Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Liderii Uniunii Europene, alături de fostul președinte american Bill Clinton, i-au adus un ultim omagiu fostului cancelar german Helmut Kohl, considerat unul dintre principalii arhitecți ai Uniunii Europene de astăzi, în cadrul unei ceremonii desfășurate în incinta sediului Parlamentului European de la Strasbourg, relatează The Guardian. În timpul mandatului lui Kohl, între 1982 și 1998, au avut loc reunificarea Germaniei, sfârșitul Războiului Rece, iar Uniunea Europeană a pregătit terenul pentru extinderea integrării statelor din centrul și estul Europei. Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a afirmat că fostul cancelar german ”a fost un gigant al perioadei postbelice”, care ”nu a fost doar un arhitect al unificării Germaniei. El a contribuit substanțial, mai mult decât oricine, la reconcilierea dintre istoria Europei și geografia Europei”. Acesta a mai adăugat că ”fără Kohl, Europa nu ar fi avut acum moneda euro”. Și fostul președinte al Statelor Unite ale Americii, între 1993 și 2001, Bill Clinton, i-a adus un omagiu liderului german: ”Helmut Kohl ne-a oferit șansa de a fi implicați în ceva mai măreț decât noi înșine, mai important decât funcțiile noastre și mai mare decât carierele noastre trecătoare”. Actualul cancelar german, Angela Merkel, i-a mulțumit mentorului său despre care a afirmat că a influențat destinele a milioane de oameni, inclusiv al său. Ceremonia dedicată lui Kohl de Parlamentul European a reprezentat o premieră la acest nivel a instituției europene.
Liderii statelor din regiunea Sahel a Africii au lansat o forță militară multinațională creată împotriva militanților islamiști din regiune, în colaborare cu trupele staționate de Franța în această zonă, cu ocazia unei vizite efectuată de președintele Emmanuel Macron în Mali, informează Reuters. Deși unii analiști au considerat că formarea noii inițiative, numită G5 Sahel, reprezintă un răspuns al statelor implicate la zvonurile legate de retragerea iminentă a celor 4.000 de soldați francezi din regiune, în urma intensificării tensiunilor armate din Sahel, fapt pe care președintele Franței l-a negat hotărât. Cele 5 state care vor contribui la noua forță militară sunt Mali, Mauritania, Burkina Faso, Niger și Ciad. Mai multe grupări militante islamiste, unele afiliate rețelei al-Qaida, au preluat controlul asupra zonei deșertice din nordul Mali, în 2012, acestea activând și în celelalte state. Cu ocazia vizitei lui Macron în Mali, o grupare afiliată al-Qaida a distribuit o filmare în care șase prizonieri, printre care și românul Iulian Gherguț, cer statelor din care provin să ia măsuri concrete pentru a negocia eliberarea acestora, scrie BBC. Printre prizonieri se numără și Sophie Petronin, cetățean francez, care lucra pentru o organizație neguvernamentală de ajutorare a copiilor malnutriți când a fost răpită, aceasta cerându-i președintelui francez să facă eforturi pentru a fi eliberată.
Distrugătorul USS Stethem al forțelor armate marine ale Statelor Unite ale Americii a navigat în apropierea unor insule disputate de China, Taiwan și Vietnam, o manevră descrisă drept o provocare pentru guvernele celor trei state, în special cel de la Beijing, informează The Guardian. Nava de război americană a navigat în interiorul celor 12 mile nautice considerate drept ”ape teritoriale” din jurul teritoriului unor state în apropierea insulei Triton, care face parte din arhipelagul Paracel din Marea Chinei de Sud. Aceasta reprezintă a doua manevră de ”operațiune liberă-de-navigare” (denumită ”fonop” în jargonul de specialitate), în timpul președinției lui Donald Trup, după ce în cursul lunii mai o altă navă de război americană s-a apropiat sub limita celor 12 mile marine de țărmul unor insule artificiale construite de China în Marea Chinei de Sud. Manevrele navelor americane reprezintă o declarație indirectă prin care SUA nu recunoaște suveranitatea clamată de China asupra insulelor din Marea Chinei de Sud, o inițiativă menită să extindă suprafața apelor sale teritoriale într-una din cele mai aglomerate zone de navigare a vapoarelor comerciale și totodată una de interes strategic militar pentru statele din regiune.
Postul de televiziune CNN a condamnat comportamentul președintelui Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, care a postat o filmare editată pe Twitter în care trântește la pământ o persoană care purta pe cap logo-ul televiziunii, în cadrul unui eveniment mai vechi de promovare a luptelor de wrestling, scrie The Guardian. Trump a fost acuzat că încurajează atacurile împotriva jurnaliștilor în urma postării filmării, iar CNN a descris situația drept ”un comportament infantil și sub demnitatea funcției pe care o ocupă”. Potrivit sursei citate, filmarea postată de Trump este o editare preluată de pe Reddit a unei înregistrări din 2007, de la un eveniment de wrestling, în care Trump îl trântește la pământ pe promotorul WWE, Vince McMahon. Trump este membru de onoare al WWE.
Irakienii s-au pregătit, duminică, să sărbătorească o victorie așteptată împotriva Statului Islamic în bătălia de la Mosul, la doar câteva clădiri distanță de locul în care încă se mai desfășoară lupte intense în ultimele districte pe care militanții islamiști le mai dețin în oraș, relatează Reuters. Premierul Haider al-Abadi a anunțat că autoritățile pregătesc o săptămână de evenimente care să marcheze succesul, pe tot teritoriul țării, acesta fiind așteptat să ajungă la Mosul pentru a declara formal victoria. Trupele guvernamentale irakiene, sprijinite de raiduri aeriene ale unei coaliții condusă de SUA, sunt așteptate să elimine și ultimele elemente de rezistență din oraș până la sfârșitul săptămânii.
Epidemiile de holeră din zonele de conflict a alarmat comunitatea medicală, serviciile de sănătate și oficialitățile din Sudanul de Sud, Yemen, dar și reprezentanții Organzației Națiunilor Unite, potrivit The Guardian. Aceștia acuză efectele ”devastatoare” ale epidemiilor de holeră care au loc în condițiile înrăutățirii conflictelor din cele două state. În Sudanul de Sud, peste 2.500 de cazuri au fost înregistrate din luna aprilie, o creștere majoră față de lunile precedente. Numărul total de cazuri a ajuns la 8.000, iar 250 de persoane au decedat din aceste cauze, însă bilanțul real ar putea fi mult mai mare. În Yemen, decesele au ajuns la 1.500, potrivit reprezentantului Organizației Mondiale a Sănătății din această țară, Nevio Zagaria. În Sudanul de Sud, mai sunt doar câteva spitale funcționale, iar medicii și asistenții se tem de extinderea epidemiei și în unitățile spitalicești. Totodată, în Yemen, numărul cazurilor de holeră a ajuns la 246.000 până la sfârșitul lunii iunie.
Un incendiu de mari proporții a provocat moartea unui copil și a provocat pagube însemnate în tabăra de refugiați sirieni de pe Valea Bekaa din apropierea orașului Qab Elias, din Liban, informează Al Jazeera. Potrivit surselor de la fața locului, alte două persoane este posibil să fi murit, iar alte șase au fost rănite. Incendiul a distrus circa 100 de corturi de refugiați și a distrus mare parte din facilitățile taberei, din care doar toaletele aflate la marginea acesteia au rămas neatinse de flăcări. Incendiul pare a fi pornit din cauza unor persoane care au încercat să gătească în interiorul unuia dintre corturi care ar fi luat foc din neatenție. Între timp, la Damasc, cel puțin 20 de persoane și-au pierdut viața după ce o mașină-capcană a fost detonată într-o piață din oraș, informează BBC. Trei mașini încărcate cu explozibil au încercat să pătrundă în oraș, însă două dintre acestea au fost neutralizate de forțele de ordine, însă cea de-a treia a reușit să pătrundă în zona urbană și să provoace un număr însemnat de victime. De asemenea, autoritățile siriene au anunțat lansarea unei noi bancnote cu efigia președintelui Bashar al-Assad, o premieră pentru liderul regimului de la Damasc. Bancnota de 2000 de lire siriene a intrat în circulație duminică, guvernatorul băncii centrale afirmând că aceasta era tipărită de mai multă vreme, însă lansarea acesteia a fost amânată ”din cauza circumstanțelor legate de război și a fluctuațiilor ratei de schimb valutar”. Moneda națională siriană s-a depreciat de circa 10 ori în comparație cu valoarea din 2011, când a izbucnit războiul civil din țară. În sfârșit, în cadrul desfășurărilor conflictului sirian, forțele arabe și kurde sprijinite de artileria și aviația SUA implicate în eliberarea orașului Raqqa de sub controlul Statului Islamic, încep să ia în calcul tot mai serios rolul forțelor guvernamentale siriene în bătăliile din regiune. Rebelii sirieni, milițiile kurde și aliații americani ai acestora consideră că armata siriană luptă împotriva ISIS doar acolo unde are interesul de a crea un culoar pentru conectarea zonelor pe care le controlează din teritoriul țării și au ca scop izolarea zonelor controlate de rebelii care se opun președintelui Bashar al-Assad. Forțele rebele se pregătesc să elibereze orașul Raqqa, însă în același timp iau în calcul și o intensificare a conflictului cu armata siriană și militanții șiiți aliați ai acesteia, o situație în care implicarea forțelor armate americane nu ar mai avea o justificare, un dezavantaj major pentru rebelii din opoziție.
Nu mai puțin de 181 de clădiri înalte de pe teritoriul Marii Britanii au picat testele de siguranță demarate de autorități după incendiul care a provocat moartea a cel puțin 80 de persoane într-o clădire rezidențială din Londra, informează Reuters. Guvernul britanic a testat până acum izolația termică a circa 600 de clădiri rezidențiale înalte, după incendiul de la blocul-turn Grenfell, în 14 iunie. Cele 181 de clădiri a căror izolare a fost descoperită a fi necorespunzătoare fac parte din 51 de zone rezidențiale de pe teritoriul Marii Britanii.
O dronă construită de compania Facebook, propulsată de energie solară, a realizat cu succes primul său zbor-test în Arizona, în cadrul unui proiect care își propune ca pe viitor să poată furniza acces global la internet, informează The Guardian. Un test recent s-a soldat cu o prăbușire a dronei solare. Proiectul conceput de fondatorul Facebook, Mark Zuckerberg, intitulat Aquila, își propune să furnizeze acces la internet pentru circa 4 miliarde de oameni care fie nu au acces, fie beneficiază de un acces restricționat la internet. Drona s-a aflat în aer pentru circa 1 oră și 46 de minute și a atins altitudinea de 1300 de metri, pe aceasta fiind montate mai mulți senzori, elemente aerodinamice și un propulsor orizontal care să contribuie la îmbunătățirea condițiilor de aterizare după ce un test anterior s-a soldat cu prăbușirea dronei, în decembrie 2016.
Ministrul de interne al Italiei, Marco Minniti, a cerut statelor europene să-și deschidă porturile pentru salvarea migranților în cadrul unei întâlniri cu omologii săi francez și german, scrie The Telegraph. ”Ne aflăm sub o presiune enormă”, a declarat Minniti, la puțin timp după ce Italia a amenințat că își va închide porturile pentru navele organizațiilor caritabile care salvează migrnați din Marea Mediterană. Sursele media din Italia au sugerat că Roma va cere cel mai probabil realizarea unui cod de conduită care să fie aplicat ambarcațiunilor private, iar cotidianul Corriere della Serra a sugerat că navele care nu se vor supune acestuia ar putea fi confiscate.
Procesul de îmbătrânire a populației care provoacă o creștere a ratei deceselor, coroborat cu o stagnare a numărului de crematorii din țară, a determinat apariția unui nou tip de afaceri în Japonia, aceea de ”itai hoteru”, sau hotel pentru trupurile neînsuflețite, se arată într-un reportaj al New York Times. Fenomenul a luat amploare deoarece multe persoane care încetează din viață o fac la vârste foarte înaintate și le rămân puține rude sau prieteni care să se ocupe de serviciile funerare. În mod tradițional, familiile japoneze iau duc acasă trupurile neînsuflețite ale celor dragi, le priveghează timp de o noapte, apoi a doua zi participă la o slujbă de rămas bun alături de vecini și prieteni, pentru ca a doua zi după-amiază se se deplaseze la crematoriu, unde trupul decedatului este ars, iar cenușa preluată de rude. Însă extinderea listelor de așteptare la crematorii a determinat necesitatea ca acestea să fie suprasolicitate, în condițiile în care deși în Japonia există nu mai puțin de 5.100 de crematorii, în capitala Tokyo există doar 26, la o populație de 13 milioane de locuitori. 1,3 milioane de japonezi au decedat anul trecut, punând o mare presiune asupra serviciilor funerare din țară.
