Material realizat de Marina Ghiță și Roxana Zafiu
Prim-ministrul japonez, Shinzo Abe, s-a întâlnit cu omologul său australian, Malcolm Turnbull și au convenit să aprofundeze relațiile de apărare dintre cele două țări prin pregătire militară și exerciții comune, informează Reuters. Vizita lui Abe în Australia este prima de când Turnbull a devenit prim-ministru la sfârșitul anului 2015, și vine pe fondul tensiunilor regionale care reflectă pretențiile sporite ale Chinei asupra teritoriului contestat în Marea Chinei de Sud. „Ne-am confirmat angajamentul față de statul de drept, comerțul liber și piețele deschise din regiunea noastră”, a declarat Turnbull reporterilor în cadrul unei conferințe de presă. Abe a declarat că peisajul geopolitic din ce în ce mai incert a făcut ca relația dintre Japonia și Australia să devină extrem de importantă. Cei doi lideri au anunțat semnarea unui acord de Achiziții și Servicii Comune (ACSA), care va spori cooperarea prin intermediul unor exerciții combinate și a unor operațiuni de formare și de menținere a păcii. Se așteaptă ca acordul să fie finalizat până la sfârșitul anului 2017.
Liderul Partidului Libertății din Austria (FPO), Heinz Christian Strache, a elaborat o lege care interzice „islamismul fascist” și simbolurile musulmane, comparabilă cu o lege existentă pentru interzicerea simbolurilor naziste, declarând că Islamul ar putea distruge societatea europeană, informează Reuters. Austria are nevoie de „o lege care interzice Islamismul fascist”, a declarat acesta în cadrul unei reuniuni anuale a partidului de la Salzburg. „Trebuie să punem capăt acestei politici de islamizare … altfel, noi austriecii, noi europenii vom ajunge să avem un sfârșit tragic”, a decarat acesta. Orice lege împotriva elementelor extreme ale Islamului ar trebui să fie similară cu legea Austriei care a interzis după cel de-al doilea război mondial simbolurile naziste, a declarat un purtător de cuvânt al partidului. Mesajul anti-musulman al Partidului Libertății a fost bine primit de către un segment important al electoratului din Austria, care la ultimele alegeri prezidențiale a votat candidatul acestui partid în proporție de 47%..
“Noi suntem Europa, noi suntem Bruxelles, l-am dorit și avem nevoie de acest lucru”, a declarat candidatul pentru președinția franceză, Emmanuel Macron în fața a mii de suporteri, într-un apel pentru o Uniune Europeană mai puternică și unită, informează Reuters. Sondajele de opinie indică faptul că Macron, fost ministru al economiei, care candidează ca independent în alegerile din aprilie-mai, câștigă numeroși susținători spre deosebire de candidatulul conservator Francois Fillon și liderul de extremă-dreapta Marine Le Pen. „Avem nevoie de Europa pentru că Europa ne face mai mari, pentru că Europa ne face mai puternici”, a declarat Macron în fața a 5.000 de suporteri, potrivit echipei sale, cerând o adevărată politică de securitate și apărare comună la nivelul UE. Imigrația și securitatea sunt aspecte cheie în campania sa, în timp ce Le Pen promite să fie dură în privința imigrației și islamismului radical și să scoată țara din spațiul Schengen. Macron a declarat că, pentru a combate imigrația ilegală, statele europene trebuie să-și consolideze controalele la frontierele externe și să aibă o politică comună în materie de azil gestionată din țările de origine, precum și o politică comună de informații. „Eu nu propun o politică ideologică în ceea ce privește imigrația, ci una care să fie eficientă, clară și realizată în colaborare cu partenerii noștri europeni”, a declarat acesta.
Forțele irakiene au preluat controlul complet asupra Universității din Mosul în lupta lor cu militanții Statului Islamic, a declarat televiziunea de stat irakiană, informează BBC. Forțele militare au încercat să reia orașul – ultimul bastion major este în Irak – începând cu luna octombrie. Oficialii irakieni au declarat că ISIS a folosit laboratoarele din complexul universitar pentru a fabrica arme chimice. Șeful operațiunilor de combatere a terorismului din țară a declarat că recucerirea zonei a reprezentat o victorie semnificativă. „Această mare clădire științifică și culturală a fost eliberată de un grup de eroi. Eliberarea Universității din Mosul înseamnă mult, având în vedere simbolismul său cultural, social și uman”, a declarat locotenentul general Talib Shaghati.
Guvernul britanic trebuie să publice un plan detaliat privind Brexitul până la jumătatea lunii februarie, stabilind viitorul statutului de membru al pieței unice și a uniunii vamale a Uniunii Europene, a evidențiat o comisie de parlamentari în cadrul unui raport publicat sâmbătă, informează Reuters. Comitetul pentru ieșirea din UE, format din parlamentari din mai multe partide, inclusiv conservatorii prim-ministrului Theresa May și opoziția laburistă, a declarat că guvernul ar trebui să caute un acord de tranziție cu blocul european. „Guvernul trebuie să publice planul său privind Brexit până cel mai târziu la jumătatea lunii februarie, plan care include poziția sa privind calitatea de membru al pieței unice și al uniunii vamale, astfel încât acesta să poată fi votat de către parlament și public”, a declarat președintele comitetului, Hilary Benn. De asemenea, comitetul a solicitat guvernului să încerce să asigure accesul continuu la piețele UE pentru firmele de servicii financiare și să evite impunerea unor tarife.
Un fotojurnalist din Africa de Sud care lucra într-o bază umanitară a fost răpit în nordul Siriei, realatează Al Jazeera. Shiraaz Mohamed din Johannesburg a fost capturat de bărbați înarmați neidentificați, în timp ce încerca să părăsească țara cu alți membri ai grupului la granița cu Turcia. Imtiaz Sooliman, fondatorul grupului umanitar ”Gift for Givers” a declarat că Mohamed a fost dus într-un loc necunoscut după ce a fost oprit pe drum de către răpitori. După ce l-au scos pe Mohamed din mașină sub amenințarea armei, ceilalți membri au fost interogați cu privire la identitatea sa.
Raportorului special al ONU, Yanghee Lee, care s-a aflat într-o vizită în Myanmar pentru a constata situația privind abuzurile asupra minorității musulmane rohingya, i-a fost interzis accesul în unele dintre zonele vizate din statul Rakhine, aflat în nordul țării, ”din motive de securitate”, potrivit oficialilor guvernamentali, informează Al Jazeera. Sursa citată mai precizează că Lee a avut permisiunea de a vorbi cu persoane care au fost anterior validate de autoritățile guvernamentale, în cadrul unei vizite pe care aceasta a efectuat-o în câteva dintre satele populate de minoritatea musulmană. Yanghee Lee efectuează o vizită de 12 zile în Myanmar, având rezervate 3 zile pentru vizite în provincia Rakhine, în care trăiesc 1,2 milioane de cetățeni aparținând unei minorități musulmane, căreia îi sunt interzise de către Myanmar drepturi de bază, precum cetățenia sau libertatea de mișcare.
Democraţii nu vor participa la inaugurarea lui Donald Trump, potrivit CNN. Un număr tot mai mare de parlamentari democraţi au anunțat că vor boicota inaugurarea preşedintele ales al SUA, Donald Trump, mai ales după dezvăluirile pretinsei amestecări a Rusiei în alegerile electorale din anul 2016 şi ameninţările drepurilor civile. Unii membri ai Congresului au declarat că vor participa la proteste în Washington și în alte state americane.
30 de persoane au murit în luptele dintre armată și jihadiștii din Siria, conform Le Monde. Grupul jihadist Statul Islamic a lansat o ofensivă majoră sâmbătă împotriva sectoarelor care susţin regimul lui Basar Al-Assad în orașul sirian Deir ez-Zor, din estul ţării. Treizeci de soldați sirieni și luptători ai organizației jihadiste Statul Islamic au fost uciși într-o luptă declanșată Statului Islamic în orașul sirian Deir ez-Zor. Cel puțin 12 soldați și 20 de jihadiștii au fost uciși în ciocniri, a declarat Observatorul sirian pentru drepturile omului (OSDO). Statul Islamic controlează 60% din oraș, a lansat o ofensivă pentru a pune stăpânire și pe cealaltă parte a orașului potrivit aceleiași surse. “Aceasta este cea mai mare ofensivă lansată de Statul Islamic, deoarece au confiscat zone mari din Deir ez-Zor” a declarat directorul OSDO, Rami Abdel Rahman.
Cel puțin 75 de țări și organizații internaționale au fost prezente la Paris în cadrul unei conferințe internaționale pentru a negocia pacea între Israel și palestinieni și reafirmarea sprijinului pentru soluția celor două state, relatează Le Monde. Documentul privind procesul de pace care vizează o soluție de recunoaștere a ambelor state va fi discutat din nou și modificat de către participanții la conferință, dar mesajul rămân aceleași: eforturile de pace. Președintele Francois Hollande a declarat: ”soluţia două state – două popoare, pentru care comunitatea internaţională pledează de ani buni este ameninţată: în teren prin accelerarea colonizării iar din punct de vedere politic prin slăbirea taberei ce ar trebui să aducă pacea în regiune, o tabără care moral stă să se destrame datorită neîncrederii care se acumulează între părţi”. Premierul israelian Benjamin Netanyahu nu a particpat la conferință, pe care o consideră drept un eveniment îndreptat împotriva Israelului.