Material realizat de Brădoaia Alexia și Ioana-Adriana Bădescu
Peter Mandelson, parlamentar britanic, a acuzat liderii europeni de o reacție „histrionică” față de poziția președintelui american, Donald Trump, privind Groenlanda, relatează The Guardian. Peter Mandelson a criticat reacția unor lideri europeni, inclusiv a premierului britanic Keir Starmer, față de poziția exprimată de Donald Trump privind Groenlanda, descriind-o drept „histrionică”. Într-un articol publicat după demiterea sa din funcția de ambasador al Marii Britanii la Washington, Mandelson a susținut că Europa își pierde relevanța geopolitică din lipsă de „putere dură și resurse financiare”. El a declarat că Trump a obținut rezultate rapide prin acțiuni decisive, inclusiv în cazul capturării președintelui Venezuelei, și a argumentat că sistemul internațional bazat pe reguli s-a erodat de mult. Mandelson a îndemnat liderii europeni să depășească declarațiile simbolice și să își asume responsabilități militare și financiare mai mari, adaptându-se la noile realități geopolitice.
Vicepreședintele Statelor Unite ale Americii, J.D. Vance, a criticat modul în care oficialii din Danemarca și Europa au gestionat situația „critică” a Groenlandei, conform BBC. Declarațiile vicepreședintelui american J.D. Vance au reaprins tensiunile privind statutul Groenlandei, pe care acesta o consideră esențială pentru apărarea antirachetă împotriva unor posibile atacuri rusești sau chineze. Vance a criticat nivelul redus al investițiilor în securitatea teritoriului și lipsa de reacție față de poziția administrației Trump. Casa Albă a confirmat că sunt analizate opțiuni pentru achiziționarea Groenlandei, deși atât autoritățile de la Copenhaga, cât și cele locale au respins categoric ideea. Importanța strategică a regiunii este legată de poziția sa geografică, infrastructura militară existentă și resursele naturale tot mai accesibile din cauza schimbărilor climatice. Lideri europeni au reafirmat respectarea suveranității și a dreptului internațional, subliniind că securitatea arctică trebuie abordată colectiv în cadrul NATO.
Un atac israelian asupra unui cort din Gaza a ucis cel puțin trei palestinieni, potrivit Al-Jazeera. Atacul israelian asupra unui cort din sudul Fâșiei Gaza a ucis cel puțin trei palestinieni și a rănit trei persoane în zona al-Mawasi din Khan Younis. Focul israelian a ucis o fetiță de 11 ani în Jabalia, nordul Gaza. În ciuda unui armistițiu mediat de Statele Unite în octombrie, atacurile au continuat, iar cel puțin 425 de palestinieni au fost uciși și peste 1.200 răniți din 11 octombrie. Familiile strămutate trăiesc în corturi improvizate, adesea inundate și expuse frigului, iar Israelul a limitat accesul organizațiilor umanitare, blocând sau revocând licențele a zeci de grupuri, inclusiv MSF și Consiliul Norvegian pentru Refugiați, punând astfel viețile palestinienilor în pericol. Situația sanitară s-a degradat rapid, cu infecții respiratorii, complicații ale rănilor și boli de piele, în timp ce copii mici suferă din cauza frigului și lipsei de ajutor umanitar adecvat.
Oficialii Statelor Unite ale Americii au suspendat asistența pentru guvernul Somaliei din cauza presupusei confiscări a ajutorului, conform Al-Jazeera. Asistența Statelor Unite către guvernul Somaliei a fost suspendată, fiind acuzată distrugerea unui depozit al Programului Alimentar Mondial finanțat de SUA și confiscarea ilegală a 76 de tone de ajutor destinat populației vulnerabile. Reluarea asistenței va depinde de asumarea responsabilității de către guvernul somalez și de implementarea măsurilor corective. Oficialii somalezi nu au comentat încă acuzațiile. Măsura face parte dintr-o politică mai amplă de reducere a ajutorului umanitar, intensificarea raidurilor împotriva grupurilor armate din Somalia și restricții aplicate comunității somaleze din SUA. În paralel, autoritățile din Statele Unite au subliniat că orice reluare a ajutorului umanitar va fi condiționată de transparență în gestionarea fondurilor și de protecția ajutorului destinat celor aflați în dificultate. Decizia a marcat o escaladare a presiunii asupra autorităților somaleze pentru respectarea standardelor internaționale în distribuirea ajutorului și prevenirea deturnării resurselor umanitare.
Senatul American a votat pentru a limita puterile președintelui american Donald Trump în Venezuela, relatează Politico. Senatul a votat pentru a avansa o lege care ar obliga președintele Donald Trump să ceară aprobarea Congresului înainte de a întreprinde orice acțiune militară nouă în Venezuela, marcând o critică puternică la adresa Casei Albe și evidențiind diviziunile din rândul republicanilor. Legea a trecut cu 52-47, cu cinci republicani și un democrat votând în favoarea restrângerii puterilor prezidențiale, după ce administrația Trump a efectuat o operațiune surpriză pentru capturarea președintelui venezuelean Nicolás Maduro fără consultarea Congresului. Susținătorii măsurii au subliniat riscul unei implicări prelungite a Statelor Unite ale Americii în Venezuela și controlul asupra resurselor sale, în timp ce criticii prezidențiali au avertizat că Trump ar putea continua operațiuni similare în alte țări, inclusiv Groenlanda și Columbia. Legea trebuie acum să fie aprobată de Camera Reprezentanților și, chiar dacă trece, Trump ar putea să o respingă prin veto.
Mii de oameni au protestat împotriva lui Donald Trump și amenințărilor sale de a-și extinde campania militară din America de Sud, după intervenția din Venezuela, relatează The Guardian. În Cúcuta, un oraș situat la granița de est a Columbiei cu Venezuela, câteva sute de manifestanți au mărșăluit, fluturând steagul țării. Președintele Columbiei, Gustavo Petro, a îndemnat la proteste, după ce președintele Statelor Unite, Donald Trump, a afirmat că este în favoarea unei intervenții militare în Columbia. Aceste declarații au fost realizate în urma atacului de sâmbătă asupra capitalei Venezuelei, unde președintele Venezuelei, Nicolás Maduro, și prima doamnă, Cilia Flores, au fost capturați.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a criticat administrația Statelor Unite pentru că a sfidat ordinea globală bazată pe reguli după ce l-a răsturnat pe președintele venezuelean Nicolás Maduro și a reînnoit amenințările de anexare a Groenlandei, afirmă Politico. În discursul său, Emmanuel Macron a acuzat liderii Statelor Unite că au încălcat regulile comerciale și „ elemente de securitate”, de asemenea că „se îndepărtează treptat de unii dintre aliații săi”. Președintele francez a menționat că situațiile din Caracas și din Groenlanda au fost subiecte importante pentru cetățenii francezi. În discursul său, Macron a afirmat că decidenții europeni trebuie să-și protejeze frontierele cu acorduri comerciale care prevăd măsuri de protecție mai ferme și reguli egale pentru produsele importate.
Prințul moștenitor aflat în exil al Iranului a făcut un apel la demonstrație în masă, a declarat Euronews. „Mare națiune iraniană, ochii lumii sunt ațintiți asupra voastră. Ieșiți în stradă și, ca un front unit, strigați-vă revendicările”, a spus prințul moșteniror Reza Pahlavi într-o declarație. Acest lucru reprezintă o nouă escaladare a mișcării de protest, inițial împotriva economiei iraniene aflate în dificultate, care s-a răspândit la nivel național în întreaga Republică Islamică. Protestul a reprezentat primul test pentru a vedea dacă publicul iranian poate fi influențat de Pahlavi, al cărui tată, grav bolnav, a fugit din Iran chiar înainte de Revoluția Islamică din 1979. Accesul la internet și liniile telefonice din Iran au fost întrerupte imediat după începerea protestelor.
Guvernatorul statului Minnesota, Tim Walz, a cerut Gărzii Naționale să fie pregătită în anticiparea unor revolte violente, după ce un agent al serviciului de imigrări a împușcat mortal o femeie de 37 de ani aflată la volanul unei mașini, prezintă CNN. Numeroase proteste au avut loc la Minneapolis, New York, Miami și New Orleans. Această mobilizare are loc după ce un agent al serviciului de imigrări din Statele Unite (ICE) a împușcat mortal o femeie de 37 de ani în mașina ei din Minneapolis, în contextul unei intensificări a măsurilor de control al imigrației. Donald Trump a afirmat că agentul s-a apărat. Oficialii statali și locali au contestat, însă, afirmațiile conform cărora agentul serviciului de imigrări a acționat în autoapărare. Primarul din Minneapolis a luat apărarea victimei și a declarat că aceasta nu încerca să lovească pe nimeni.
Comisia Europeană a extins ordinul prin care platforma X este obligată să păstreze toate documentele legate de chatbot-ul său AI, Grok, menționează Reuters. Această decizie a fost luată în urma apariției unor imagini cu diverse persoane lipsite de vestimentație de sistemul AI a lui Elon Musk. Autoritățile suedeze s-au alăturat criticilor, după ce imaginile generate de AI au vizat vicepremierul țării. Premierul britanic Keir Starmer a solicitat platformei să ia măsuri urgente, după ce Internet Watch Foundation a raportat că Grok a fost folosit pentru a crea imagini cu conținut sumar cu minori. Internet Watch Foundation, o organizație britanică non-profit care luptă împotriva abuzului sexual asupra copiilor în mediul online, a anunțat că a identificat imagini ilicite cu copii cu vârste între 11 și 13 ani, care par să fi fost generate cu ajutorul Grok.
