Acord Istoric de Pace între Azerbaidjan și Armenia

Material realizat de Matei Cristian

Președintele Statelor Unite ale Americii (SUA), Donald Trump, a anunțat în data de 8 august 2025, de la Casa Albă, semnarea unui acord de pace “istoric” între Azerbaidjan și Armenia, menit să încheie definitiv un conflict de decenii asupra regiunii disputate Nagorno-Karabah. Ceremonia, desfășurată în Sala Estică, i-a avut ca participanți pe președintele azer Ilham Aliyev și prim-ministrul armean Nikol Pașinian, care au semnat documentul în prezența liderului american și a delegațiilor oficiale ale celor două țări. În cadrul declarațiilor, Trump a numit semnarea actului ca fiind “o victorie uriașă pentru pace” și a subliniat că Statele Unite ale Americii (SUA) au avut un rol decisiv în mediere, declarând că “astăzi este începutul unei noi ere pentru Caucazul de Sud”, adăugând că înțelegerea ar fi fost “de neimaginat” fără implicarea administrației sale.
Acordul prevede recunoașterea reciprocă a suveranității, stabilirea unei frontiere internaționale definitive și garantarea unui coridor comercial și rutier care să lege Azerbaidjanul de exclava sa Nahițevan, trecând prin sudul Armeniei. Ruta, denumită deja de presă “Drumul Trump”, urmează să devină un punct strategic pentru comerțul dintre Asia și Europa. De asemenea, cuprinde și angajamente privind schimbul de prizonieri, cooperare în domeniul securității frontierelor și un mecanism comun de rezolvare a disputelor. Documentul mai prevede schimbul de prizonieri, cooperare pentru securitatea frontierei și un mecanism comun de soluționare a disputelor, sprijinite de misiuni internaționale ale Organizației Națiunilor Unite (ONU) și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), pentru monitorizarea implementării. Coridorul acordă Statelor Unite ale Americii (SUA) drepturi exclusive de dezvoltare, fapt interpretat ca o diminuare a influenței Rusiei în regiunea Caucazului de Sud.
Președintele Aliyev a declarat că “poporul azer a obținut pacea pe care o merită” și că acesta va colabora pentru țara sa cu Armenia pentru dezvoltarea economică a regiunii. La rândul său, Pașinian a afirmat că acordul “deschide un capitol nou” și că „Armenia va beneficia de oportunități economice fără precedent”.
Relațiile dintre Azerbaidjan și Armenia au fost marcate timp de peste 30 de ani de dispute violente asupra regiunii Nagorno-Karabah, populată majoritar de etnici armeni, dar recunoscută internațional ca parte a Azerbaidjanului. După războiul din 2020, Baku a recâștigat controlul asupra majorității teritoriului, iar tensiunile au rămas ridicate. Deși au existat tentative anterioare de dialog, acestea au eșuat în fața neîncrederii reciproce și a instabilității politice interne, implicarea directă a administrației Trump, care a organizat mai multe runde de negocieri secrete la Washington și Camp David, ajungând să fie o reușită pentru crearea unui cadru final de semnare.
Reacții
În contradicție cu acordul de pace, a reacționat opoziția din Armenia, care l-au acuzat pe Pașinian că a cedat prea mult în privința coridorului de tranzit, în timp ce grupuri de refugiați armeni din Nagorno-Karabah se tem că nu vor putea reveni în siguranță în fostele lor locuințe. De asemenea, ân Azerbaidjan, unii activiști au exprimat îngrijorări privind influența economică a Turciei asupra noilor rute comerciale.
Reprezentanții Rusiei au reacționat cu reținere la acordul de pace mediat de Statele Unite ale Americii (SUA). Chiar dacă acordul a fost prezentat ca o inițiativă simbolică menită să promoveze stabilitatea regională, diplomații ruși au avertizat împotriva intervenției excesive a actorilor externi și a subliniat că soluțiile durabile ar trebui să vină din partea țărilor regiunii, precum Rusia, Iran sau Turcia. Nemulțumiți, oficialii Iranului au respins explicit coridorul propus, considerându-l o tentativă de izolare economică a Rusiei și Iranului, un înalt consilier iranian declarând că “această rută va deveni mormântul mercenarilor lui Trump”, descriind proiectul ca o trădare politică.
Totuși reprezentanții Turciei au salutat acordul, văzându-l ca pe un element de stabilitate regională.