Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Eduard Hanes și Beatrice Vieru
Un fost membru al Parlamentului European a fost arestat, fiind suspectat că ar fi luat mită de la reprezentanții unuia dintre statele petroliere arabe, informează BBC. Procurorii belgieni au demarat o anchetă ce vizează suspiciuni de corupție la adresa unui stat al Golfului Arab. Potrivit surselor BBC, demnitarii europeni au fost corupți de statul arab pentru a influența deciziile Parlamentului European. În urma perchezițiilor din capitala belgiană, a fost confiscată o sumă totală de 600 de mii de euro. Presa belgiană a afirmat că statul Qatar este cel vizat de anchetă, însă BBC News nu a putut confirma veracitatea acestei informații. Fenomenul de corupție cauzează pierderi estimate între 179 și 990 de miliarde de euro anual pentru economia Uniunii Europene, ceea ce reprezintă 6% din produsul intern brut al acesteia, potrivit unor studii din 2016. Qatarul a fost suspectat în repetate rânduri de acte de corupție, inclusiv pentru felul în care a obținut autorizarea pentru a organiza Cupa Mondială din 2022.
Numărul jurnaliștilor uciși a crescut cu 40% în cursul anului 2022, relatează Deutsche Welle. Lumea a devenit un loc mai sumbru pentru profesiile media, 67 de jurnaliști fiind uciși anul acesta potrivit unui raport al Federației Internaționale a Jurnaliștilor (F.I.J). Ucraina a devenit una dintre cele mai periculoase state în care să fii jurnalist, acolo fiind uciși 12 jurnaliști de la începutul războiului. De asemenea, raportul a atras atenția asupra situației delicate din Mexic și Haiti, unde crima organizată a fost responsabilă pentru moartea a 17 jurnaliști. ,,Această creștere în numărul jurnaliștilor uciși este un motiv grav de îngrijorare și un semnal de alarmă […] Guvernele trebuie să ia acțiune pentru a apăra jurnaliștii, aceștia fiind un pilon de bază al democrației.” a declarat Anthony Bellanger, Secretarul General al F.I.J. De asemenea, raportul a menționat o creștere de 10% în rândul jurnaliștilor condamnați la închisoare, China fiind cap de listă cu 84 de arestări.
Tancuri franceze s-au alăturat liniei de apărare NATO în România, raportează France24. Franța a expediat 12 tancuri Leclerc și 20 de blindate în România la baza militară Cincu. Tancurile Leclerc au fost concepute în timpul Războiului Rece, când NATO s-a pregătit pentru un război de intensitate ridicată cu Uniunea Sovietică. Francezii au mai desfășurat tancuri până acum, în statele baltice, însă, izbucnirea războiului din Ucraina a determinat Alianța Nord-Atlantică să adopte o schimbare de perspectivă, concentrând un număr mai mare de forțe pe flancul estic format din Polonia și România. Tancurile se vor alătura celor 700 de trupe franceze care deja au ajuns în România, și vor lua parte la exerciții militare alături de armata română. În România sunt staționate 5.000 de trupe NATO, cel mai mare contingent al Alianței din flancul sud-estic.
Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord a sancționat 30 de persoane implicate în încălcări ale drepturilor omului, informează Al Jazeera. Printre persoanele sancționate se regăsesc demnitari ruși și iranieni, fiind vizați cei responsabili pentru acte de tortură, violență sexuală și represiunea armată a protestatarilor. Decizia a fost adoptată la o zi după ce Franța a anunțat la rândul ei că Uniunea Europeană va impune sancțiuni asupra oficialilor iranieni care au furnizat armament Rusiei și care au fost implicați în represiunile sângeroase ale demonstrațiilor stradale din Iran, ca urmare a decesului Mahsei Amini. Într-un gest simbolic, anunțul a venit de Ziua Mondială a Drepturilor Omului. De asemenea, pe lista celor sancționați se află magnați din Kosovo, Republica Moldova și Serbia.
Ministrul de externe al Belarusului a informat Organizația Națiunilor Unite cu privire la faptul că statul său va permite tranzitul cerealelor ucrainene pe teritoriul acestuia fără nicio condiție, relatează Reuters. Purtătorul de cuvânt al O.N.U. a precizat că Belarus va permite tranzitul cerealelor ucrainene către Marea Baltică, de unde vor putea fi exportate pe piața globală, deși în luna iunie, negocierile dintre Ucraina și Belarus au eșuat din cauza condițiilor impuse de Minsk. Ministrul de externe al Belarusului, Iuri Ambrazevici, a reiterat cererile guvernului Belarusului de a îi fi permisă exportarea de îngrășământ fără a fi supusă sancțiunilor, fapt ce a reprezentat o cerință și în cadrul negocierilor anterioare. Minskul a fost lovit din plin de sancțiunile economice impuse de U.E., Belarus fiind în imposibilitatea de a exporta îngrășământ prin porturile de la Marea Baltică. O.N.U. a reiterat că războiul ilegal al Rusiei a înrăutățit criza globală a alimentelor și a dus la înfometarea a aproximativ 47 de milioane de oameni la nivel mondial, ceea ce a determinat adoptarea tratatului de export din iulie cu privire la cerealele ucrainene și îngrășămintele rusești.
Prim-ministrul Marii Britanii, Rishi Sunak, a anunțat o colaborarea cu Italia și Japonia pentru dezvoltarea unui avion de luptă de ultimă generație, anunță BBC. Lucrările la dezvoltarea acestuia sunt deja în curs de desfășurare, noul avion cu reacție, cunoscut drept Tempests, urmând să devină funcțional în jurul anului 2035. Se preconizează că aeronava va putea zbura mai repede decât viteza sunetului, va avea capacitatea de a lansa arme hipersonice, va folosi senzori avansați și chiar inteligență artificială pentru a putea să zboare fără intervenția pilotului. Colaborarea cu aliații va permite Regatului Unit să împartă costurile și să se asigure contribuția comună pentru dezvoltarea noului model, care se dorește a fi compatibil cu avioanele partenerilor din NATO. Dezvoltarea unui nou avion de luptă ar putea crea și susține mii de locuri de muncă în Regatul Unit, extinzând exporturile de arme. Oficialii din Franța, Germania și Spania au anunțat că dezvoltă deja împreună la propriul design separat, la fel ca și Statele Unite.
Adunarea Națională a Coreei de Sud a aprobat renunțarea la metoda tradițională de numărare a vârstelor și trecerea la standardul internațional – o schimbare care va reduce vârsta oamenilor cu unul sau doi ani în documentele oficiale, menționează The Guardian. Proiectul de lege survine după ce vechea tradiție coreeană a atras mai critici din partea politicienilor care cred că actuala lege a vârstei transformă Coreea de Sud într-un stat înapoiat. „Revizuirea are ca scop reducerea costurilor socio-economice inutile, deoarece disputele juridice și sociale persistă din cauza diferitelor moduri de calculare a vârstei”, a declarat membrul partidului de guvernământ Puterea Populară, Yoo Sang Bum, în parlament. Iunie va marca, cel puțin pe documentele oficiale, sfârșitul sistemului care consideră că nou-născuții au deja un an împlinit cu un an adăugat la fiecare 1 ianuarie. Adunarea Națională, care a aprobat modificarea săptămâna aceasta, a precizat că va „rezolva confuzia socială cauzată de utilizarea mixtă a calculelor de vârstă și de efectele secundare rezultate”.
Liderii a nouă state membre ale Uniunii Europene au solicitat oficialilor europeni să adopte un mecanism de plafonare mai flexibil al prețului gazelor, relatează AP News. Anunțul făcut în cadrul celui de-al nouălea summit euro-mediteranean (EUMED), găzduit de Spania, a evidențiat diviziunile în cadrul UE cu privire la acest subiect. Blocul a propus un plafon de 275 de euro luna trecută, însă liderii mai multor state s-au opus, unii dintre aceștia respingând în totalitate plafonarea prețului. Liderii celor nouă state își doresc un plafon mult mai mic, care să ajute atât țările, cât și consumatorii într-un mod mai realist. Întrunirea UE-MED9 din orașul-port estic Alicante a reunit oficialii Spaniei, Portugaliei, Franței, Italiei, Greciei, Maltei, Ciprului, Sloveniei și Croației. Totodată, au fost prezenți președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dar și președintele Consiliului UE, Charles Michel. Reuniunile grupului UE-MED9 au început în 2014 și au scopul de a dezvolta un consens între națiunile participante cu privire la problemele majore ale Uniunii Europene.
Președintele francez, Emmanuel Macron, a discutat alături de liderii Spaniei și Portugaliei despre proiectul H2Med, care constă în crearea unei conducte subacvatice care să transporte hidrogen din peninsula Iberică în restul Europei, menționează France24. Întâlnirea a avut loc chiar înainte de summitul EuroMed 9, unde cei trei lideri au semnat oficial planurile în prezența președintei Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen. Proiectul H2Med survine în timp ce Europa se străduiește să-și reducă dependența de energia rusă în urma invaziei Ucrainei. H2Med își propune să stimuleze decarbonizarea industriei europene, oferindu-i acces pe scară largă la energia regenerabilă din Spania și Portugalia, care speră să devină lideri mondiali în hidrogen verde datorită numeroaselor lor ferme de energie eoliană și solară. Conducta de sub Marea Mediterană va transporta hidrogen verde, care este produs din apă prin electroliză într-un proces care utilizează energie regenerabilă. Proiectul are trei opțiuni pentru traseul conductei, cea mai bună opțiune fiind amplasarea conductei pe o distanță de 455 de kilometri la o adâncime maximă de 2.600 de metri. Proiectul H2Med va fi finalizat până în 2030 și va costa aproximativ 2.5 miliarde de euro.
