Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Liderul nord-coreean, Kim Jong-un, a anunțat amânarea unei decizii cu privire la un atac cu rachete asupra insulei Guam, în așteptarea viitoarelor mișcări ale Statelor Unite ale Americii, potrivit agenției media de stat de la Phenian, o decizie care a fost salutată inclusiv de președintele american, Donald Trump, menționează Reuters. Între timp, SUA și Coreea de Sud au început pregătirea unor exerciții militare comune, o acțiune care este de așteptat să provoace noi amenințări din partea Phenianului. Președintele american, Donald Trump, a caracterizat decizia lui Kim Jong-un drept ”o decizie înțeleaptă”, afirmând că ”alternativa ar fi fost catastrofală și innacceptabilă”. Totodată, secretarul american al Apărării, James Mattis, a avertizat că un atac cu rachete al Coreei de Nord asupra unui teritoriu american ar putea ”escalada rapid într-un război”, afirmând că armata SUA ar detecta ”în câteva secunde” orice proiectil care ar ținti unul dintre obiectivele sale, scrie The Guardian.
Iranul ar putea abandona ”în câteva ore” angajamentul luat ca urmare a semnării acordului nuclear cu marile puteri globale dacă Statele Unite ale Americii vor impune noi sancțiuni Teheranului, a afirmat președintele Hassan Rouhani, potrivit Reuters. ”Dacă America vrea să revină la experiența impunerii de sancțiuni, Iranul va reveni cu siguranță într-un timp scurt – nici măcar de săptămâni sau de luni, ci de câteva ore – la condiții mult mai avansate decât cele dinaintea startului negocierilor”, a declarat Rouhani într-o sesiune parlamentară transmisă în direct de postul național de televiziue, făcând referire la capacitățile tehnologice ale Iranului de a dezvolta un program nuclear. Iranul acuză că sancțiunile SUA încalcă acordul semnat în 2015, când Statele Unite, Rusia, China și trei puteri europene au agreat împreună să ridice sancțiunile impuse Teheranului în schimbul încetării programului nuclear care ar fi permis statului oriental să dezvolte arme nucleare. Pe de altă parte, ambasadorul american la ONU, Nikki Haley, a declarat că sancțiunile impuse de SUA nu sunt legate de programul nuclear, ci sunt o măsură luată ”împotriva lansărilor de rachete, sprijinului acordat terorismului, nerespectarea drepturilor omului și violarea rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU”.
Cel mai mare centru de date din lume va fi construit pe raza orașului Ballangen, din Norvegia, aflat în interiorul Cercului Arctic, potrivit BBC. Compania Kolos, cu acționariat american și norvegian, a ales să dezvolte acest proiect datorită prezenței unor temperaturi reduse și a abundenței de surse de energie hidrologică, necesare alimentării unui astfel de proiect. Suprafața totală a facilității care va găzdui servere ce vor stoca un volum impresionant de date va atinge circa 600.000 de metri pătrați, fiind nevoie de producția a circa 70 de megawați pentru a o alimenta. Cu toate acestea, în decurs de un deceniu, firma Kolos intenționează să absoarbă un volum de circa 1000 MW.
Un mesaj postat de fostul președinte al Statelor Unite ale Americii, Barack Obama, pe rețeaua de socializare Twitter, a devenit ”cel mai apreciat mesaj” din istoria rețelei, declanșând tototdată și un val de nostalgie în rândul admiratorilor său americani și de pretutindeni, relatează The Independent. Postarea lui Obama a venit ca un răspuns la violențele de la sfârșitul săptămânii trecute din Charlottesville, Virginia, între protestatarii albi suprematiști și opozanții care au manifestat împotriva extremismului promovat de extremiști, în urma cărora o tânără și-a pierdut viața. ”Nimeni nu se naște urând o altă persoană din cauza culorii pielii sale, a contextului în care trăiește sau a religiei…Oamenii trebuie învățați ca să urască, iar dacă pot fi învățați să urască, atunci pot fi învățați și să iubească. Pentru că iubirea e mult mai aproape de inima omului decât ura”, este mesajul postat de Barack Obama, care îl citează pe fostul lider sud-african Nelson Mandela. Peste 2,2 milioane de aprecieri a strâns mesajul fostului președinte american în mai puțin de 24 de ore de la postarea mesajului, în cursul zilei de duminică.
Trupele de graniță ale Indiei și Chinei s-au ciocnit pentru scurtă vreme pe raza unei zone disputate în munții Himalaya, pe fondul escaladării unor tensiuni tot mai crescute înregistrate în ultima lună între armatele celor două state, informează The Guardian. Soldații chinezi au aruncat cu pietre asupra trupelor indiene din apropierea lacului Pangong, o atracție turistică importantă dintr-o zonă pitorească a regiunii Ladakh, potrivit unui oficial al ministerului apărării din India. Acesta a afirmat că soldații chinezi au încercat să pătrundă de două ori pe teritoriul indian, însă au fost de fiecare dată alungați. ”A avut loc un incident minor. Au fost câteva pietre aruncate din partea chineză, însă situația a fost readusă rapid sub control”, a afirmat acesta pentru agenția AFP, sub protecția anonimatului. Tensiunile de la granița dintre China și India datează de mai multe decenii și se referă la influența asupra unui platou montan aflat la circa 4.000 de metri inălțime, considerat de ambele tabere drept o importantă zonă strategică din punct de vedere militar și comercial.
Poliția din Filipine a ucis 32 de persoane în urma unor raiduri efectuate în apropierea capitalei Manila, înregistrând cel mai sângeros episod de la declanșarea războiului împotriva drogurilor de către președintele Rodrigo Duterte, informează The Guardian. 67 de operațiuni ale poliției au fost declanșate în mai multe părți din Bulacan, o provincie aflată la nord de capitală, iar pe lângă cele 32 de victime, alte peste 100 de persoane au fost reținute. ”Am vrut să șocăm și să descurajăm aceste personalități ale cartelurilor de droguri”, a declarat Romeo Caramat, reprezentant al forțelor de ordine filipineze. ”Alții care fac trafic de droguri se vor gândi de două ori înainte de a se decide dacă vor continua acest lucru”, a mai adăugat acesta. După capitala Manila, regiunea Bulacan este cea mai urmărită țintă a raidurilor anti-drog din Filipine, aici fiind înregistrate 425 de decese și peste 4000 de arestări în legătură cu consumul sau traficul de droguri.
O alunecare de teren a provocat moartea a peste 400 de persoane, în timp ce alte 600 sunt date dispărute în apropiere de capitala statului Sierra Leone, Freetown, a declarat un purtător de cuvânt al administrației prezidențiale pentru BBC. Șeful statului, Ernest Bai Koroma a declarat șapte zile de doliu național și a cerut ”sprijin urgent” pentru cei afectați. Tragedia s-a petrecut după ce coasta unui deal din Regent, o zonă muntoasă aflată la circa 25 de kilometri de capitală, s-a prăbușit în primele ore ale dimineții de luni, în urma ploilor torențiale. Bilanțul total al victimelor nu este clar, deoarece rudele celor dispăruți încearcă împreună cu echipele de salvatori să caute eventuali supraviețuitori sau să scoată trupurile neînsuflețite ale victimelor dintre dărâmături sau din nămolul format după alunecarea de teren.
Șeful principalei companii de fabricare a rachetelor din Ucraina respinge acuzațiile potrivit cărora tehnologia companiei sale a fost exportată în Coreea de Nord, relatează Business Insider. Alexander Degtyarev, șeful KB Yuzhnoye, și-a exprimat încrederea că angajații săi nu au scurs informații către Phenian, recunoscând însă că regimul nord-coreean și-a manifestat interesul față de capacitățile companiei. Acesta a povestit inclusiv un incident petrecut în 2012, când doi nord-coreeni care s-au dat drept rerezentanți comerciali au încercat să fure tehnologie din interiorul uzinei, însă au fost arestați și condamnați pentru spionaj. Afirmațiile lui Degtyarev au fost făcute după ce publicația New York Times a susținut că progresul rapid înregistrat de Coreea de Nord în programul său balistic a fost posibil prin achiziții de pe piața neagră a motoarelor de rachetă, cel mai probabil achiziționate de la o uzină din orașul ucrainean Dnepr.
Cel puțin 18 persoane au fost ucise într-un atac al unor posibili militanți islamiști, într-un restaurant popular cu specific turcesc frecventat de străini din capitala Burkinei Faso, relatează The Guardian. Alte 10 persoane au fost rănite în urma atacului, care nu a fost încă revendicat. Forțele de securitate au anunțat că au ucis doi atacatori, însă nu este clar câte persoane au fost implicate inițial în atac și dacă acestea au avut complici. Printre victimele atentatului din capitala Ouagadougou se numără și cetățeni străini, dintre care doi kuveitieni, un nigerian, un senegalez, doi canadieni și un libanez. Potrivit analiștilor specializați în problematica din regiune, principalii suspecți ai atacului sunt membrii unei alianțe formate din mai multe grupări teroriste, dintre care cea mai influentă este Al-Qaida din Magrebul Islamic (AQIM), care este autoarea mai multor atentate în nordul și vestul Africii.
O campanie inițiată pentru a compensa impactul deciziei președintelui Statelor Unite ale Americii de a retrage statul din Acordul de la Paris a adunat deja 120.000 de puieți promiși pentru a fi plantați, anunță BBC. Proiectul a fost demarat de activiști pentru mediu care s-au declarat dezamăgiți de ”ignoranța” președintelui american cu privire la cercetările științifice care privesc schimbările climatice. ”Pădurea Trump” le permite celor care se alătură proiectului să planteze copaci la nivel local sau să plătească pentru plantarea unui număr de copaci în țări mai sărace. Începută în Noua Zeelandă în luna martie, campania a atras 450 de donatori din țări din întreaga lume, aceștia plătind fie pentru a planta un copac la nivel local, fie pentru a finanța plantarea în cadrul unor proiecte de restaurare a pădurilor din Madagascar, Haiti, Etiopia sau Nepal.
Circa 7,7 milioane de oameni se află la limita înfometării în Republica Democrată Congo, cu 30% mai mult decât anul trecut, potrivit agenției pentru alimentație a Organizației Națiunilor Unite, anunță Al Jazeera. Una din 10 persoane care trăiesc în mediul rural suferă de foamete acută, în timp ce malnutriția cronică afectează 43% dintre copiii sub vârsta de cinci ani, informează Organizația ONU pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și Programul Mondial Alimentar (WFP). Potrivit lui Claude Jibidar, directorul operațiunilor WFP în R.D. Congo, situația cea mai gravă se înregistrează în regiunea Kasai, cunoscută pentru bogăția sa în diamante, dar care este totodată și scena unor revolte care au izbucnit anul trecut, atât autoritățile, cât și tabăra antiguvernamentală fiind acuzate de atrocități comise împotriva civililor.
Arabia Saudită și Irakul se pregătesc să redeschidă punctul de trecere a frontierei de la Arar, pentru prima dată după 1990, când acesta a fost închis în urma invaziei Kuwaitului de către trupele lui Saddam Hussein, informează Business Insider. Oficiali saudiți și irakieni au vizitat locul de trecere a graniței și au discutat cu pelerini irakieni, care în ultimii 27 de ani au putut folosi granița de la Arar doar o singură dată pe an, în timpul sezonului hajj, care marchează luna sfântă a Ramadanului pentru religia musulmană. Reprezentanții celor două state au salutat evenimentul și și-au exprimat convingerea că acesta marchează un moment important pentru îmbunătățirea relațiilor saudito-irakiene.
Afirmațiile președintelui Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, cu privire la evenimentele violente din Charlotesville, de la sfârșitul săptămânii trecute, au fost condamnate de aliații acestuia, printre care reprezentanți ai partidului republican din SUA, sau ai Marii Britanii, unul dintre principalii parteneri ai Washingtonului, relatează Reuters. Premierul britanic Theresa May l-a criticat pe Trump pentru declarațiile prin care acesta a condamnat ambele tabere prezente la protestele din statul Virginia, inclusiv pe cei care au protestat împotriva extremiștilor neo-naziști. ”Nu există o echivalență între cei care promovează viziuni fasciste și cei care li se opun și cred că este important pentru toți cei aflați în poziția de responsabilitate în condamnarea viziunilor de extremă dreaptă să se facă auziți”, a afirmat May. O atitudine similară a fost exprimată și de cancelarul german Angela Merkel sau de liderul opoziței germane, Martin Schulz.
Foștii președinți americani George HW Bush și George W Bush au condamnat într-un comunicat de presă ”ura, antisemitismul și rasismul”, delimitându-se de actualul președinte provenit din rândurile aceluiași partid republican, care se confruntă cu un val tot mai mare de critici după ce a declarat că ”ambele tabere” sunt condamnabile pentru violențele de sătpămâna trecută din orașul Charlottesville, relatează The Guardian. Cei doi foști președinți nu au menționat numele actualului președinte, însă reacția acestora a survenit imediat după declarațiile liderului de la Casa Albă. ”America trebuie să respingă bigotria rasială, antisemitismul și ura în toate formele sale”, au precizat cei doi membri ai familiei Bush, care l-au citat pe unul dintre părinții fondatori ai statului american, cel de-al treilea președinte al republicii, Thomas Jefferson, care s-a și născut în apropiere de Charlotesville.
Parlamentul Libanului a anulat o prevedere legală care permitea unui violator să fie scutit de pedeapsă dacă se însoară cu victima sa, a anunțat mass-media oficială, citată de BBC. Activiștii pentru drepturile femeilor au lansat o campanie pentru anularea articolului 522 din codul penal al țării, care stipula această excepție. Campania a fost sprijinită și de ministrul pentru drepturile femeilor, Jean Oghassabian, care a declarat că legea este ceva ”asemănător cu epoca de piatră”. Libanul se alătură astfel Iordaniei și Tunisiei, alte două state majoritar musulmane, care au anulat prevederi similare din codul penal al acestor țări. State precum Algeria, Bahrain, Irak, Kuwait, Libia și Siria continuă să mențină o legislație care permite agresorilor sexuali să nu fie pedepsiți cu condiția de a se căsători cu victimele lor.
