Politicall.ro Educare prin informare
Material realizat de Nicoleta Dumitru
Șeful serviciilor de informații din Cehia, Michal Koudelka, a avertizat luni că Rusia ar ucide civili în Cehia la fel cum o face în Ucraina, potrivit Politico. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe pe tema securității interne și rezilienței statului, organizată în Camera Deputaților. Koudelka a acuzat Rusia de „crime brutale” și de „atacuri deliberate asupra civililor, inclusiv femei și copii”, subliniind că „nu trebuie să existe nicio îndoială că Moscova ar proceda la fel și în Cehia”. Avertismentul vine în contextul alegerilor programate în octombrie, în timp ce Bruxelles-ul își exprimă îngrijorarea față de influența Rusiei asupra scrutinelor din Europa Centrală și de Est, inclusiv în România și Moldova. Serviciul de Informații pentru Securitate (BIS) a semnalat constant campanii de dezinformare și atacuri cibernetice orchestrate de Kremlin, menite să submineze încrederea publică și poziția Cehiei pe plan internațional. Un raport din 2024 arată că Rusia ar fi angajat migranți din afara UE pentru a comite infracțiuni și a răspândi frică în societate. În plus, investigațiile jurnalistice arată că activitatea site-urilor cehe de dezinformare, cu articole traduse din presa rusă sancționată, a atins un nivel record înaintea alegerilor. Koudelka a mai declarat că Ucraina luptă și pentru libertatea Cehiei, oferind timp țării sale să se pregătească pentru o posibilă agresiune rusă, subliniind că „singurul limbaj pe care Rusia îl înțelege este forța”.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urmează să susțină miercuri discursul său anual privind Starea Uniunii Europene (SOTEU) într-un moment de fragilitate politică, potrivit Euronews. Von der Leyen, considerată în trecut o lideră eficientă și stabilă, și-a construit reputația prin gestionarea crizei COVID-19 și a răspunsului european la invazia Rusiei în Ucraina. În 2022, a fost desemnată de Forbes „cea mai puternică femeie din lume” și a câștigat un al doilea mandat cu 401 voturi în Parlamentul European. Însă, în ultimele luni, poziția sa s-a erodat rapid. În iulie, a fost nevoită să se apere în fața unei moțiuni de cenzură depuse de extrema dreaptă, pe care a acuzat-o că este influențată de Rusia. Între timp, două noi moțiuni de cenzură sunt deja în pregătire, semn al tensiunilor crescânde. Nemulțumirea față de conducerea sa este generalizată în Parlamentul European. Partidul Popular European, din care face parte, a început să conteste legislațiile din Pactul Verde European, aliindu-se uneori cu forțele de extremă dreapta, fapt ce a provocat furia progresiștilor. În același timp, propunerea de reducere cu 90% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2040 este respinsă de conservatori. Cel mai mare scandal a fost însă acordul comercial cu Statele Unite ale Americii (SUA), încheiat direct cu președintele Donald Trump. Conform acestuia, produsele europene destinate pieței americane sunt taxate cu 15%, în timp ce bunurile americane intră pe piața europeană fără taxe vamale. În plus, Uniunea Europeană (UE) s-a angajat să investească sute de miliarde de dolari în economia americană și în energie fără a primi angajamente similare din partea Washingtonului. Criticii consideră acordul o capitulare în fața intereselor americane, afectând obiectivul de autonomie strategică al UE. După zile de tăcere, von der Leyen a descris pactul drept „solid, dar imperfect”, însă credibilitatea sa a fost zdruncinată și mai tare după ce Trump a amenințat cu taxe suplimentare ca răspuns la o amendă antitrust impusă companiei Google de către Comisia Europeană. Von der Leyen va rosti discursul în fața unui Parlament European profund divizat, unde, potrivit analiștilor, mulți eurodeputați ar putea aștepta mai degrabă scuze decât justificări.
Fostul premier al Thailandei, Thaksin Shinawatra, a fost condamnat marți la un an de închisoare de către Curtea Supremă, care a decis că perioada petrecută într-un spital de lux nu poate fi considerată parte din pedeapsa inițială, relatează CNN. Thaksin, în vârstă de 76 de ani, a condus țara între 2001 și 2006, când a fost înlăturat printr-o lovitură de stat militară. După 15 ani de exil voluntar, el s-a întors în 2023, fiind condamnat la opt ani de închisoare pentru abuz de putere, corupție și conflict de interese. Totuși, el nu a petrecut nicio noapte în celulă, fiind internat într-o suită luxoasă a unui spital din Bangkok, invocând probleme de sănătate. Ulterior, regele Maha Vajiralongkorn i-a redus pedeapsa la un an, iar în februarie 2024, Thaksin a fost eliberat condiționat. Curtea Supremă a stabilit acum că internarea sa a fost ilegală, subliniind că afecțiunile medicale puteau fi tratate în ambulatoriu. În iunie, doi medici au fost suspendați pentru că au emis documente medicale false care au permis acest tratament privilegiat. Verdictul vine într-un moment dificil pentru familia Shinawatra, care a dominat politica thailandeză în ultimele două decenii. Recent, fiica sa, Paetongtarn Shinawatra, a fost revocată din funcția de prim-ministru după o decizie a Curții Constituționale, iar partidul Pheu Thai a trecut în opoziție. În prezent, noul premier este Anutin Charnvirakul, care a preluat mandatul după ce guvernul Pheu Thai a fost înlăturat săptămâna trecută. Verdictul de marți marchează un punct de cotitură pentru familia Shinawatra, pe fondul speculațiilor că influența sa politică ar fi pe cale să se diminueze semnificativ. Într-o postare pe rețelele sociale, Thaksin a declarat că acceptă decizia instanței, afirmând că, deși își pierde libertatea fizică, „își păstrează libertatea de gândire pentru binele națiunii și al poporului”.
Guvernul din Nepal a ridicat marți interdicția asupra platformelor de socializare, după ce protestele violente declanșate de această măsură au dus la moartea a cel puțin 19 persoane și rănirea a peste 100, notează BBC News. Interdicția fusese impusă săptămâna trecută, vizând 26 de platforme, inclusiv Facebook, Instagram și YouTube, pe motiv de combatere a dezinformării, discursului instigator la ură și fraudei online. Decizia a provocat furia tinerilor, în special a generației Z, care folosesc aceste platforme pentru știri, divertisment și afaceri. Protestele au izbucnit luni, când mii de manifestanți au luat cu asalt Parlamentul din Kathmandu, iar în mai multe districte a fost impusă stare de asediu. Poliția a intervenit cu tunuri de apă, gloanțe de cauciuc și bastoane, în timp ce unii protestatari au aruncat cu pietre în casa premierului KP Sharma Oli din orașul său natal, Damak. Mișcarea a fost alimentată de campania virală „nepo kid”, care denunța corupția și stilurile de viață extravagante ale copiilor politicienilor. Mulți protestatari au declarat că interdicția pe rețelele sociale a fost doar un declanșator, cauza reală fiind nemulțumirea față de corupția guvernamentală. Premierul Oli s-a declarat „profund îndurerat” de pierderile de vieți omenești și a promis crearea unei comisii de anchetă și compensații financiare pentru familiile victimelor, precum și tratament medical gratuit pentru răniți. În urma criticilor privind modul în care forțele de ordine au gestionat protestele, ministrul de interne Ramesh Lekhak și-a dat demisia luni seara.
Franța se confruntă cu o nouă criză politică după ce guvernul premierului François Bayrou a căzut în urma unui vot de neîncredere, pierdut cu 364 la 194 de voturi, mentionează Euronews. Bayrou, aflat în funcție de mai puțin de un an, a mizat pe sprijinul parlamentului pentru un plan de reducere a cheltuielilor publice cu 44 de miliarde de euro, dar opoziția a respins măsurile considerate nedrepte social. Președintele Emmanuel Macron trebuie acum să decidă dacă numește un nou prim-ministru sau dizolvă parlamentul și convoacă alegeri anticipate, care ar trebui organizate în 20-40 de zile. Printre posibili succesori se numără ministrul apărării Sébastien Lecornu, ministrul economiei Éric Lombard, dar și liderul socialist Olivier Faure sau fostul premier Bernard Cazeneuve. Criza are loc pe fondul unei datorii publice record, de 3,3 trilioane de euro, și a unui deficit de 5,4% din PIB, mult peste limita UE. Macron, care vrea să rămână în funcție până în 2027, riscă să se confrunte cu blocaje politice majore dacă nu reușește să asigure stabilitatea guvernării.
