Material realizat de Florentina Dumitrașcu și Carmen Toader
Alegătorii din Peru au mers la urne fără un favorit în minte, după ani de crize politice și schimbări frecvente de lideri, potrivit Al Jazeera. Aproximativ 27 de milioane de cetățeni din Peru au votat pentru alegerea unui nou președinte și a parlamentului, într-un scrutin marcat de incertitudine și nemulțumire publică. Pe lista electorală au fost 35 de candidați, iar niciunul nu a obținut suficient sprijin pentru o victorie din primul tur, fiind probabil organizat un al doilea tur. Printre candidați s-au aflat Keiko Fujimori, fostul primar Ricardo Belmont și comediantul Carlos Alvarez. Alegerile au avut loc pe fondul unei instabilități politice accentuate, țara având opt președinți din 2018 până în prezent.
Președintele american Donald Trump a anunțat instituirea unei blocade navale și a amenințat Iranul în urma discuțiilor de pace, potrivit Politico. Donald Trump a anunțat că Statele Unite vor bloca strâmtoarea Hormuz și vor intercepta navele care au plătit taxe Iranului, după ce negocierile mediate în Islamabad au eșuat. Washingtonul a cerut garanții că Iranul nu va dezvolta arme nucleare, însă Teheranul a invocat lipsa de încredere. Președintele parlamentului iranian, Mohammad-Bagher Ghalibaf, a declarat că neîncrederea este fondată pe experențele din cele două războaie anterioare. Blocarea acestei strâmtori venea pe fondul tensiunilor crescute și al importanței strategice a rutei, prin care trece o mare parte din petrolul mondial. Trump a sugerat că măsura ar putea fi o tactică de negociere, dar a avertizat că Statele Unite ar putea relua atacurile dacă Iranul nu cedează.
Cel puțin 30 de persoane au murit într-o busculadă produsă la Citadelle Laferrière, în Haïti, potrivit Le Monde. Incidentul a avut loc în timpul unor festivități tradiționale, când o mulțime de oameni s-a adunat în jurul fortăreței, iar accesul limitat a creat haos între cei care încercau să intre și cei care voiau să iasă. Autoritățile au confirmat bilanțul, iar potrivit directorului biroului de protecție civilă pentru nordul statului Haiti, Jean Henry Petit numărul victimelor ar putea crește, existând numeroși dispăruți. Răniții au fost transportați la spital, iar o anchetă a fost deschisă. Situl turistic a fost închis temporar.
Zeci de persoane au fost ucise în nord-estul Nigeriei în urma unor lovituri aeriene efectuate împotriva grupării Boko Haram, potrivit Le Monde. Atacurile au avut loc în statul Yobe, unde avioanele militare au vizat combatanți jihadiști, însă bilanțul victimelor variază: Amnesty International a raportat peste 100 de morți și zeci de răniți, în timp ce surse locale au estimat până la 200 de victime, inclusiv răniți. Armata nigeriană a confirmat operațiunea, dar nu a oferit cifre oficiale. Potrivit acesteia, zona este cunoscută de mult timp ca fiind „un coridor major al mișcărilor teroriste”. Regiunea a fost afectată de ani de zile de prezența jihadistă, iar astfel de lovituri au mai provocat în trecut victime civile.
Participare record la alegerile legislative din Ungaria unde rezultatele au depins de numărarea voturilor, în lipsa sondajelor la ieșirea de la urne, potrivit Le Monde. Alegătorii din Ungaria au participat în număr record la alegerile legislative, cu o prezență de 77,8%, cea mai mare de după 1989. Aproximativ 7,5 milioane de cetățeni au ales între cinci partide, într-un sistem favorabil formațiunii Fidesz conduse de Viktor Orban. În lipsa sondajelor la ieșirea de la urne, rezultatele au fost primite pe măsură ce voturile erau numărate. Principalul rival, Peter Magyar, în vârstă de 45 de ani, a făcut apel la maghiari să se mobilizeze pentru aceste „alegeri decisive”. Acest scrutin a fost marcat de tensiuni politice, acuzații de ingerință și temeri privind respectarea rezultatului final.
Reprezentanți ai societății civile din Armenia și Azerbaidjan au reluat dialogul pentru a avansa procesul de pace dintre cele două state, potrivit Euronews. A patra rundă de discuții, desfășurată la Gabala, a reunit participanți din ambele țări care au abordat teme sensibile pentru a putea negocia într-un climat de încredere, încercând să depășească decenii de conflict și traumă colectiv. Inițiativa, lansată după acordul de pace semnat în Statele Unite, la Washington, urmărește consolidarea dialogului și pregătirea societăților pentru reconciliere. Participanții au subliniat importanța cooperării și a „reumanizării” relațiilor dintre cele două țări, evidențiind totodată beneficiile economice ale păcii, inclusiv proiecte comune de transport și energie într-un context regional marcat de instabilitate.
Oficiali americani și iranieni au început negocierile de pace în Pakistan, într-un efort crucial de a pune capăt conflictului și de a redeschide Strâmtoarea Hormuz, potrivit Euronews. Discuțiile, desfășurate la Islamabad, au fost conduse de vicepreședintele SUA JD Vance și de președintele Parlamentului iranian Mohammad Bagher Qalibaf, fiind mediate premierului pakistanez Shehbaz Sharif. Pe agendă s-au aflat subiecte precum sancțiunile, programul nuclear iranian și libertatea de navigație în Golf. Reprezentații SUA au cerut redeschiderea rutei maritime esențiale, în timp ce trimișii Iranului au solicitat ridicarea sancțiunilor și garanții de securitate. Negocierile au avut loc într-un climat de neîncredere profundă, dar au fost văzute ca o oportunitate majoră de a transforma armistițiul temporar într-un acord de pace durabil.
Guvernul din Libia a aprobat primul buget unificat după mai bine de un deceniu, într-un rar moment de cooperare între facțiunile rivale, conform Al Jazeera. Acordul, confirmat de instituțiile bancare importante din țară, a fost semnat de instituțiile legislative din est și vest, marcând un pas important spre stabilitate financiară după ani de diviziune care datează de la conflictul pornit în anul 2014. Guvernul de la Tripoli, condus de Abdul Hamid Dbeibah, a găzduit semnarea, deși influența liderului militar Khalifa Haftar rămâne puternică în partea de est, foarte bogată în resurse. Decizia vine într-un moment în care poziția statului capătă importanță strategică pe piața energetică globală, oferind o alternativă mai sigură față de rutele afectate și blocate de războiul din Orientul Mijlociu.
Președintele Ismail Omar Guelleh al Dijibouti a câștigat un al șaselea mandat cu 97,8% din voturi, într-un scrutin boicotat de opoziție, potrivit BBC. Liderul în vârstă de 78 de ani, aflat la putere de aproape trei decenii, și-a consolidat controlul după modificarea Constituției care a eliminat limita de vârstă pentru candidații la alegerile prezidențiale. Principalul său contracandidat, Mohamed Farah Samatar, a obținut puțin peste 2% din voturi. Alegerile au fost marcate de absența principalelor partide de opoziție, care au contestat lipsa unui proces democratic real. Președintele a justificat continuarea mandatului prin menținerea stabilității într-o regiune strategică, situată la intrarea în strâmtoarea Bab el-Mandeb, un punct-cheie pentru comerțul global și prezența militară internațională.
Oficialii din Ucraina și Rusia au făcut un schimb de câte 175 de prizonieri de război, odată cu intrarea în vigoare a unui armistițiu cu ocazia Paștelui ortodox, potrivit POLITICO. Președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy a confirmat revenirea soldaților, mulți dintre ei răniți și aflați în captivitate încă din anul 2022, alături de câțiva civili. Schimbul a fost mediat de Emiratele Arabe Unite și coincide cu o încetare a focului de 32 de ore, convenită între guvernele de la Kiev și Moscova. Liderul ucrainean a declarat că țara sa va respecta cu strictețe armistițiul și a sugerat posibilitatea extinderii acestuia, considerând că ar putea reprezenta un prim pas spre negocieri de pace, în ciuda blocajului diplomatic actual în ceea ce prevede negocierile dintre cele două state aflate în conflict.
