Material realizat de Carmen Toader și Cristian Baciu
Guvernul israelian a folosit, în mod ilegal, armament cu fosfor alb în teritoriile din sudul Libanului, potrivit organizației Human Rights Watch, relatează Al Jazeera. Într-un raport publicat recent, reprezentanții organizației newyorkeze au declarat că oficialii israelieni au lansat muniții cu fosfor deasupra unui cartier rezidențial, provocând incendii asupra zonelor civile. Reprezentanții organizației au solicitat guvernului Israelului să oprească imediat această practică și au cerut aliaților săi, inclusiv autorităților din Statele Unite, Regatul Unit și Germania, să suspende vânzările de arme și să impună sancțiuni. Guvernul Israelului a mai folosit fosfor alb în sudul Libanului între octombrie 2023 și mai 2024. Între timp, atacurile israeliene au ucis cel puțin 394 de persoane și au rănit peste 1.000 de civili în Liban, iar mai mult de jumătate de milion de oameni au fost strămutați.
Miniștrii de finanțe G7 s-au reunit de urgență pentru a coordona folosirea strategică a rezervelor strategice de petrol, conform POLITICO. Prețurile au atins 118 dolari pe baril în contextul conflictului cu Iranul, cel mai ridicat nivel din 2022. Vestea discuțiilor a temperat parțial creșterea, prețul Brent revenind la aproximativ 104 dolari. Guvernele din Arabia Saudită și Irak au redus producția din cauza capacităților de stocare pline. Economiștii au avertizat că șocul energetic ar putea genera stagflație, anticipând majorări ale dobânzilor atât din partea BCE, cât și a Băncii Angliei. Populația din Statele Unite nu au fost nici ea imună, prețul benzinei crescând cu 20% față de luna anterioară. Guvernul iranian a amenințat că prețurile ar putea atinge 200 de dolari pe baril, în timp ce analiștii au avertizat că cel mai rău scenariu nu a fost încă depășit.
Piețele bursiere americane și-au revenit după o scădere puternică, pe fondul volatilității provocate de conflictul cu Iranul, conform AP. Prețul petrolului a urcat dimineața până la aproape 120 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din 2022 până acum, alimentând îngrijorările privind impactul asupra economiei globale și posibilitatea apariției stagflației. Ulterior, cotațiile au scăzut sub 90 de dolari, iar piețele și-au revenit după declarațiile președintelui Donald Trump, care a sugerat că războiul ar putea fi aproape încheiat. Indicii americani au recuperat pierderile: S&P 500 a crescut cu 0,8%, Dow Jones cu 0,5%, iar Nasdaq cu 1,4%. Tensiunile au fost amplificate și de riscurile privind Strâmtoarea Hormuz, rută prin care tranzitează aproximativ o cincime din petrolul mondial. Între timp, piețele asiatice au înregistrat scăderi puternice, reflectând incertitudinea generată de evoluția conflictului și de volatilitatea pieței energetice.
Reprezentanții NATO au declarat că au interceptat o altă rachetă iraniană ce a intrat în spațiul aerian turc, potrivit Euronews. Primul incident avusese loc când autoritățile din Turcia doborâseră o rachetă iraniană în apropierea frontierei cu Siria. Purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart, a confirmat incidentul și a declarat că alianța rămâne pregătită să își apere toți membrii împotriva oricărei amenințări. Guvernul turc a convocat ambasadorul Iranului la Ankara pentru a cere clarificări asupra incidentului. Colonelul Martin O’Donnell, purtătorul de cuvânt al Cartierului General Suprem al Forțelor Aliate din Europa, a subliniat că guvernul din Iran a vizat atât prezența militară americană din regiune, cât și spații publice, în mod nediscriminatoriu. Deși militarii NATO au ridicat nivelul de alertă, oficialii au reiterat că Alianța nu ia parte la conflict, în pofida implicării directe a administrației americane, cel mai puternic membru al său.
Primarul Istanbulului, Ekrem Imamoglu, a apărut în fața instanței ca principalul vinovat într-un proces de corupție, în care se confruntă cu peste 140 de capete de acuzare, potrivit BBC. Alți 407 susținători ai săi au fost și ei judecați în același dosar, acuzați că au condus o rețea de corupție al cărei „fondator și lider” ar fi fost primarul. Partidul său și organizațiile pentru drepturile omului au respins acuzațiile ca fiind motivate politic, susținând că președintele turc a instrumentalizat sistemul judiciar pentru a elimina unul dintre principalii săi rivali. Primarul fusese arestat în martie anul trecut, chiar în ziua în care fusese desemnat candidat la alegerile prezidențiale din 2028, decizie care declanșase cele mai mari proteste din Turcia din ultimul deceniu. Human Rights Watch și Amnesty International au criticat dur procesul, descriind acuzațiile drept „absurde” și lipsite de temei legal solid. Autoritățile turce au insistat că justiția funcționează independent.
Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, a anunțat că 11 țări au solicitat expertiza ucraineană în combaterea atacurilor iraniene cu drone, relatează Euronews. Interesul acestor state vizează sistemele de interceptare și instruirea militară pe experiența de luptă a trupelor ucrainene împotriva dronelor de tip Shahed. Zelenski a subliniat că ajutorul va fi oferit celor ce „protejează viețile ucrainenilor și independența Ucrainei”. Acesta a mai declarat că anumite cereri au fost deja aprobate, iar guvernul Ucrainei a trimis drone de interceptare și specialiști pentru a proteja bazele militare din Iordania.
Partidul Verzilor a obținut o victorie surprinzătoare în alegerile din landul german Baden-Württemberg, relatează The Guardian. Partidul Verzilor, în frunte cu Cem Özdemir, a fost votat de 30,2% din alegători, depășind la limită conservatorii (CDU). Özdemir urmează să devină primul președinte de Landtag din Germania care provine din comunitatea diasporei turce. Pentru cancelarul Friedrich Merz și partidul său, rezultatul a fost o lovitură dură, întrucât reflectă o lipsă de susținere pentru politicile de la Berlin. Victoria este văzută ca un succes al aripii pragmatice, centriste a Verzilor, demonstrând că politicile pro-vehicule electrice pot câștiga voturi chiar și în „patria automobilelor”.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, și prim-ministrul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, au vizitat Cipru, relatează Euronews. Liderii Ciprului, Franței și Greciei s-au reunit la baza aeriană „Andreas Papandreou” pentru a transmite un semnal de unitate europeană. Reuniunea a venit după ce Ciprul a fost ținta unor atacuri cu drone și rachete săptămâna trecută. Mitsotakis a făcut apel la alte state europene să întărească această misiune maritimă pentru a asigura libertatea de navigație, grav afectată de conflict. Macron a confirmat sprijinul militar direct, menționând că portavionul nuclear Charles de Gaulle se află în apropiere pentru a proteja cetățenii europeni și libertatea comerțului maritim.
Doi adolescenți au fost reținuți după ce au aruncat dispozitive explozive improvizate către reședința oficială a primarului New York-ului, relatează Euronews. Bombele folosite de Emir Balat și Ibrahim Kayumi, în vârstă de 18, respectiv 19 ani, au fost umplute cu piulițe și șuruburi, însă nu s-au aprins. Incidentul a avut loc în timpul unei contramanifestații împotriva unui protest organizat de activistul de extremă dreapta, Jake Lang. Primarul Mamdani a subliniat că, deși consideră intoleranța anti-musulmană revoltătoare, dreptul la protest pașnic trebuie garantat într-o societate liberă. Autoritățile au descris atacul ca fiind inspirat de gruparea teroristă Statul Islamic.
Donald Trump a declarat că războiul din Iran va fi „de scurtă durată”, dar nu se va opri până când inamicul nu va fi „înfrânt decisiv”, relatează Euronews. Aflat la clubul său de golf din Doral, Florida, Donald Trump a descris intervenția militară împotriva Iranului drept o „excursie pe termen scurt”, necesară pentru a elimina anumiți lideri ai regimului. Președintele s-a lăudat cu distrugerea aproape totală a marinei, a forțelor aeriene și a programului de rachete ale Iranului. Statele din Golful Persic continuă să raporteze atacuri cu foc, atribuite forțelor iraniene, semn că rezistența regimului nu a fost complet distrusă în ciuda pierderilor masive raportate de Washington.
