Material realizat de Dumitrascu Florentina și Filip Nicole-Ashley
Statele membre ale Uniunii Europene (UE) au aprobat acordul comercial cu blocul sud-american Mercosur, după 25 de ani de negocieri, marcând un pas major în strategia comercială și geopolitică a statelor semnatare, potrivit Politico. Statele membre ale Uniunii Europene au aprobat acordul de liber schimb între UE și Mercosur după ce a fost realizată majoritatea calificată necesară. Franța, Polonia, Austria, Irlanda și Ungaria s-au opus, Belgia s-a abținut, iar Italia a votat în favoare, după ce obținuse anterior o amânare. Acordul, susținut ferm de Comisia Europeană și de Germania, prevede și garanții suplimentare pentru protejarea agricultorilor europeni în cazul unui aflux de importuri. Dacă va fi implementat, tratatul ar crea cea mai mare zonă de liber schimb din lume, cu circa 700 de milioane de consumatori.
Autoritățile ugandeze au intensificat represiunile împotriva opoziției înaintea alegerilor generale din 15 ianuarie, pe fondul candidaturii pentru un nou mandat a președintelui Yoweri Museveni și al ascensiunii rivalului său, Bobi Wine, potrivit RFI. Campania electorală din Uganda a fost marcată de arestări și violențe îndreptate împotriva Partidului Platforma Unită Națională (NUP), condus de Bobi Wine. Analiști și organizații internaționale au semnalat o intensificare a represiunii odată cu mobilizarea opoziției. Amnesty International a documentat folosirea excesivă a forței, inclusiv gaze lacrimogene, bătăi și acte de tortură la mitinguri, unele soldate cu victime. Potrivit opoziției, sute de susținători au fost reținuți, în timp ce autoritățile au justificat intervențiile prin motive de ordine publică.
Primarul general al Berlinului, Kai Wegner, s-a confruntat cu presiuni crescute pentru demisie după ce a fost confirmat că a jucat tenis în timpul unei pene majore de curent, care a lăsat zeci de mii de locuințe fără electricitate, potrivit Euronews. Pana de curent, cauzată de avarierea deliberată a unor cabluri electrice, a afectat peste 40.000 de gospodării din Berlin, unele rămânând fără energie și încălzire pe fondul temperaturilor scăzute. Deși Kai Wegner a declarat că a coordonat situația prin telefon pe parcursul zilei, cancelaria Senatului a confirmat că acesta a jucat tenis timp de o oră, alături de senatoarea educației, Katharina Günther-Wünsch. Gestul a generat critici din partea opoziției și a unor foști primari, care au cerut explicații și o anchetă.
La Curtea de Casație din Paris, cei mai înalți magistrați ai Franței au atras atenția asupra amenințărilor la adresa statului de drept, în contextul unui climat politic tensionat și al unor procese sensibile preconizate pentru 2026, potrivit Le Monde. În cadrul audienței solemne de început de an judiciar, desfășurate în prezența prim-ministrului și a ministrului justiției, primul președinte al Curții de Casație, Christophe Soulard, și procurorul general au exprimat îngrijorări legate de creșterea presiunilor politice și a atacurilor la adresa magistraților, inclusiv sub formă de amenințări personale. Christophe Soulard a folosit o referință simbolică la o scenă biblică reprezentată pe plafonul sălii pentru a sublinia fragilitatea echilibrului justiției într-un stat de drept laic.
O barcă cu aproximativ 300 de migranți care a plecat din Djinack, Gambia, spre Spania la 5 decembrie a fost dată dispărută de mai bine de o lună, potrivit Le Monde. Bărbați, femei și copii din Senegal, Gambia, Mali și Guineea s-au aflat la bordul unei bărci supraaglomerate, plecată pe ruta periculoasă a Atlanticului spre Insulele Canare. Din cauza controalelor maritime mai stricte în Senegal, Mauritania și Maroc, plecările clandestine s-au deplasat mai la sud, crescând durata și pericolul traversării. Familiile pasagerilor au semnalat dispariția bărcii, iar organizațiile care sprijină migranții au început căutările, fără să primească până acum vești despre cei aflați la bord.
Reprezentanții Statelor Unite au respins importanța dreptului internațional, afirmând că propria lor „moralitate” poate ghida politicile agresive desfășurate la nivel global, inclusiv după capturarea președintelui Venezuelei, Nicolas Maduro, relatează Al Jazeera. Oficialii americani au justificat acțiunile printr-o interpretare a normelor internaționale și au folosit forța militară pentru a-și atinge obiectivele, inclusiv prin atacuri asupra capitalei Caracas. În urma acestor operațiuni, oficialii au declarat că vor dicta politica guvernului interimar al Venezuelei și au amenințat cu o „a doua rundă” de acțiuni militare dacă solicitările nu sunt respectate. Specialiști în drept internațional și experți politici au avertizat că ignorarea normelor internaționale ar putea avea consecințe grave la nivel global și ar putea încuraja alte state să comită agresiuni similare, subliniind că experiențele istorice în America Latină arată că astfel de intervenții conduc, de obicei, la instabilitate și abuzuri.
Președintele american Donald Trump a emis un avertisment la adresa Iranului, pe fondul protestelor și al deciziei autorităților de a întrerupe internetul pentru a limita fluxul de informații, relatează Reuters. Oficialii de la Washington au reacționat dur după ce imaginile apărute online au arătat manifestații violente în mai multe orașe. Trump a declarat că Statele Unite ale Americii (SUA) ar putea răspunde militar dacă forțele iraniene vor deschide focul asupra protestatarilor. Potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, cel puțin 62 de persoane au fost ucise de la izbucnirea protestelor, dintre care 48 erau demonstranți. Liderul suprem, Ayatollah Ali Khamenei a acuzat manifestanții că acționează la instigarea Statelor Unite și a opoziției din exil, în timp ce procurorii iranieni au amenințat cu pedepse capitale pentru cei implicați în violențe. Reprezentanții ONU au condamnat pierderile de vieți omenești și au cerut autorităților de la Teheran să dea dovadă de reținere, pe măsură ce criza politică și economică a Iranului se adâncește.
Rusia a lansat un atac masiv asupra Ucrainei folosind racheta balistică hipersonică Oreshnik, marcată ca fiind doar a doua oară când Moscova recurge la acest tip de rachetă, titrează BBC. În Kiev, patru persoane au fost ucise și cel puțin 25 rănite, iar exploziile au durat ore întregi. Lovituri au fost confirmate și în Liov, la circa 60 km de granița cu Polonia, unde o rachetă a avariat infrastructura. Liderii Rusiei susțin că atacul a fost un răspuns la un presupus atac ucrainean cu drone asupra reședinței lui Vladimir Putin, afirmație respinsă de oficialii de la Kiev și pusă sub semnul întrebării de UE. Președintele Volodimir Zelenski a declarat că, în total au fost lansate 13 rachete balistice, 22 de rachete de croazieră și 242 de drone, vizând infrastructura energetică și zone civile, inclusiv o clădire a ambasadei Qatarului. Aproape jumătate dintre blocurile din Kiev au rămas fără încălzire în plin ger, iar oficialii europeni au calificat folosirea Oreshnik drept un semnal de intimidare la adresa Europei și Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).
Guvernul Venezuelei a început să elibereze deținuți considerați prizonieri politici, într-un gest prezentat drept unul de bunăvoință, relatează BBC. Spania a confirmat eliberarea a cinci cetățeni, printre care activista venezolano-spaniolă Rocío San Miguel, arestată în 2024 și acuzată de trădare și terorism. Măsura vine la scurt timp după ce forțele din Statele Unite ale Americii (SUA) l-au capturat pe președintele Nicolás Maduro la Caracas, pentru a fi judecat la New York. Donald Trump a declarat că, drept urmare, a anulat un nou val de atacuri asupra Venezuelei. Autoritățile de la Caracas au anunțat că „un număr semnificativ” de deținuți vor fi puși în libertate, deși sute de prizonieri politici rămân încă în închisori. Eliberările au inclus deținuți din El Helicoide, o temută închisoare cunoscută pentru tortură, pe care președintele american a ordonat să fie închisă.
Reprezentanții Chinei, Rusiei și Iranului au sosit în apele Africii de Sud cu mai multe nave de război pentru a participa la o săptămână de exerciții navale comune, relatează Al Jazeera. Într-un context marcat de tensiuni geopolitice crescute și preocupări legate de securitatea rutelor maritime globale, oficialii militari sud‑africani au declarat că manevrele erau concepute pentru a permite coordonarea între flote, pentru a proteja rutele comerciale vitale și activitățile economice și pentru a facilita schimbul de bune practici și instruirea comună în operațiuni complexe. Navele au fost observate intrând și părăsind portul naval principal de la Simon’s Town, iar exercițiile urmau să includă lovituri asupra țintelor maritime, simulări de război electronic și misiuni de salvare „contra‑terorism”. Oficialii au subliniat că evenimentul urmărea consolidarea interoperabilității și a capacităților operaționale ale flotelor participante, într-un cadru de cooperare internațională navală.
