Politicall.ro Educare prin informare
Material realizat de Diana Voicu și Mihai Turcu
Guvernul australian a aprobat o investiție majoră pentru modernizarea unui șantier naval, publică Deutsche Welle. Executivul a alocat aproximativ 12 miliarde de dolari australieni (8 miliarde de dolari americani) pentru transformarea șantierului Henderson, situat lângă Perth, într-un centru de construcție și mentenanță pentru submarine cu propulsie nucleară. Finanțarea urma să se desfășoare pe o perioadă de zece ani și făcea parte dintr-un plan strategic de 20 de ani. Măsura s-a înscris în angajamentele asumate prin pactul AUKUS, semnat în 2021 cu Statele Unite și Regatul Unit, care prevedea livrarea și ulterior construcția de submarine nucleare. Ministrul apărării, Richard Marles, a precizat că noile facilități urmau să fie accesibile și Statelor Unite, în contextul cooperării trilaterale. Guvernul a anunțat, de asemenea, că modernizarea include infrastructuri pentru docuri securizate, construcția de nave de desant pentru armată și fregate multifuncționale. Autoritățile au estimat că proiectul putea susține aproximativ 10.000 de locuri de muncă la nivel local.
Oficialii americani și chinezi s-au întâlnit la Madrid pentru discuții privind comerțul, securitatea și aplicația TikTok, informează Deutsche Welle. Întrevederea, desfășurată între duminică și miercuri, a reunit pe vicepremierul chinez He Lifeng și pe secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, alături de alți negociatori. A fost a patra rundă de negocieri din ultimele patru luni, după ce în iulie, la Stockholm, cele două părți conveniseră o prelungire de 90 de zile a armistițiului comercial. Înaintea întâlnirii, Ministerul Comerțului din China a anunțat două investigații vizând semiconductori americani, una antidumping și alta privind presupuse măsuri discriminatorii. Măsurile au urmat deciziei Washingtonului de a include 23 de companii chineze pe lista entităților supuse restricțiilor comerciale. Negocierile de la Madrid au vizat și combaterea spălării banilor, precum și solicitarea SUA ca Beijingul să limiteze livrările de bunuri tehnologice către Rusia. Potrivit analiștilor, cel mai probabil rezultat al discuțiilor era o nouă amânare a termenului pentru vânzarea operațiunilor TikTok din SUA.
Donald Trump a cerut oprirea achizițiilor de petrol rusesc de către statele membre NATO, anunță Euronews. Președintele SUA a declarat că importurile de petrol din Rusia slăbiseră poziția de negociere a Alianței și a avertizat că această practică afecta unitatea în fața Moscovei. Trump a amenințat, de asemenea, China cu tarife între 50% și 100%, acuzând că dependența Beijingului de resursele rusești oferea sprijin indirect Kremlinului. Printre statele NATO care cumpăraseră petrol rusesc s-au numărat Turcia, Ungaria și Slovacia. Trump a reiterat că războiul din Ucraina nu ar fi început dacă el ar fi fost la Casa Albă și a susținut că obiectivul său era oprirea conflictului. Declarațiile au venit la scurt timp după ce Rusia a încălcat spațiul aerian al Poloniei, incident care a dus la activarea Articolului 4 al Tratatului Nord-Atlantic. Ca răspuns, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunțat inițiativa „Eastern Sentry” pentru a consolida securitatea estică.
Primarul districtului Bayrampaşa din Istanbul a fost reținut, declară Politico. Autoritățile turce au anunțat că Hasan Mutlu, membru al Partidului Republican al Poporului (CHP), a fost plasat în custodie sub acuzații de luare de mită, deturnare de fonduri și fraudă. Mandatul de reținere a vizat 48 de persoane, iar poliția din Istanbul a desfășurat percheziții în 72 de locații, reținându-l pe Mutlu și mai mulți dintre adjuncții săi. Politicianul a negat acuzațiile, susținând că acestea au avut un caracter politic. Reținerea s-a înscris într-o serie de măsuri luate împotriva opoziției. În august, primarul districtului Beyoğlu, İnan Güney, a fost de asemenea arestat pentru presupuse fapte de corupție. În martie, primarul general al Istanbulului, Ekrem İmamoğlu, a fost trimis la închisoare sub acuzația de corupție și sprijinire a unei organizații teroriste, iar ulterior a fost inculpat într-un nou dosar. Toți cei trei oficiali erau membri ai CHP, principala formațiune de opoziție din Turcia.
Marine Le Pen l-a criticat dur pe președintele Emmanuel Macron în timpul unui miting la Bordeaux, confirmă Politico. Lidera de extremă dreapta a acuzat guvernul de blocaj instituțional și de adâncirea crizei politice, prezentând partidul său drept singura alternativă viabilă. Ea a reluat apelul pentru alegeri anticipate, în timp ce noul prim-ministru Sébastien Lecornu a inițiat negocieri esențiale privind bugetul pentru 2026, încercând să obțină sprijin de la partidele de centru-dreapta și de la stânga moderată. În discursul său, Le Pen a pus accent pe declinul economic și pe pierderea influenței internaționale, evitând subiectele tradiționale precum migrația, lăsate spre dezvoltare de Jordan Bardella. Totodată, Louis Aliot a denunțat violențele provocate de stânga radicală și a pledat pentru libertatea de exprimare. Conducerea Reuniunii Naționale a respins orice înțelegere cu guvernul sau cu partidele tradiționale, afirmând că acestea încercau să se coalizeze pentru a bloca opoziția. Strategia de creare a confruntărilor a fost prezentată ca parte a drumului către putere.
Prim-ministrul interimar al Nepalului a anunțat că intenționează să predea puterea în termen de șase luni, relatează BBC. În primele sale declarații publice de la numirea în funcție, Sushila Karki a afirmat că nu și-a dorit să ajungă premierul Nepalului. Aceasta a adăugat că a fost obligată să accepte ca urmare a protestelor anticorupție din ultimele zile, în cadrul cărora peste 70 de persoane au fost ucise. Karki a depus jurământul după ce a ajuns la un acord cu liderii protestatarilor din așa-numita mișcare Gen Z. Noul prim-ministru a adăugat că autoritățile nepaleze trebuie să lucreze în conformitate cu mentalitatea generației Z, care solicită oprirea corupției și egalitate economică.
Poliția a intervenit împotriva manifestanților pro-Palestina după ce premierul Pedro Sánchez încurajase organizarea protestelor din cadrul Turului Spaniei, confirmă El Mundo. Din cauza tensiunilor, cursa a ajuns să fie anulată. Situația a escaladat până în punctul în care unii cicliști s-au confruntat cu manifestanții, ceea ce a stârnit îngrijorarea autorităților cu privire la siguranța sportivilor. Poliția a reținut mai mulți protestatari care ocupaseră puncte strategice ale traseului. Prim-ministrul Spaniei și-a exprimat, însă, recunoștința și respectul absolut față de sportivi, dar și admirația față de un popor precum cel spaniol, care se mobilizează pentru cauze juste, precum cea a Palestinei.
Raidurile Pakistanului la granița cu Afganistan au ucis cel puțin 19 soldați și 35 de luptători rebeli, anunță Al Jazeera. Forțele de securitate pakistaneze au efectuat în ultimele zile raiduri asupra a trei ascunzători ale grupării armate talibane din Pakistan, în apropierea graniței cu Afganistan. Principalele regiuni vizate au fost Bajaur, Waziristanul de Sud și Dirul Inferior. Oficialii de la Islamabad și-au exprimat nemulțumirile față de gruparea talibană, care s-ar folosi de teritoriul afgan pentru a trimite atacuri împotriva Pakistanului. Din această cauză, au îndemnat guvernul taliban din Kabul să își asume responsabilitatea și să interzică utilizarea teritoriului său pentru acțiuni teroriste împotriva statului vecin.
Reprezentanții Uniunii Europene au condamnat încălcarea spațiului aerian românesc de către o dronă rusească, notează Politico. Liderii UE au criticat Moscova pentru a doua încălcare a teritoriului NATO în mai puțin de o săptămână, după dronele interceptate pe teritoriul Poloniei și cea care a pătruns în România într-un atac asupra sudului Ucrainei. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat într-o postare pe rețeaua de socializare X că incursiunile recente ale Rusiei reprezintă o încălcare flagrantă a suveranității Uniunii Europene și o amenințare gravă la adresa securității regionale.
Poliția a intervenit în cadrul protestelor anti-imigrație de extremă dreaptă din Londra, indică CNN. Manifestația intitulată „Unite the Kingdom” a fost organizat de activistul politic de extremă dreaptă Tommy Robinson și a adunat în stradă peste 110 000 de persoane, însă au avut loc și demonstrații de opoziție. Conform anunțului publicat de Serviciul de Poliție Metropolitană, oamenii legii au fost atacați cu proiectile și asaltați de către protestatari. Intervenția lor ar fi fost necesară după ce protestatarii de la marșul „Unite the Kingdom” au încălcat o zonă tampon, menită să îi separe pe aceștia de contraprotestatari.
