Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Lara Popescu și Yvonne Andreiaș
Prețurile la carburanți și petrol au înregistrat noi valori record din cauza temerilor legate de un șoc economic global provocat de invazia Ucrainei de către Rusia, relatează BBC. Prețul petrolului a atins cel mai înalt nivel din ultimii 14 ani, în timp ce prețurile gazelor s-au dublat. Tulburențele de pe piețe alimentează temerile oamenilor că prețul multor produse de zi cu zi, de la alimente la benzină și încălzire, ar putea crește și mai mult. Rusia este al doilea producător mondial de țiței după Arabia Saudită, furnizând aproximativ o treime din nevoile țărilor europene de petrol. Prețul țițeiului Brent a crescut cu mai mult de o cincime săptămâna trecută, pe fondul îngrijorărilor legate de reducerea aprovizionărilor rusești.
Reprezentanții Rusiei nu s-au prezentat la audierea din cadrul Curții Internaționale de Justiție privind “genocidul” ucrainean, informează Reuters. Rusia a boicotat audierile din timpul zilei de luni din cadrul celei mai înalte instanțe a ONU, acestea începând la Curtea Internațională de Justiție (CIJ) fără reprezentare juridică din partea Kremlinului. Audierile au fost solicitate de reprezentanții Ucrainei care încearcă să obțină un ordin de urgență pentru a opri ostilitățile, argumentând că Moscova a aplicat în mod fals legislația internațională împotriva genocidului pentru a justifica invazia. CIJ a declarat că regretă lipsa de participare a Rusiei, iar o audiere stabilită inițial pentru marți, pentru ca reprezentanții Rusiei să își prezinte cazul, va fi probabil anulată. În cazurile anterioare în care o parte nu s-a prezentat în fața Curții pentru a își argumenta cauza, instanța a luat o decizie fără contribuțiile acestei părți.
Ungaria va permite desfășurarea de trupe NATO în vestul țării și transportul de arme pe teritoriul său către alte state membre NATO, potrivit unui decret guvernamental, relatează Euractiv. Decretul va permite trupelor NATO să tranziteze pe cale terestră și aeriană Ungaria și să intre în partea vestică a Dunării. De asemenea, acesta permite forțelor NATO să tranziteze teritoriul în diverse circumstanțe, cum ar fi participarea la exerciții și misiuni de antrenament, cu excepția cazurilor în care destinația lor finală este Ucraina. Noul decret mai precizează și că Budapesta își menține decizia de a nu permite ca transportul de arme letale să tranziteze teritoriul său către Ucraina, ci doar către alte “state membre aliate”. Cu toate acestea, decretul permite transferul de echipamente militare destinate în cele din urmă armatei ucrainene către alte țări aliate și permite în totalitate trecerea de asistență non-letală.
Premierul Moldovei, Natalia Gavrilița, a declarat că statul se confruntă cu o criza umanitară, având nevoie urgentă de ajutor financiar, informează Euronews. Gavrilița a mărturisit luni că Republica Moldova se confruntă cu o criză a refugiaților și necesită un ajutor financiar urgent ca urmare a zecilor de mii de oameni care fug de invazia rusă, trecând granița din Ucraina. Premierul a adăugat că dintre cei 250.000 de ucraineni care au intrat în țară de la începutul războiului, 120.000 au rămas în Moldova. “Cea mai săracă țară din Europa are acum cea mai mare proporție de refugiați din orice stat”, a afirmat Gavrilița. Solicitarea pentru ajutor financiar vine după ce președintele Moldovei, Maia Sandu, a anunțat oficial în data de 3 martie că statul va solicita statutul de țară candidată din partea Uniunii Europene, reiterând cererile Georgiei și Ucrainei.
Liderii Iranului au declarat că nu vor permite puterilor străine să constrângă statul în vreun fel și că așteaptă clarificări din partea Moscovei, după ce o nouă cerere a Rusiei privind sancțiunile legate de Ucraina ar umbri perspectivele de restabilire a acordului nuclear încheiat în 2015 cu puterile mondiale, conform Al Jazeera. “În timp ce rămânem fermi în menținerea liniilor noastre roșii, nu vom permite niciunui factor străin să aibă un impact asupra intereselor noastre naționale”, a declarat ministrul de externe Hossein Amirabdollahian în cadrul discuțiilor de la Viena. Comentariile sale au apărut ca urmare a faptului că ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a cerut o garanție scrisă din partea Statelor Unite ale Americii că sancțiunile occidentale impuse Rusiei pentru invazia sa în Ucraina nu vor împiedica Moscova să facă comerț și să coopereze cu Teheranul. Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a calificat cererea drept “irelevantă”, întrucât a declarat că această chestiune nu are legătură cu discuțiile – care au ca scop restabilirea Planului Comun de Acțiune Cuprinzător (JCPOA), așa cum este cunoscut oficial acordul, prin ridicarea sancțiunilor americane asupra Iranului și limitarea din nou a programului nuclear iranian. În acest context, purtătorul de cuvânt al ministerului iranian de externe, Saeed Khatibzadeh, a declarat luni că Teheranul așteaptă mai multe detalii din partea Moscovei prin canale diplomatice și că a făcut tot posibilul pentru a menține discuțiile de la Viena separate de alte probleme.
Guvernul danez a anunțat că va organiza un referendum privind aderarea la politica de apărare comună a Uniunii Europene, conform Euronews. Un acord comun al partidelor aflate la guvernare în Danemarca a dezvăluit că statul nordic își va spori cheltuielile pentru apărare și va organiza un referendum privind aderarea la politica de apărare comună a UE ca urmare a invaziei Ucrainei de către Rusia. Referendumul se va organiza pe 1 iunie, guvernul declarând că principalele partide politice din țară „sunt de acord că securitatea europeană este amenințată.” Copenhaga va crește cheltuielile pentru apărare la 2% din PIB-ul țării până în 2033. În plus, principalele partide politice daneze au fost de acord să aloce șapte miliarde de coroane (aproximativ 940 de milioane de euro) în următorii doi ani „în lumina crizei ruse” pentru creșterea gradului de pregătire în domeniul apărării, a operațiunilor și a eforturilor umanitare.
Alena Mastantuono, membră a Grupului angajatorilor din cadrul Comitetului Economic și Social European, a declarat că, în contextul crizei internaționale actuale, este necesar ca Acordul Verde să fie revizuit, conform Euractiv. Dependența UE de importurile de energie se ridică astăzi la 60%, cel mai ridicat nivel din ultimii 30 de ani. În 2021, UE a importat 45% din gazele sale din Rusia. Sancțiunile UE nu vizează în mod explicit sectorul energetic al Rusiei, dar îngreunează furnizarea de produse energetice de către navele rusești, deoarece accesul la porturile din Europa este restricționat. În ceea ce privește piața gazelor, UE își îndreaptă atenția către parteneri precum SUA, Qatar, Norvegia sau Algeria. Deși acest lucru ar putea umple un gol pe termen scurt, experții spun că nu există suficient gaz natural lichefiat (GNL) pentru a satisface toate nevoile energetice ale Europei, întrucât nu toate statele membre ale UE dispun de terminale de GNL.
Armata franceză a anunțat luni că un “lider de rang înalt” din cadrul grupului militant al-Qaida în Magrebul Islamic (AQMI) a fost ucis într-un raid efectuat în cursul nopții de forțele din cadrul operațiunii Barkhane, desfășurată de statul vest-european în perioada 25-26 februarie, relatează Deutche Welle. Yahia Djouadi, un luptător islamic algerian cunoscut și sub numele de Abu Ammar al-Jazairi, a fost ucis în centrul statului Mali, la aproximativ 160 de kilometri nord de Timbuktu. Potrivit autorităților franceze, Djouadi a fost anterior “emirul” forțelor al-Qaida în Libia înainte de a fugi în Mali în 2019. De la baza sa de lângă Timbuktu, Djouadi ar fi coordonat finanțarea, aprovizionarea și logistica pentru jihadiști. O declarație publicată de armata franceză a atestat că uciderea “slăbește încă o dată guvernarea al-Qaida” în Mali și l-a numit pe Djouadi “o verigă majoră în nordul Mali și în special în zona Timbuktu”. Președintele francez, Emmanuel Macron, a anunțat retragerea trupelor țării din Mali și redistribuirea lor în națiunile vecine din regiune. Armata franceză a declarat că retragerea va dura până la șase luni, adăugând că “operațiunile continuă împotriva grupurilor teroriste armate, în special împotriva liderilor de vârf ai al-Qaeda, GSIM și ai grupării Statul Islamic în Sahara Mare (ISGS)”.
Reprezentanții Departamentului Apărării din Statele Unite ale Americii au confirmat închiderea instalației de rezervoare de combustibil din Hawaii, din pricina scurgerilor de petrol care afectează calitatea apei de la robinet din golful Pearl Harbor, conform Al Jazeera. Un oficial de rang înalt din domeniul apărării a declarat că decizia, pe care secretarul de stat al apărării Lloyd Austin a adoptat-o luni, se bazează pe o nouă evaluare a Pentagonului, dar este, de asemenea, în conformitate cu un ordin al Departamentului de Sănătate din Hawaii de a goli combustibilul din rezervoarele de la Red Hill Bulk Fuel Storage Facility. Rezervoarele, construite în versantul unui munte în timpul celui de-al Doilea Război Mondial pentru a le proteja de atacurile inamice, s-au scurs într-un puț de apă potabilă și au contaminat apa din casele și birourile din Pearl Harbor. Aproape 6.000 de persoane s-au îmbolnăvit, prezentând stări de greață, dureri de cap, erupții cutanate și alte afecțiuni.
Un cuplu gay a obținut o victorie parțială la Curtea Supremă din Namibia, conform Reuters. Curtea Supremă din Namibia a decis luni că guvernul a discriminat cuplul atunci când a respins cererea de rezidență a unuia dintre cei doi, care este născut în Mexic. Instanța a dispus ca ministerul afacerilor interne să reconsidere cererea lui Guillermo Delgado pentru rezidența permanentă în țara sud-africană. Delgado a făcut apel la Curtea Supremă după ce o instanță inferioară a respins cererea de rezidență a cetățeanului mexican, fiind de acord cu decizia guvernului de a refuza să acorde recunoaștere juridică căsătoriei sale cu Phillip Lühl, un namibian. În Namibia, rezidența permanentă este acordată automat străinilor căsătoriți cu rezidenți ai Namibiei, dar căsătoriile între persoane de același sex nu sunt recunoscute din punct de vedere juridic. Cazul lui Lühl și Delgado este considerat un test juridic pentru drepturile comunității LGBTQ din Namibia.
