Au fost 12 și 13 iulie în lume – Zeci de palestinieni au fost uciși la o stație de distribuire a ajutoarelor umanitare, în ciuda acordului UE-Israel, Liderul suprem al Coreei de Nord, Kim Jong Un, a declarat că va oferi sprijin necondiționat Rusiei, Președintele Iranului a fost rănit ușor într-un atac aerian israelian

Material realizat de Mihai Turcu și Diana Voicu

Zeci de palestinieni au fost uciși la o stație de distribuire a ajutoarelor umanitare, în ciuda acordului UE-Israel, declară Politico. O înțelegere negociată de cei mai importanți diplomați ai Uniunii Europene, menită să asigure fluxul ajutoarelor umanitare necesare în Gaza, este în pericol, întrucât eforturile de oprire a focului au eșuat în acest weekend. Cel puțin 31 de persoane au fost ucise în drum spre un punct de distribuție a alimentelor, după ce forțele israeliene au deschis focul sâmbătă. Conform unui raport al Națiunilor Unite, 800 de palestinieni au murit în astfel de centre umanitare în ultimele doar șase săptămâni.

Oficialii francezi au declarat că Noua Caledonie va fi declarată „stat” în cadrul unui acord istoric, însă va rămâne teritoriu francez, afirmă The Guardian. La finalul celor zece zile de negocieri, oficialii francezi au acceptat semnarea unui acord cu republica din Oceania prin care aceasta să primească statutul de nou stat, fără a deveni, însă, independentă. Decizia vine după un an în care teritoriul a fost zguduit de numeroase violențe soldate cu un număr mare de victime ale grupărilor separatiste. Acordul este văzut ca un compromis inteligent, care asigură menținerea legăturilor între Franța și Noua Caledonie, oferind, în același timp, mai multă suveranitate insulei din Oceanul Pacific.

Cinci persoane au fost rănite în cadrul manifestărilor anti-migranți din Spania, atribuite grupărilor de extremă dreaptă, anunță Deutsche Welle. Confruntările au avut loc două nopți la rând într-un mic oraș spaniol, în apropiere de Murcia. Violențele au fost declanșate după ce un pensionar a afirmat că a fost atacat de un grup de tineri nord-africani. Acestea au fost alimentate de postările de pe rețelele de socializare ale reprezentanților extremei drepte, care au lansat mai multe amenințări la adresa migranților. Cinci persoane au suferit răni ușoare în timpul manifestațiilor, iar o persoană a fost arestată, după implicarea autorităților. Reacția oficialilor a venit după ce au detectat o „vânătoare de migranți” planificată pe rețelele de socializare.

Ana Maria Gonçalves a devenit prima femeie de culoare care este acceptată ca membru al Academiei Literare din Brazilia, informează The Guardian. După mai bine de un secol de dominație a bărbaților albi, instituția  braziliană i-a oferit titlul de membru autoarei în vârstă de 54 de ani, care s-a remarcat prin romanul „Um defeito de cor”. Cartea publicată în 2006 numără 950 de pagini și, conform scriitoarei, prezintă istoria Braziliei spusă din perspectiva unei femei de culoare. Deși este considerată una dintre cele mai valoroase lucrări ale Americii de Sud din secolul XXI, cartea încă nu a fost tradusă în engleză. Gonçalves este, astfel, doar a șasea femeie și doar a patra persoană de culoare dintre cei 40 de membri.

Președintele Camerunului, în vârstă de 92 de ani, și-a afirmat dorința de a candida pentru a opta oară pentru funcția de lider al statului, indică Al Jazeera. Paul Biya este, la momentul de față, cel mai în vârstă șef de stat din lume, iar dacă va câștiga și alegerile din octombrie, ar putea rămâne în funcție până la aproape 100 de ani. Acesta se află deja la al șaptelea mandat, iar partidele de opoziție și mai multe grupuri ale societății civile susțin că lunga sa guvernare a împiedicat dezvoltarea economică și democratică a țării. Mai mult decât atât, starea sa de sănătate face obiectul unor speculații frecvente, cel mai recent eveniment având loc anul trecut, când a dispărut din ochii publicului timp de 42 de zile. 

Fostul președinte al Nigeriei, Muhammadu Buhari, a murit la Londra, informează Deutsche Welle. Fostul președinte nigerian, Muhammadu Buhari, a murit duminică, la vârsta de 82 de ani, în Londra, în urma unei boli îndelungate. Un purtător de cuvânt al actualului președinte, Bola Tinubu, a anunțat decesul, menționând că acesta a survenit în jurul orei 16:30 (ora locală). Boala care a cauzat moartea nu a fost precizată. Buhari se afla în Regatul Unit de aproximativ trei luni. Buhari a condus Nigeria pentru prima dată ca lider militar în anii 1980, după o lovitură de stat. Ulterior, s-a remarcat ca politician civil, câștigând alegerile din 2015 în fața președintelui în funcție, Goodluck Jonathan, într-un scrutin considerat cel mai corect din istoria țării. Mandatul său, încheiat în 2023, a fost marcat de speculații legate de starea sa de sănătate, guvernul său fiind adesea criticat pentru lipsa de transparență privind acest subiect.

Liderul suprem al Coreei de Nord, Kim Jong Un, a declarat că va oferi sprijin necondiționat Rusiei, publică Deutsche Welle. Liderul nord-coreean Kim Jong Un s-a întâlnit cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, în orașul portuar Wonsan, exprimând sprijinul necondiționat al Phenianului față de acțiunile Federației Ruse în războiul împotriva Ucrainei. Potrivit agenției de stat nord-coreene KCNA, Kim a declarat că pozițiile celor două guverne coincid pe toate problemele strategice și a afirmat disponibilitatea deplină de a susține măsurile Kremlinului privind conflictul ucrainean. Întâlnirea a avut loc într-un context de consolidare a relațiilor militare și politice dintre Moscova și Phenian. Coreea de Nord a trimis trupe și armament în sprijinul Rusiei, iar serviciile de informații sud-coreene au confirmat trimiterea a peste 10 milioane de proiectile și rachete. În schimb, Phenianul ar fi primit asistență economică și tehnologie militară. Oficialii ruși au anunțat și trimiterea a 6.000 de ingineri și muncitori nord-coreeni în regiunea Kursk.

Ministrul de Externe al Poloniei a condamnat retorica rasistă și antisemită din țară, declară Euronews. Radosław Sikorski și-a exprimat îngrijorarea cu privire la intensificarea discursului anti-imigrație și antisemit, afirmând că astfel de atitudini afectează imaginea Poloniei. El a reacționat în special la declarațiile europarlamentarului de extremă dreapta Grzegorz Braun, care a negat existența camerelor de gazare la Auschwitz. Sikorski a amintit rolul eroului național Witold Pilecki în documentarea Holocaustului și a denunțat instrumentalizarea politică a istoriei. În plus, el a făcut referire la incidente recente, precum agresarea verbală a artiștilor străini la festivalul Eurofolk din Zamość și la manifestările xenofobe de la granița cu Germania, unde au fost formate „patrule cetățenești”. Măsurile temporare de control la frontieră, reintroduse de autoritățile poloneze, au fost însoțite de mesaje ostile față de imigranți. Sikorski a cerut reținere și a reafirmat responsabilitatea diplomatică în apărarea valorilor democratice.

Președintele Iranului a fost rănit ușor într-un atac aerian israelian, anunță Al Jazeera. Un atac aerian al armatei israeliene a vizat o reuniune a Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, desfășurată într-o clădire guvernamentală din vestul Teheranului. În timpul atacului, președintele Masoud Pezeshkian și alți oficiali de rang înalt au suferit răni ușoare, reușind să evacueze zona printr-o ieșire de urgență. Conform autorităților iraniene, ținta loviturii a fost conducerea celor trei puteri ale statului, într-o încercare de destabilizare internă. Atacul a avut loc în contextul unui conflict de 12 zile între Iran și Israel, în care au murit peste 1.000 de persoane în Iran și 28 în Israel. Bombardamentele au precedat cu două zile o rundă planificată de negocieri nucleare între Iran și SUA. Autoritățile iraniene au deschis o anchetă privind posibila implicare a unor spioni israelieni, dat fiind gradul ridicat de precizie al atacului.

Un sondaj a indicat sprijin majoritar în marile state ale UE pentru revenirea Regatului Unit în bloc, confirmă The Guardian. Un studiu realizat de YouGov între 12 și 27 iunie 2025 a arătat că majoritățile din Franța, Germania, Italia și Spania au susținut revenirea Regatului Unit în Uniunea Europeană. Totuși, doar aproximativ o cincime dintre respondenți au fost de acord ca aceasta să revină în aceleași condiții dinaintea Brexitului, fără adoptarea monedei euro sau aderarea la spațiul Schengen. În Regatul Unit, 54% dintre respondenți au sprijinit ideea revenirii în UE, dar procentul a scăzut la 36% dacă acest lucru ar presupune renunțarea la fostele excepții. În Danemarca, sprijinul pentru revenirea Regatului Unit a fost de 72%, iar 43% dintre respondenți au acceptat revenirea cu menținerea vechilor derogări. Sondajul a relevat și un sprijin puternic (63–75%) în cele cinci state europene pentru aderarea unei eventuale Scoții independente la UE.