Home / A fost azi în lume / Au fost 1 și 2 octombrie în lume – Alegătorii din Ungaria și Columbia resping propunerile referendumurilor propuse de guvern, în timp ce premierul britanic anunță că va declanșa procedura de ieșire din UE în primul trimestru din 2017

Au fost 1 și 2 octombrie în lume – Alegătorii din Ungaria și Columbia resping propunerile referendumurilor propuse de guvern, în timp ce premierul britanic anunță că va declanșa procedura de ieșire din UE în primul trimestru din 2017

1. Rusia a avertizat SUA să nu se implice în conflictul armat din Aleppo, Siria, în urma ultimelor bombardamente, informează The Guardian. Conflictul armat din Aleppo a fost din ce în ce mai tensionat în ultima perioadă. După o tentativă eșuată de a încheia un armistițiu, zona a fost supusă unui val de conflicte armate. Astfel, în urma unui bombardament condus de forțele guvernamentale asupra regiunii estice a orașului, controlată de rebeli, în care a fost distrus unui din cele 3 spitale ce mai funcționau, Rusia a avertizat SUA că în cazul în care se implică și încearcă să-i oprească asaltul, ar duce la ”instabilități tectonice periculoase în Orientul Mijlociu.” Raidurile conduse de Rusia au lovit cel puțin 5 puncte din partea orașului Aleppo condusă de forțele rebele, care se pregătesc pentru un asalt din partea forțelor Shia, ce sunt aliate cu guvernul sirian. Elicopterele siriene se consideră că sunt responsabile pentru bombardamentul asupra spitalului M10. Bombardamentul în cauză i-a lăsat pe oamenii ce rămân în zonă cu aproape zero acces la servicii medicale de bază.

2. Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, a declarat că referendumul pentru eliminarea cotelor obligatorii de imigranți impuse de UE s-a soldat cu o victorie, chiar dacă acesta nu va fi validat din punct de vedere constituțional din cauza prezenței de sub 50%, relatează BBC. În referendumul de duminică din Ungaria pentru eliminarea cotelor obligatorii de imigranți pe care ar trebui o țară din UE să-i accepte, cotă impusă de Uniunea Europeană, cetățenii ungari au votat în măsură de 98% în favoarea inițiativei guvernului Orban de a refuza acceptarea planului UE. Cu toate acestea, doar 48% din electorat a votat, fiind nevoie de 50% pentru ca referendumul să fie valid. Un purtător de cuvânt al guvernului a declarat că rezultatul referendumului este obligatoriu din punct de vedere ”politic și legal”, dar opoziția a susținut că guvernul nu are voturile necesare pentru a valida referendumul. Orban a cerut factorilor de decizie UE să țină cont de rezultatele votului. De asemenea, acesta susține că e gata să schimbe și constituția Ungariei numai pentru a face referendumul valid.

3. Prim-ministrul Marii Britanii, Teresa May, susține că va pune în aplicare Articolul 50 până la sfârșitul lunii martie 2017, conform BBC. Marea Britanie va începe negocierile post-Brexit cu UE până la sfârșitul lunii martie 2017, potrivit declarațiilor prim-ministrului Teresa May. Judecând după perioada în care a fost planificată punerea în aplicare a Articolului 50 din Tratatul de la Lisabona sugerează că Marea Britanie ar vrea să părăsească Uniunea Europeană până în vara anului 2019. Teresa May a declarat la o conferință a Partidului Conservator că ”Noi vom fi o țară complet independentă și suverană – o țară ce nu mai e parte componentă a unei uniuni politice, cu instituții supranaționale, ce pot trece peste parlamentele și curțile de justiție naționale.”

4. Alegătorii din Columbia au respins în mod neașteptat tratatul de pace cu rebelii FARC, în urma unui referendum organizat duminică, deși estimările conduceau spre o validare a acestuia cu o largă majoritate, anunță BBC. Alegătorii din Columbia au refuzat astfel un tratat de pace cu FARC (Forțele Revoluționare Armate ale Columbiei), o mișcare marxistă de gherilă care s-a aflat în conflict cu guvernul de mai bine de cinci decenii. 50.24% au votat împotriva tratatului de pace, potrivit primelor estimări. Tratatul a fost semnat săptămâna trecută între președintele Columbiei, Juan Manuel Santos, și liderul Farc, Timoleon Jimenez, după aproape patru ani de negocieri. Cu toate acestea, tratatul avea nevoie să fie ratificat de columbieni pentru a intra în vigoare. Rebelii Farc au fost de acord să lase armele după 52 ani de conflict, pentru a intra în procesul politic al statului. Președintele Santos a prevenit anterior că nu există niciun plan B pentru cazul în care tratatul de pace nu funcționează pentru a opri războiul ce deja a ucis 260.000 oameni.

5. India a evacuat 10.000 oameni din zonele apropiate regiunii Kashmir din cauza tensiunilor în creștere, informează CNN. India a evacuat peste 10.000 oameni din regiunile apropiate zonei Kashmir din cauza tensiunilor în creștere din săptămâna curentă dintre aceasta și Pakistan. Conflictul este provocat de faptul că ambele state pretind la dreptul de a guverna regiunea, ea fiind sub jurisdicția Indiei. Cele două state au făcut schimb de focuri de armă sâmbătă, ulterior acuzându-se reciproc de provocarea violențelor. Simrandeep Singh, magistratul districtului Jammu din India, a acuzat trupele pakistaneze că ar fi tras focuri de armă peste Linia de Control în două incidente diferite. Violențele de sâmbătă nu s-au soldat cu decese, potrivit lui Singh. Linia de Control separă cele două zone din Kashmir controlate de India și respectiv de Pakistan.

6. Ca urmare a conflictului din Kashmir, Pakistanul a pus interdicție asupra filmelor de producție Bollywood, conform Al Jazeera. Pakistan a luat decizia a de pune interdicție filmelor de producție Bollywood după ce Indian Motion Pictures Producers Association (IMPPA) a pus interdicție actorilor și tehnicienilor pakistanezi de a lucra pe platourile Bollywood. Tensiunile dintre cele două state au crescut substanțial în ultimele luni, dar au explodat joi când India a pretins că a realizat ”lovituri chirurgicale” peste Linia de Control, hotarul de facto din zona himalayană divizată, Kashmir. Celebritățile ambelor state s-au alăturat dezbaterii. Actorii și cântăreții atât a Pakistanului, cât și a Indiei au obținut permise de muncă în cele două state în ultimii ani, în încercarea de a îmbunătăți relația dintre cele două state. India și Pakistan au dus trei războaie de când și-au obținut independența față de Marea Britanie acum șapte decenii, două dintre acestea pentru Kashmmir.

7. Purtătorul de cuvânt al președintelui Filipine, Rodrigo Duterte, a încercat să explice remarcile liderului filipinez despre Hitler, relatează CNN. Purtătorul de cuvânt al lui Rodrigo Duterte, președintele statului Filipine, a încercat să explice comparația acestuia între războiul lui cu dependenții de droguri și exterminarea evreilor de către Adolf Hitler din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. ”Președintele realizează importanța profundă a experienței evreilor, în special istoria tragică și dureroasă a acestora,” a declarat purtătorul de cuvânt Ernesto Abella. ”Noi nu încercăm să reducem din profunda pierdere a 6 milioane evrei din timpul Holocaustului – acea profundă beznă a istoriei lor ca și oameni.” Abella a mai adăugat că oponenții lui Duterte au făcut primii comparația cu Hitler înainte de alegerile din mai pentru a câștiga ”parcurs politic.”

8. Președintele Coreei de Sud,  Park Geun-hye, încurajează trupele și cetățenii Coreei de Nord să-și abandoneze țara, informează Al Jazeera. Președintele Coreei de Sud, Park Geun-hye, a încurajat trupele și cetățenii Coreei de Nord să-și abandoneze țara pentru libertate, după ce un soldat nord coreean a trecut granița dintre cele două state spre sud. Într-un mesaj rar adresat direct armatei și cetățenilor nord coreeni, Park îi încurajează pe aceștia să meargă în  ”sânul libertății” în sud. ”Noi toți suntem conștienți de realitățile la care voi faceți față,” a declarat Park într-un discurs pentru Ziua Națională a Forțelor Armare. Aceasta a adăugat că ”Valorile universale de libertate, democrație, drepturile omului și bunăstare sunt drepturi prețioase de care ar trebui să beneficiați. Noi vom menține drumul deschis pentru voi pentru a găsi speranță și viață într-un loc nou. Vă rog veniți în sânul libertății în sud oricând doriți.”

9. Gruparea din Yemen Houthis și-a asumat responsabilitatea pentru un atac asupra unei nave a Emiratelor Arabe Unite, conform Al Jazeera. Gruparea de luptătorii din Yemen au recunoscut că au lovit un vas operat de forțele militare ale Emiratelor Arabe Unite, ce este parte a unei coaliții arabe care luptă pentru guvernarea din Yemen. Emiratele Arabe Unite au declarat sâmbătă că un vas aflat sub comanda lor a fost implicat într-un ”incident” în Bab al-Mandeb Strait. Aceștia au susținut că nu au existat victime. ”Rachetele au lovit o navă de război a Emiratelor Arabe Unite în timp ce aceasta se apropia de coasta Mokha” pe Marea Roșie, au declarat luptătorii Houthi ai Yemenului pe website-ul lor sabanews.net. Luptătorii Houthi, aliați ai Iranului, au mai adăugat ”Aceasta a fost complet distrusă.”

10. Un judecător din El Salvador a redeschis cazul masacrului de la El Mozote din 1981, relatează The Guardian. Un judecător din El Salvador a redeschis cazul masacrului de la El Mozote, care se presupune că a fost executat de soldați în 1981. Masacrul în cauză este considerat cea mai oribilă atrocitate a războiului civil din El Salvador, susține un avocat vizat în acest caz. Masacrul a avut loc în nord-estul orașului El Mozote, după cum se presupune fiind comis de o unitate de elită a armatei, și a rezultat cu moartea a 900 – 1.200 oameni, în mare parte femei și copii. Decizia Judecătorului Jorge Alberto Guzman de a redeschide cazul marchează primul caz similar permis de la declararea în iulie a unei legi de amnistie ca fiind neconstituțională. Legea urmărea să absolve de orice vină soldații de pe ambele părți ale conflictului, acesta fiind motivul pentru care mulți soldați susțineau că nu pot analiza așa cazuri.

Despre Valeria Bortă

Vezi și

A fost 12 noiembrie în lume- La COP29, președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a declarat că petrolul și gazele naturale sunt „un dar de la Dumnezeu” și a criticat „știrile false occidentale” despre emisiile țării, Guvernul slovac a propus o modificare a legislației referitoare la limbile oficiale ale statului, care ar restricționa utilizarea limbilor minorităților, inclusiv a limbii maghiare, în spațiile publice, Prim-ministrul Noii Zeelande, Christopher Luxon, a adresat în Parlament scuze oficiale, victimelor abuzurilor din instituțiile de protecție, după o anchetă care a dezvăluit unul dintre cele mai mari scandaluri de abuz din țară

La COP29, președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a declarat că petrolul și gazele naturale sunt „un …