Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Anca-Maria Barbu și Andreea Ianoșiu
Germania, Polonia și Suedia au recurs la expulzarea unor diplomați ruși, într-o măsură coordonată de retaliere față de acțiunile Kremlinului de săptămâna trecută, când trei reprezentanți diplomatici ai Uniunii Europene din aceste țări au fost expulzați pentru participarea la protestele în masă organizate în susținerea lui Alexei Navalnîi, la Moscova, conform The Guardian. Aceste acțiuni evidențiază deteriorarea relațiilor între UE și Rusia, pe baza lipsei structurale de încredere, în contextul în care ambele părți susțin lucruri diferite: reprezentanții UE consideră că Rusia ”întoarce spatele statului de drept”, conform declarației cancelarului Angela Merkel, în timp ce Kremlinul pretinde că statele europene inițiază o intervenție externă în afacerile domestice. Expulzarea diplomaților europeni a coincis cu vizita Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe al Uniunii Europene, Josep Borrell, la Moscova, care a fost considerată un eșec total pentru diplomatul european , după ce acesta a fost supus ”unei conferințe de presă înscenată”. În cadrul conferinței de presă, ministrul de externe rus, Sergei Lavrov, l-a numit pe Borrell ”un aliat pe care nu te poți baza”, acuzând blocul european că se apropie din ce în ce mai mult de comportamentul Statelor Unite.
Liderul forțelor armate din Myanmar, care a preluat puterea prin lovitura de stat de săptămâna trecută, a apărut pentru prima dată la TV pentru a-și justifica acțiunile, pe fondul protestelor în masă izbucnite în întreagă țară, relatează BBC. Liderul Min Aung Hlaing a justificat preluarea puterii prin faptul că alegerile din luna noiembrie, câștigate cu o largă majoritate de Liga Națională pentru Democrație, partidul condus de Aung San Suu Kyi, acum aflată în arest la domiciliu, au fost frauduloase. În ciuda acestor acuzații, comisia electorală a respins validitatea informațiilor, afirmând că nu au sesizat nereguli la alegerile din noiembrie 2020. În același discurs, generalul Hlaing a declarat că se va organiza un nou tur de alegeri, puterea fiind înmânată ulterior câștigătorului cursei electorale, care va fi monitorizată de ”o comisie electorală reformată”.
Activistul și liderul indigen Yaku Perez a reușit să provoace marea surpriză a alegerilor prezidențiale din Ecuador, fiind aproape de a intra în cel de-al doilea tur de scrutin, relateză CNN. Yaku Perez este un lider indigen, activist pentru drepturile omului și pentru mișcările ecologiste, iar acesta a surprins publicul duminică, la primul tur al alegerilor prezidențiale. El conduce mișcarea Pachakutik, o extensie politică a Confederației Naționale a Naționalităților Indigene din Ecuador. Perez se afla în competiție cu Guillermo Lasso, care a candidat pentru a treia oară la alegerile prezidențiale, pentru obținerea locului 2, iar ambii candidați au fost aproape de a obține 20% din voturi. Andres Arauz, care este adeptul unei ideologii a ”Socialismului Secolului 21”, a obținut 32% din voturi, în timp ce Perez a susținut că este cel care-l va înfrunta pe Arauz în cel de-al doilea tur de scrutin. Autoritatea electorală din Ecuador nu a anunțat încă un rezultat oficial al primului tur al alegerilor, astfel încât atât Perez, cât și Lasso, speră ca numărătoarea oficială să le ofere șansa de a continua cursa prezidențială.
Creșterea salariului minim la nivel federal în Statele Unite ale Americii la 15 dolari pe oră ar reduce numărul de persoane aflate la limita sărăciei, însă ar genera și scăderea numărului de locuri de muncă, conform raportului Oficiul pentru Buget al Congresului, o instituție neafiliată politic, relatează The Washington Post. Astfel, majorarea treptată a salariului minim pe oră, de la nivelul curent de 7.25 $, până la 15$ în 2025, ar crește nivelul de trai a câtorva milioane de americani, contribuind, în același timp, la creșterea deficitului federal cu aproximativ 54 de miliarde de dolari și la reducerea numărului de locuri de muncă cu aproximativ 1.4 milioane. Raportul Oficiului pentru Buget va avea rolul de a intensifica dezbaterea deja aprinsă din cadrul Congresului, unde reprezentanții mai progresiști ai Partidului Democrat susțin necesitatea aprobării imediate a majorării salariului minim, în timp ce membrii Partidului Republican se opun vehement acestei măsuri.
Operațiunile de salvare continuă pentru aproximativ 37 de muncitori blocați într-un tunel în nordul Indiei, după ce ruperea bruscă a unui ghețar a generat o avalanșă de apă și reziduuri, conform Deutsche Welle. Avalanșă violentă de duminică din apropierea Nanda Devi, al doilea cel mai înalt vârf muntos din India, a dus la moartea a cel puțin 18 persoane, în timp ce alte 200 de persoane au fost declarate dispărute. Tragedia din nordul Indiei a dus la detașarea a aproximativ 2000 de persoane din cadrul armatei, poliției și forțelor paramilitare pentru a participa la acțiuni de căutare și salvare. Majoritatea celor dispăruți lucrau la două proiecte guvernamentale desfășurate în munții Himalaya, parte dintr-o serie de proiecte menite să ajute la dezvoltarea economică a țării.
Compania Tesla Inc, co-fondată și condusă de lui Elon Musk, a achiziționat contravaloarea a 1,5 de miliarde de dolari în criptomoneda Bitcoin, anunțând că în curând va accepta această formă de plată pentru automobilele Tesla, relatează Reuters. Anunțul Tesla, ,,ascuns’’ în raportul financiar pentru anul 2020, a generat o creștere de aproximativ 20% a valorii criptomonedei Bitcoin, aceasta fiind cotată în acest moment la aproximativ 47.000 dolari. La această valoare a criptomonedei, aproximativ 0.8 Bitcoin ar fi suficienți pentru a achiziționa o Tesla standard Model 3. Investitorii anticipează că alte companii importante îl vor urma pe Musk, investind în Bitcoin, precum BlackRock Inc, cel mai mare gestionar de active din lume, precum și companii ce facilitează plata precum Paypal și Square. Decizia Tesla de a investi în Bitcoin arată convingerea conducerii companiei conform căreia criptomonedele vor deveni un depozit sigur pe termen lung al economiilor, conform declarațiilor lui Graham Tanaka, președintele Tanaka Capital Management din New York.
Cuba avertizează că rebelii din Armata de Eliberare Națională (ELN) din Columbia plănuiesc un atac asupra capitalei Bogota, relatează the Guardian. Ministrul columbian al Apărării a făcut aceste afirmații luni, în timp ce ambasadorul cubanez Jose Luis Ponce a trimis tot luni o scrisoare cu privire la plănuirea unui presupus atac terorist de Frontul Estic al ELN. Potrivit scrisorii, atacul a fost plănuit pentru zilele următoare, menționând că ambasada nu poate evalua veridicitatea informației. Cuba a adresat o întrebare privind un posibil atac delegației ELN, care rămâne în Havana, dar reprezentanții acestora au exprimat ”totală ignoranță”, potrivit sursei citate. ELN este un grup fondat în 1964 de preoți catolici și este considerat a fi puțin controlat de la nivel central, spre deosebire de Forțele Armate Revoluționare din Columbia, un grup de rebeli care a semnat un act de pace cu guvernul columbian în 2016.
Campania de testare pentru detectarea cazurilor de infectare cu noul coronavirus a intrat în colaps în Myanmar, după ce lovitura de stat de săptămâna trecută a propulsat o campanie de nesupunere civică condusă de doctori, relatează Reuters. Protestele în masă au izbucnit în țară, în timp ce numărul de teste raportat luni a fost aproximativ 1987, fiind cel mai mic din 29 decembrie, în contrast cu un număr mai mare de 9000 teste cu o săptămână înainte. Doar 4 cazuri pozitive au fost identificate în prima zi a săptămânii, comparat cu o medie de 420 cazuri găsite în ultima săptămână a lunii ianuarie. Myanmar este una dintre cele mai afectate țări din sud-estul Asiei de epidemira de coronavirus. Angajații din domeniul serviciilor de sănătate sunt cei care conduc campania de nesupunere civică împotriva loviturii de stat, astfel munca lor a fost sistată pentru a cere eliberarea din arest a fostei lidere aleasă democratic, Aung San Suu Kyi, și recunoașterea victoriei partidului condus de ea la alegerile din noiembrie.
Opoziția din Haiti a numit un nou lider interimar al țării, pe fondul unei crize constituționale relatează CNN. Opoziția a declanșat o criză constituțională numind un magistrat drept lider interimar pentru statul din Caraibe, pe fondul disensiunilor asupra terminării mandatului președintelui Jovenel Moise. Opoziția din Haiti a luat decizia precizând că mandatul lui Jovenel Moise a expirat și cere retragerea acestuia. Potrivit constituției din Haiti, mandatul prezidențial durează 5 ani, iar Curtea de Justiție și opoziția susțin că Moise, care a câștigat alegerile în 2016, ar fi trebuit să își încheie mandatul duminică. Conflictul este derivat din faptul că Moise precizează că va fi președinte încă un an pentru că nu a fost învestit oficial în funcție până în 2017, o afirmație confirmată de administrația prezidențială americană a lui Joe Biden.
Marea Britanie refuză să se alăture inițiativei Statelor Unite ale Americii de a suspenda exportul de arme către Arabia Saudită, potrivit The Guardian. Ministrul britanic de Externe susține că va continua să acționeze conform criteriilor stricte propuse. Suspendarea SUA a fost anunțată săptămâna trecută de către președintele Joe Biden. Ministrul de Externe al Regatului Unit, James Cleverly, a precizat că exportul de arme britanice este evaluat cu responsabilitate și grijă ridicată pentru a se asigura că nu va conduce la frânturi în legile umanitare. În cazul în care decizia Londrei persistă, aceasta ar reprezenta prima disensiune cu administrația Biden și poate denota ezitarea britanicilor vizavi de diminuarea legăturilor cu aliații din Golf, precum Arabia Saudită. Italia a suspendat deja exportul de arme în această țară, în timp ce ezitarea administrației SUA pentru sprijinul acordat acțiunilor ofensive saudite din Yemen pare a fi încă insuficientă față de problema negocierii unei păci între rebelii Houthi și guvernul Hadi sprijinit de Arabia Saudită.
