Material realizat de Carmen Toader și Cristian Baciu
Rezervele de gaze germane au scăzut la puțin peste 30%, alimentând temeri legate de securitatea energetică, relatează Deutsche Welle. Autoritățile au considerat că aprovizionarea a rămas stabilă chiar și în condițiile din această iarnă. Presa germană a semnalat presiuni asupra stocurilor, pe fondul celei mai dure ierni din ultimii ani, dar Ministerul Economiei și Agenția Federală a Rețelelor au afirmat că livrările au fost asigurate datorită importurilor din Norvegia, precum și fluxurilor din țările vecine. După renunțarea la gazul rusesc, guvernul german și-a diversificat sursele și a pus rapid în funcțiune terminale LNG. Specialiștii au declarat că stocurile au fost suficiente în condiții normale, riscurile majore fiind legate mai degrabă de evenimente disruptive. Totuși, prețurile ridicate din vara trecută au îngreunat reumplerea depozitelor, iar pentru anii următori va fi nevoie de capacități de stocare suplimentare și extinderea surselor alternative de energie.
Oficialii iranieni au anunțat că sunt dispuși să dilueze stocul de uraniu în schimbul ridicării complete a sancțiunilor, conform Euronews. Șeful Organizației pentru Energie Atomică a Iranului a declarat că măsura depinde de eliminarea „tuturor sancțiunilor”, fără a preciza dacă se referea la cele internaționale sau doar la cele americane. Oferta a venit în contextul în care peste 400 de kilograme de uraniu îmbogățit, suficiente pentru nouă arme nucleare dacă ar fi fost îmbogățite la 90%, au rămas nelocalizate după conflictul din 2025 cu administrația israeliană și cea americană. Atacurile inițiate de acestea, din iunie 2025, au afectat grav instalațiile nucleare iraniene, deși AIEA a apreciat că guvernul din Teheran ar fi putut relua îmbogățirea în câteva luni. Negocierile au fost reluate într-un climat tensionat, iar reprezentanții iranieni au respins cererea autorităților americane privind interzicerea totală a îmbogățirii uraniului, invocând dreptul la un program nuclear civil.
Guvernatorul Băncii Franței, François Villeroy de Galhau, a decis să se retragă din funcție în iunie 2026, alimentând critici din partea opoziției președintelui francez, conform POLITICO. Plecarea sa anticipată a permis actualului șef al statului să controleze succesiunea și să „securizeze” conducerea băncii centrale pentru următorii șase ani, înaintea alegerilor prezidențiale din 2027, când Emmanuel Macron nu va mai putea candida. Oponenții, în special din extrema dreaptă, au acuzat o manevră menită să împiedice un viitor președinte să numească guvernatorul, pe fondul avansului în sondaje al partidului Rassemblement National. Fostul guvernator a respins aceste interpretări, susținând că decizia a fost una personală, și a subliniat că tranziția va fi organizată fără probleme. În alte țări europene, retragerea sa a fost primită cu aprecieri, fiind considerat o voce respectată și un reper pentru piețele financiare și pentru politica monetară a BCE.
Guvernul israelian a aprobat un pachet de măsuri care a extins controlul său asupra Cisiordaniei, considerate drept un pas decisiv către anexarea de facto a teritoriului, conform Al Jazeera. Hotărârile, ratificate la inițiativa miniștrilor Bezalel Smotrich și Israel Katz, au facilitat confiscarea terenurilor palestiniene și extinderea coloniilor ilegale, prin eliminarea unor bariere legale. Autoritățile palestiniene au avertizat că aceste măsuri au subminat Acordurile de la Oslo, au redus și mai mult competențele Autorității Palestiniene și au instituit un sistem de „apartheid administrativ” în orașe-cheie precum Hebron și Betleem. Decizia a fost condamnată de mai multe state musulmane și a fost urmată de o creștere a violențelor în regiune. Experții au avertizat că aceste decizii au consfințit juridic o scenă politică asemănătoare unui apartheid și au compromis aproape definitiv perspectiva unui stat palestinian.
Partidul conservator Thai Pride, condus de premierul Anutin Charnvirakul, a obținut o victorie clară în alegerile anticipate din Thailanda, potrivit Euronews. Formațiunea aflată la guvernare a câștigat aproape 200 din 500 de locuri din parlament, mult peste principalul rival, Partidul Poporului, potrivit numărătorii a 95% din voturi. Deși nu a obținut majoritatea absolută și a avut nevoie de parteneri de coaliție, premierul a declarat că rezultatul a depășit așteptările și a promis stabilitate și beneficii pentru populație. Alegerile anticipate, convocate pe fondul tensiunilor generate de conflictul cu Cambodgia, au fost însoțite de un referendum în care 60% dintre alegători s-au pronunțat pentru redactarea unei noi constituții, un semnal suplimentar al dorinței de schimbare într-un peisaj politic marcat de crize ale puterii.
António José Seguro a câștigat alegerile din Portugalia, relatează Euronews. Candidatul de centru-stânga din partea Partidului Socialist a obținut 66,7% din voturi în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, în fața lui André Ventura, reprezentantul partidului de extremă dreapta, care a primit 33,3%. În primul tur, Seguro a fost votat de 31,1% dintre alegători, iar rivalul său de 23,52%. Seguro a făcut campanie pe o platformă moderată și s-a angajat să coopereze cu guvernul minoritar de centru-dreapta al Portugaliei, respingând retorica anti-sistem și anti-imigrație a lui Ventura. El a beneficiat și de sprijinul altor politicieni care au dorit să oprească ascensiunea populismului de extremă dreapta.
Partidul lui Pedro Sánchez, prim-ministrul Spaniei, a suferit o înfrângere în alegerile anticipate regionale din Aragón, relatează Politico. Socialiștii au obținut 24,3% din voturi, cel mai slab rezultat al lor în regiunea autonomă, în timp ce partidul de extremă dreaptă Vox a avut câștiguri semnificative, ajungând la 17,9% și dublându-și numărul de alegători față de alegerile trecute din 2023. Partidul Popular s-a clasat pe primul loc cu 34,3%, însă fragmentarea parlamentului face ca o coaliție sau o alianță informală cu Vox să pară singura opțiune de guvernare. Alegerile anticipate au fost convocate de președintele regional Jorge Azcón, după ce Vox și-a retras sprijinul pentru guvernul conservator.
Atacurile rusești cu drone și rachete au ucis cel puțin cinci persoane în mai multe regiuni ale Ucrainei, relatează Euronews. Bombardamentele au vizat orașe precum Harkov și Herson, unde infrastructura civilă și locuințele au fost grav avariate, iar mai multe persoane au fost rănite. Oficialii ucraineni au declarat că apărarea antiaeriană a interceptat o parte dintre proiectile, însă unele au lovit ținte urbane. Atacurile vin pe fondul intensificării operațiunilor aeriene rusești și al eforturilor Kievului de a-și consolida sistemele de apărare. Președintele Volodimir Zelenski a cerut din nou sprijin militar suplimentar din partea aliaților occidentali, subliniind necesitatea unor sisteme moderne de protecție pentru a limita pierderile civile și distrugerile provocate de raiduri.
Premierul britanic Keir Starmer s-a confruntat cu presiuni politice după demisia șefei sale de cabinet, Sue Gray, relatează Euronews. Aceasta a fost implicată într-un scandal legat de numirea lui Peter Mandelson, care a avut legături cu Jeffrey Epstein, într-o funcție diplomatică. Plecarea acesteia vine într-un moment dificil pentru guvernul laburist, afectat de tensiuni interne și critici privind deciziile de personal. Opoziția a acuzat lipsă de transparență, iar controversa a alimentat întrebări despre stilul de conducere al lui Starmer. Deși premierul a încercat să limiteze impactul crizei, situația îi amenință autoritatea și riscă să submineze stabilitatea guvernului, în contextul în care sprijinul politic devine tot mai fragil.
Unul dintre cei mai proeminenți politicieni ai opoziției din Venezuela, Juan Pablo Guanipa, a fost reținut de forțele de securitate, relatează Euronews. Acesta a fost arestat la doar câteva ore după ce fusese eliberat din închisoare, semnalând incertitudini privind reformele politice de după căderea lui Nicolás Maduro. Aliat apropiat al liderului María Corina Machado, Guanipa petrecuse aproape nouă luni în detenție și fusese eliberat alături de alte zeci de prizonieri politici. La scurt timp după participarea la un miting în Caracas, bărbatul ar fi fost capturat de indivizi înarmați îmbrăcați civil. Procurorii susțin că rearestarea a fost cerută din cauza nerespectării condițiilor eliberării, fără a le detalia. Activiștii avertizează că, deși noul regim promite un „nou capitol” și a adoptat măsuri precum o lege a amnistiei, nu există încă dovezi clare că structurile represive vor fi desființate, iar luptele interne din conducere ar putea încetini tranziția politică.
