Material realizat de Cristian Baciu și Ioana-Adriana Bădescu
Ministrul de Externe al Israelului a vizitat Somaliland în contextul reacțiilor internaționale critice provocată de recunoașterea în premieră mondială, conform Al Jazeera. Ministrul israelian de Externe, Gideon Saar, a efectuat prima vizită la nivel înalt în Somaliland după ce Israel a devenit primul stat care a recunoscut independența regiunii separatiste față de Somalia. Vizita a generat reacții critice puternice din partea autorităților somaleze, a Uniunii Africane și a mai multor state, care au considerat recunoașterea o încălcare a suveranității și integrității teritoriale a Somaliei. Oficialii de la Mogadishu au calificat deplasarea drept o incursiune neautorizată. Saar a declarat că relațiile diplomatice vor fi consolidate prin deschiderea de ambasade. În acest context, președintele Somaliei a susținut că recunoașterea ar fi fost condiționată de acceptarea relocării palestinienilor, a unei baze militare și a aderării la Acordurile Abraham, acuzații respinse de autoritățile din Somaliland. Tensiunile regionale s-au amplificat, iar gruparea houthi din Yemen a avertizat că orice prezență israeliană ar putea deveni o țintă militară.
Armata thailandeză a declarat că oficialii din Cambodgia au susținut faptul că noul atac de la frontieră a fost accidental, în contextul armistițiului, potrivit Al Jazeera. Atacul cu mortar dintr-o zonă de frontieră disputată dintre Thailanda și Cambodgia, soldat cu rănirea unui soldat thailandez, a fost descris de partea cambodgiană drept un accident produs din cauza unei erori operaționale, potrivit armatei thailandeze. Incidentul a avut loc în pofida armistițiului intrat în vigoare la finalul lunii decembrie. Militarii thailandezi au avertizat că repetarea unor astfel de erori ar putea duce la măsuri defensive. Conflictul dintre cele două părți are la bază delimitarea neclară a frontierei stabilite în perioada colonială, zonă revendicată de ambele tabere. Deși luptele s-au oprit temporar, tensiunile încă persistă, iar discuțiile privind demarcarea graniței au rămas nerezolvate.
Aliații europeni au susținut Danemarca în urma amenințării lui Trump de a anexa Groenlanda, relatează BBC. Șase state europene au reafirmat sprijinul pentru Danemarca după insistențele oficialilor din Statele Unite de a controla Groenlanda. Liderii din UK, Franța, Germania, Italia, Polonia, Spania și Danemarca au subliniat că viitorul insulei trebuie decis de Danemarca și de locuitorii Groenlandei, respectând suveranitatea și integritatea teritorială. Declarațiile au apărut ca urmare a amenințărilor președintelui Statelor Unite, Donald Trump, de a prelua prin forță controlul asupra Groenlandei, după raidul militar american din Venezuela. Groenlanda, cu autonomie extinsă din 1979, rămâne sub control danez pentru apărare și politică externă, iar majoritatea locuitorilor se opune aderării la SUA. Statele europene au subliniat necesitatea cooperării prin NATO și respectarea dreptului internațional, iar autoritățile groenlandeze au cerut dialog politicos și respectarea statutului legal al insulei.
Președintele Zelensky a înlocuit conducerea principalului serviciu de securitate din Ucraina, conform BBC. Președintele Volodymyr Zelensky a restructurat conducerea Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), înlocuindu-l pe Vasyl Malyuk cu Maj-Gen Yevhenii Khmara ca șef interimar. SBU, responsabil cu securitatea internă și contra-spionajul, a avut un rol semnificativ în operațiuni și sabotaje în adâncurile teritoriului rus de la începutul invaziei din 2022. Malyuk, recunoscut pentru operațiuni precum atacul „Spider Web” asupra bazelor aeriene ruse, a fost criticat pentru concedierea sa, dar i s-a cerut să continue conducerea operațiunilor speciale. Khmara, cunoscut pentru activitatea sa în unitatea Alpha, va trebui să fie confirmat de parlament. Schimbarea a survenit într-un moment în care Ucraina a favorizat operațiuni asimetrice împotriva capacităților militare rusești, în contextul dificultăților pe frontul convențional și al recentei reorganizări a echipei de conducere a lui Zelensky.
Forțele de securitate iraniene s-au confruntat cu protestatarii din marele bazar al Teheranului, relatează The Guardian. Forțele de securitate iraniene s-au confruntat cu protestatarii care au organizat un sit-in în marele bazar al Teheranului, folosind gaze lacrimogene și evacuând demonstranții, pe fondul continuării mișcării de protest la nivel național, ajunsă în ziua a 10-a. Cel puțin 35 de persoane au murit și peste 1.200 au fost arestate de la începutul demonstrațiilor legate de situația economică și creșterea prețurilor. Protestele au avut loc în cel puțin 257 de locații din 88 de orașe, iar moneda națională a atins un minim istoric de 1,46 milioane rial pentru un dolar, provocând și mai multe scumpiri și produse lipsă. Guvernul iranian a promis anchetarea violențelor forțelor de securitate, în timp ce liderii au avertizat că intervențiile economice sunt limitate de resurse și sancțiuni.
“Coaliția de Voință” s-a întâlnit în Paris pentru a discuta garanțiile de securitate pentru Ucraina, relatează Euronews. Cei 35 de lideri s-au concentrat pe angajamente pe termen lung pentru Ucraina menite să prevină atacurile sau invaziile Rusiei în viitor. Angajamentul, care a fost comparat cu Articolul 5 al NATO de apărare colectivă, este considerat esențial pentru a convinge Kievul să abandoneze aspirația consacrată în Constituție de a adera la alianța transatlantică. Un alt obiectiv cheie este mecanismul de verificare a eventualelor încălcări ale unui viitor armistițiu, deoarece ar putea declanșa o prevedere de tip Articolul 5. Un alt strat de garanții de securitate îl reprezintă aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Actualul plan de pace avansează ideea unei admiteri până în ianuarie 2027, în etape, pentru a evita perturbări, de exemplu pe piețele agricole. Unul dintre cele mai controversate elemente discutate a fost posibilitatea desfășurării de trupe militare pe teritoriul ucrainean sau în apropierea acestuia, dar departe de front. Kremlinul a declarat că nu va accepta trupe NATO pe teritoriul ucrainean.
Forțele de Securitate ale Venezuelei au reținut jurnaliști și au confiscat dispozitive de comunicare după înlăturarea lui Maduro, relatează The Guardian. Cel puțin 14 jurnaliști și lucrători media, inclusiv 13 membri ai organizațiilor de media internaționale au fost reținuți în Caracas, potrivit uniunii care reprezintă reporterii venezueleni. 13 dintre cei reținuți au fost eliberați, iar unul dintre ei a fost deportat. Cinci dintre jurnaliștii reținuți acopereau sesiunea de deschidere a Adunării Naționale, unde li s-a interzis să înregistreze, să transmită evenimentul în direct, sau să fotografieze. Alți jurnaliști au fost reținuți de ofițeri de informații militare și duși la postul de comandă al Gărzii Naționale în clădirea legislativului, conform uniunii. Autoritățile le-au confiscat telefoanele, care au fost percheziționate, inclusiv contacte, conversații, notițe vocale, conturi de Instagram, emailuri și documente.
Serviciile de informații israeliene au avertizat asupra unui plan iranian de asasinare a liderului interimar al Siriei, Ahmed al-Sharaa, relatează Euronews. Alte rapoarte susțin că foști susținători ai lui al-Assad trimit bani milițiilor minorității alavite pentru a planifica posibile rebeliuni. Oficiali ai ministerului israelian de apărare consideră că Teheranul percepe activitatea lui al-Sharaa ca o slăbirea rețelei sale de influență în regiune. Autoritățile siriene nu au răspuns public la evaluarea serviciilor de informații israeliene privind presupusul plan de asasinare iranian. Avertizmentul a venit în contextul unor rapoarte care indică faptul că foști generali și aliați ai lui al-Assad, aflați de asemenea în exil la Moscova, ar fi investit milioane de dolari pentru a recruta potențiali luptători în Siria, într-un aparent complot de insurecție.
Reprezentanții Comisiei Europene au catalogat înlăturarea președintelui venezuelean, Nicolás Maduro, drept o “oportunitate pentru o tranziție democratică”, relatează Euronews. Această poziție plasează Comisia în contradicție cu președintele Statelor Unite, Donald Trump, care a susținut că el “conduce” Venezuela și vrea “acces total” la rezervele de petrol ale țării, după intervenția militară de sâmbătă. Comisia Europeană a refuzat să o recunoască pe Delcy Rodríguez drept șeful de stat legitim, conform alegerilor prezidențiale din 2024 câștigate detașat de liderului de opoziție Edmundo González, susținut de María Corina Machado, laureată a Premiului Nobel pentru Pace, pe care Trump a respins-o deja drept posibilă înlocuitoare a lui Maduro. Majoritatea liderilor UE s-au axat pe nelegitimitatea conducerii lui Maduro și pe oportunitatea tranziției democratice. Până acum, prim-ministrul spaniol Pedro Sánchez a fost cel mai critic față de acțiunile SUA, denunțându-le drept încălcări ale dreptului internațional și “un precedent extrem de periculos”. Declarațiile publice făcute de liderii europeni au scos astfel la iveală o schismă între cele două maluri ale Atlanticului.
Președintele american, Donald Trump, a susținut că firmele petroliere americane vor fi operaționale în Venezuela în termen de 18 luni, relatează BBC. Comentariile președintelui american au venit după câteva zile de când a declarat că SUA va “conduce” Venezuela după arestarea lui Maduro. Reprezentanții principalelor companii de petrol din SUA au planificat o întâlnire cu administrația Trump în această săptămână. Analiștii citați de BBC au declarat anterior că ar fi necesare zeci de miliarde de dolari și posibil un deceniu pentru a readuce producția de petrol a Venezuelei la nivelul anterior. În plus, ei au sugerat că aceste companii vor căuta garanții privind stabilitatea guvernamentală, iar chiar dacă ar investi, proiectele acestora nu ar livra rezultate semnificative decât peste ani de zile.
