcat mortal, iar alte două persoane au fost rănite. Un alt atac a avut loc în zona Rashayda, lângă Betleem, unde cinci palestinieni au fost răniți, doi dintre ei prin împușcare, iar peste 100 de oi au fost confiscate. Armata israeliană a confirmat o confruntare violentă între civili israelieni și palestinieni. Incidentul a fost parte dintr-o serie de violențe în Cisiordania, unde, potrivit datelor palestiniene, peste 1.000 de palestinieni au fost uciși de forțele israeliene din octombrie 2023. Înaltul comisar al ONU pentru drepturile omului, Volker Turk, a declarat că situația din Cisiordania seamănă cu un sistem de segregare rasială, condamnând „sufocarea sistematică” a drepturilor palestinienilor.
Rusia a lansat un atac asupra regiunii Kyiv, ucigând cel puțin patru persoane și rănind alte 15, potrivit Euronews. Atacul a vizat infrastructura energetică și a afectat patru districte, avariind clădiri rezidențiale, instituții de învățământ și infrastructură critică. Președintele ucrainean Zelenski a precizat că armata rusă lansase 430 de drone și 68 de rachete, dintre care apărarea aeriană interceptase 402, respectiv 68. Volodimir Zelenski a avertizat că autoritățile din Rusia va încerca să exploateze războiul din Orientul Mijlociu pentru a provoca distrugeri și mai mari în țară. El și-a exprimat totodată îngrijorarea că relaxarea temporară a sancțiunilor americane asupra petrolului rusesc ar putea aduce oficialilor Moscovei aproximativ 10 miliarde de dolari suplimentari pentru finanțarea războiului. În replică, dronele ucrainene au lovit o rafinărie și un port din regiunea rusă Krasnodar, rănind trei persoane.
Populația din Kazahstan a ieșit la vot privind referendumul legat de un amendament al constituției care ar consolida puterea președintelui Kassym-Jomart Tokayev, conform AP. Acest referendum vizează fuzionarea celor două camere ale Parlamentului și extinderea prerogativelor prezidențiale de numire a oficialilor. Proiectul mai prevedea înființarea unui Consiliu al Poporului, ai cărui membri urmau să fie numiți exclusiv de președinte, precum și reintroducerea funcției de vicepreședinte. Analiștii au avertizat că reforma îi poate oferi președintelui o portiță juridică pentru a candida din nou la președinție după expirarea mandatului în 2029. Noua constituție va redefini căsătoria drept uniunea dintre un bărbat și o femeie. Referendumul a avut loc într-un climat social tensionat, cu o inflație de 11,7% în februarie și nemulțumiri crescânde față de majorările de taxe, analiștii avertizând că deteriorarea situației economice ar putea genera proteste de amploarea celor din 2022.
Populația din Republica Congo l-a votat în cadrul alegerilor prezidențiale pe Denis Sassou Nguesso, candidat pentru al cincilea mandat, după aproape 42 de ani la putere, conform Al-Jazeera. Președintele a concurat împotriva a șase candidați, fără nicio șansă reală de a-l contesta pe actualul lider. Organismele electorale au fost dominate de apropiați ai partidului de guvernământ, doi lideri importanți ai opoziției se aflau în închisoare, iar alții în exil. Deși economia s-a stabilizat după o lungă perioadă de recesiune, 52% din populația de 6,1 milioane de locuitori trăia în sărăcie, potrivit Băncii Mondiale. Cetățenii intervievați de presă s-au arătat resemnați, spunând că nu se așteptau la nicio schimbare. Rezultatele provizorii urmează să fie anunțate în 48 până la 72 de ore după închiderea urnelor.
Protestatari cubanezi au vandalizat sediul Partidului Comunist din orașul Morón, în cea mai recentă izbucnire de nemulțumire publică față de criza energetică acută care a adus economia în pragul colapsului, potrivit BBC. Cinci persoane au fost arestate după ce un grup mic a atacat clădirea. Au fost vizate și o farmacie și un magazin de stat din zonă. Protestul izbucnise inițial pașnic, ca reacție la prețurile ridicate la alimente și la penele de curent prelungite, înainte de a degenera în acte de vandalism. Președintele Miguel Díaz-Canel a recunoscut că nemulțumirile protestatarilor erau „legitime”, dar a avertizat că violența nu va fi tolerată, dând vina pe blocada petrolieră americană pentru criză. Potrivit acestuia, nicio picătură de combustibil nu intrase în țară în ultimele trei luni. Criza a fost agravată după ce oficialii americane au blocat livrările de petrol venezuelean, care acopereau aproximativ jumătate din necesarul energetic al Cubei.
Doi foști președinți din zona balcanică au criticat dur războiul americano-israelian la Global Baku Forum din Azerbaidjan, potrivit Euronews. Fostul președinte sârb Boris Tadić a declarat că războiul din Iran a declanșat o nouă criză globală după invazia Rusiei în Ucraina și a avertizat că efectele s-ar putea extinde și asupra țărilor din regiune, inclusiv Azerbaidjan. El a criticat abordarea administrației americane, spunând că a subestimat capacitatea iraniană și a pledat pentru restaurarea autorității ONU și a dreptului internațional. Fostul președinte croat Ivo Josipović și-a exprimat temerea că războiul va genera noi conflicte, alimentate de interesele marilor puteri. Ambii lideri au subliniat că această criză energetică, alimentară și umanitară provocată de conflict riscă să aducă multe probleme la nivel internațional.
