Politicall.ro Educare prin informare
Material realizat de Mircea Andrei Macovei și Mario Constantin
Prim-ministrul Armeniei, Nikol Pashinyan și președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, au semnat un acord de pace în prezența președintelui Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, titrează Euronews. Președintele Aliyev a subliniat că „Astăzi stabilim pacea în Caucazul de Sud”, dar și că „Astăzi scriem o nouă istorie măreață”. Premierul Pashinyan a adăugat că acest acord reprezintă „deschiderea unui capitol al păcii”. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Anna Kelly, a semnalat în prealabil reporterilor că Donald Trump va semna acorduri cu ambele țări privind energia, tehnologia, cooperarea economică, securitatea frontierelor, infrastructura și comerțul. Dușmani declarați timp de decenii, Armenia și Azerbaidjan au intrat de mai multe ori în conflict pentru regiunea disputată Nagorno-Karabah, pe care Azerbaidjanul a recucerit-o de la forțele armene într-o ofensivă din anul 2023. Cele două foste republici sovietice au purtat discuții menite să obțină o rezolvare pașnică și înainte, inclusiv luna trecută în Emiratele Arabe Unite.
Ministrul de Externe din Malaysia, Mohamad Hasan, a declarat că va solicita detalii din partea conducerii militare a Myanmarului despre alegerile planificate, informează Reuters. Conform agenției de presă de stat Bernama, acesta a subliniat că dorește să obțină „o imagine mai clară (a alegerilor) pentru a o aduce în atenția liderilor ASEAN în octombrie”, referindu-se la gruparea Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est. Mohamad Hasan urmează să conducă o delegație formată din patru națiuni în Myanmar, la data de 19 septembrie. Acesta va fi acompaniat de către omologii săi din Thailanda, Filipine și Indonezia. Myanmar trece printr-o perioada de instabilitate de când o lovitură de stat militară împotriva unui guvern ales a aruncat țara într-un război civil în anul 2021. În urmă cu o săptămână, junta a ridicat starea de urgență la nivel național și a transferat în mod nominal puterea unui guvern condus de civili înainte de alegeri, deși șeful juntei a rămas la conducerea țării în celălalt rol al său de președinte interimar.
Un tribunal din Africa de Sud a ordonat repatrierea trupului fostului președinte al Zambiei, Edgar Lungu, conform Reuters. Fostul șef de stat decedat în Africa de Sud pe 5 iunie în timp ce primea tratament medical. Guvernul Zambiei s-a adresat instanței, argumentând că Lungu ar trebui să beneficieze de o înmormântare de stat într-un loc desemnat din capitala Lusaka, la fel ca toți ceilalți președinți de la independența față de Marea Britanie din 1964. Familia lui Lungu a declarat că nu dorește ca actualul președinte, Hakainde Hichilema, un rival politic de lungă durată și succesorul acestuia, să fie prezent la înmormântarea sa. Edgar Lungu a fost președintele Zambiei din anul 2015 până în anul 2021. Analiștii spun că moștenirea acestuia a fost una variată. El a fost lăudat pentru un program masiv de infrastructură, însă a acumulat datorii însemnate, pe care țara sud-africană încă se luptă să le restructureze.
Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz oprește exporturile militare către Israel „până la o nouă notificare”, informează Euronews. Prin intermediul unei declarații, cancelarul a subliniat că Israelul „are dreptul să se apere împotriva terorii Hamas” și a punctat că eliberarea ostaticilor israelieni și negocierile „având drept scop” armistițiul „sunt prioritatea noastră principală”. Acesta a adăugat că „Acțiunea militară și mai dură a armatei israeliene în Fâșia Gaza, aprobată aseară de cabinetul (de securitate) israelian, face din ce în ce mai dificil pentru guvernul german să vadă cum vor fi atinse aceste obiective”. „În aceste circumstanțe, guvernul german nu va autoriza niciun export de echipamente militare care ar putea fi utilizate în Fâșia Gaza până la o nouă notificare”, a mai semnalat acesta, arătându-se îngrijorat, de asemenea, de soarta civililor din Gaza, pentru care „guvernul israelian are o responsabilitate și mai mare decât înainte”. Această declarație a avut loc la doar o zi după ce cabinetul israelian a anunțat planuri prin care dorește să preia controlul asupra orașului Gaza.
Sute de reprezentanți ai diferitelor grupuri etnice și religioase din Siria au cerut formarea unui stat descentralizat și elaborarea unei noi constituții, notează Euronews. În declarațiile lor, reprezentanții au condamnat recentele acte de violență ale unor grupări armate apropiate guvernului împotriva minorităților țării, în principal alawiți, druzi și creștini, și au susținut că aceste acțiuni echivalează cu crime împotriva umanității. Cererea lor a consemnat finalul unei conferințe de o zi care a reunit aproximativ 400 de reprezentanți ai minorităților etnice și religioase din Siria, în încercarea de a afirma drepturile comunităților lor în cadrul politic lăsat în urmă de căderea președintelui Bashar al-Assad în luna decembrie a anului trecut. Tranziția va include alegeri programate pentru luna septembrie, precum și elaborarea unei constituții. Până în acest moment, perioada post-Assad a fost marcată de violențe împotriva minorităților, lucru ce a stârnit temeri cu privire la viitor.
Un incendiu de vegetație masiv în Grecia, a provocat moartea unui bărbat în vârstă și distrugerea mai multor locuințe, forțând evacuarea a mii de oameni, relatează BBC. Focul, izbucnit în zona Manoutso, la sud-est de Atena s-a extins rapid pe fondul vânturilor, traversând câmpuri și păduri de pin și ajungând în zone rezidențiale. Șapte localități au fost evacuate, iar primarul din Lavreotiki a avertizat că incendiul, întins pe peste șapte kilometri, este „extrem de dificil” de controlat. Aproximativ 190 de pompieri, sprijiniți de avioane și elicoptere, echipamente grele și echipe din Cehia și România, s-au alăturat luptei cu flăcările. Un alt incendiu de amploare a izbucnit la Helidoni, în vestul Greciei, amenințând situl arheologic Olympia și provocând rănirea gravă a unei persoane. Autoritățile avertizează că riscul de noi focare rămâne extrem de ridicat în Attica, Peloponez și vestul țării.
India a suspendat temporar planurile de a achiziționa arme și aeronave americane în urma deciziei președintelui Trump de ridica tarifele la 50%, informează Reuters. Printre achizițiile amânate se numără vehicule blindate Stryker, rachete antitanc Javelin și un contract estimat la 3,6 miliarde de dolari pentru aeronave de recunoaștere Boeing P-8I. În acest context, vizita ministrului Apărării, Rajnath Singh, în Washington a fost anulată. Deși nu au fost transmise instrucțiuni scrise de întrerupere, sursele au precizat că achizițiile ar putea fi reluate odată cu o clarificare a relațiilor bilaterale. Ulterior, guvernul indian a calificat aceste informații drept „false și fabricate”, afirmând că procedurile de achiziție continuă conform protocolului.
O breșă cibernetică majoră la Universitatea Columbia a afectat aproximativ 870 000 de persoane, expunând inclusiv date de sănătate, scrie Bloomberg. Universitatea a raportat incidentul autorităților din Maine și California, indicând că atacul ar fi început în mai, cu o întrerupere semnificativă a sistemelor în iunie. Date personale, inclusiv informații demografice, contact, istoricul academic, detalii despre ajutoare financiare, asigurări și date medicale au fost compromise conform proiectelor de notificare transmise celor afectați. Ancheta este în plină desfășurare, iar universitatea continuă să își evalueze amploarea reală.
Președintele belarus, Alexandr Lukașenko, a lăsat de înțeles că nu ar candida pentru un nou mandat prezidențial, titrează Reuters. Într-un interviu, liderul autoritar a negat speculațiile conform cărora își pregătește fiul, pe Nikolai, ca succesor, subliniind că acesta nu are un rol politic pregătit. Lukashenko, aliat apropiat al lui Putin, a condus Belarusul mai bine de trei decenii, iar anunțul său survine în contextul unei presiuni crescute din partea Vestului, din cauza reprimării masive a protestelor din 2020 și a unor eliberări parțiale de prizonieri politici, deși încă există numeroși deținuți în urma reprimărilor care au urmat alegerilor controversate.
