Alimentarea cu energie electrică din Berlin a fost reluată după pana majoră de cinci zile, cauzată de incendierea infrastructurii electrice de către un grup de extremă stângă, relatează DW. Actul de sabotaj a fost realizat de un grup extremist, care a incendiat mai multe cabluri electrice de înaltă tensiune pe un pod din apropierea unei centrale electrice din sud-vestul Berlinului. Zeci de mii de gospodării au rămas fără electricitate. Grupul care a revendicat responsabilitatea susține ca nu a vizat cetățenii, ci infrastructura despre care au susținut ei că distrug mediul. Crucea Roșie Germană a criticat lipsa de investiții în măsuri de protecție civilă din partea guvernului federal, acest atac fiind având loc în timpul unei perioade de frig. Președintele organizației a declarat că pana de curent a evidențiat o breșă de securitate în infrastructura critică.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a exprimat îndoieli asupra fiabilității NATO, relatează Politico. Președintele Donald Trump a afirmat că nu este convins că decidenții statelor membre NATO ar interveni în ajutor americanilor, în caz de criză. Remarcile lui Trump au venit la o zi după ce oficialii de la Casa Albă au declarat că nu exclud o acțiune militară pentru a achiziționa Groenlanda de la Danemarca, un aliat al NATO. Ca răspuns, liderii europeni au declarat că securitatea Groenlandei trebuie să fie asigurată colectiv prin intermediul NATO și cu respectarea deplină a suveranității și a frontierelor. Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a declarat că colaborează cu parteneri europeni în vederea unui răspuns comun, în timp ce oficialii de la Berlin au confirmat că sunt în curs discuții privind protejarea suveranității Groenlandei.
Oficialii francezi și italieni au solicitat ca autoritățile UE să excludă îngrășămintele de la mecanismul de taxare a carbonului la frontieră, conform Euronews. Această prevedere, intrată în vigoare la începutul acestui an, obligă importatorii din UE să plătească pentru poluarea cauzată de produsele care intră în Uniunea Europeană. Mecanismul de ajustare la frontiera carbonului (CBAM), acoperă în prezent îngrășămintele azotate, cum ar fi amoniacul, îngrășămintele compuse și minerale, precum și alte îngrășăminte cu emisii semnificative din procesele de producție. Autoritățile franceze au declarat că legea va crește în mod inevitabil costurile pentru agricultorii care se confruntă deja cu dificultăți în ceea ce privește prețurile scăzute ale recoltelor și costurile mai ridicate ale importurilor de îngrășăminte, în special din Rusia.
Înaltul comisar al ONU pentru drepturile omului, Volker Türk, afirmă că politica israeliană în Cisiordania seamănă cu sistemul de apartheid, prezintă BBC. Oficialii ONU pentru drepturile omului au publicat un raport care detaliază ceea ce numește „discriminarea sistemică” a Israelului împotriva palestinienilor din Cisiordania și Ierusalimul de Est. Documentul relatează faptul că legile, politicile și practicile israeliene au avut un efect profund asupra traiului palestinienilor și au încălcat Convenția internațională împotriva discriminării rasiale. Potrivit raportului de 42 de pagini, autoritățile israeliene aplică două seturi distincte de legi și politici pentru coloniștii israelieni și pentru palestinienii din Cisiordania, ceea ce duce la un tratament inegal într-o serie de aspecte critice.
Autoritățile din Kazahstan au lansat primul centru internațional de inteligență artificială din Asia Centrală și au inițiat programe de formare pentru un milion de specialiști, conform Euronews. Centrul, denumit ALEM AI a fost creat pentru cercetare, start-up-uri și colaborare internațională. În anul precedent, investițiile în start-up-urile de AI au atins 192,7 miliarde de dolari, inteligența artificială reprezentând pentru prima dată mai mult de jumătate din totalul capitalului de risc. Primul cluster de supercalculatoare din Asia Centrală, inclusiv sistemul Alem.Cloud, a fost inaugurat și clasat printre primele 100 la nivel mondial. În Kazahstan, în jur de 92% din serviciile publice se regăsesc online, iar autoritățile au dezvoltat un cadru juridic și un minister dedicat inteligenței artificiale.
Moartea unui adolescent de 14 ani în timpul unui protest al evreilor ultra-ortodocși împotriva recrutării militare a readus în prim-plan una dintre cele mai sensibile dispute din politica israeliană, relatează Al Jazeera. Yosef Eisenthal a fost lovit mortal în cartierul Romema din Ierusalimul de Vest, în timpul unei manifestații ample împotriva obligativității serviciului militar pentru comunitatea haredi. Evenimentul a intensificat tensiunile legate de scutirea ultra-ortodocșilor de la recrutare, pe fondul presiunilor juridice și al deficitului de personal militar cauzat de conflictele regionale. Deși premierul Benjamin Netanyahu a susținut public limitarea excepțiilor, partenerii săi de coaliție din partidele religioase Shas și United Torah Judaism au amenințat cu retragerea de la guvernare dacă privilegiile comunității lor sunt afectate. Analiștii au avertizat că disputa riscă să destabilizeze coaliția aflată deja sub presiune, într-o societate profund divizată după ani de conflict.
Zeci de mii de persoane au fugit din orașul Alep, în nordul Siriei, după ce luptele dintre armata siriană și Forțele Democratice Siriene (SDF), conduse de kurzi, s-au intensificat, titrează Al Jazeera. Autoritățile au declarat două cartiere kurde drept „zone militare închise”, iar peste 45.000 de civili au fost strămutați. Familiile au părăsit zonele afectate prin coridoare umanitare, pe jos sau cu autobuze, pe fondul bombardamentelor, tirurilor de artilerie și utilizării dronelor. Ciocnirile, soldate cu cel puțin nouă morți, au izbucnit după eșecul negocierilor mediate de SUA privind implementarea unui acord semnat în martie, care prevedea integrarea SDF în structurile statului sirian. Ambele părți s-au acuzat reciproc de declanșarea violențelor, în timp ce ONU a cerut reluarea dialogului. Analiștii avertizează că luptele din Alep reflectă fragilitatea Siriei post-război și riscul reluării unor conflicte pe scară largă, cu civilii din nou prinși în mijlocul confruntărilor.
Oficialii Africii de Sud au transmis celor din Statelor Unite că nu vor interveni în programul controversat al administrației Trump privind primirea ca refugiați a sud-africanilor, potrivit Reuters. Asigurările au fost oferite în cadrul unei întâlniri confidențiale, după ce autoritățile sud-africane au percheziționat un centru de procesare a refugiaților, reținând contractori și tensionând relațiile diplomatice. Oficialii de la Pretoria au precizat că, deși resping ideea că albii sud-africani ar fi victime ale unui „genocid”, nu vor împiedica dreptul acestora de a emigra. Întâlnirea a avut loc pe fondul deteriorării relațiilor bilaterale, alimentate de acuzațiile repetate ale președintelui Donald Trump privind persecuția rasială a afrikanerilor, afirmații respinse ferm de guvernul sud-african. Deși Pretoria a insistat că acțiunile din decembrie au fost măsuri de aplicare a legii, oficialii sud-africani au pledat pentru calm și o comunicare mai bună cu Washingtonul.
Președintele rus, Vladimir Putin, a lăudat „misiunea sfântă” a trupelor ruse în timpul slujbei de Crăciun ortodox, prezentând războiul din Ucraina drept o datorie istorică de apărare a patriei, conform Reuters. Liderul de la Kremlin a participat la liturghia oficiată la biserica Sfântul Gheorghe de lângă Moscova, alături de militari și familiile acestora, într-un moment simbolic pentru consolidarea mesajului de unitate națională. În declarațiile făcute după slujbă și într-un mesaj publicat anterior pe site-ul Kremlinului, Putin a subliniat rolul Bisericii Ortodoxe Ruse și al altor confesiuni creștine în întărirea coeziunii sociale, promovarea carității și sprijinirea soldaților și veteranilor. Kremlinul continuă astfel să asocieze ofensiva militară cu simboluri religioase și patriotice, prezentând conflictul drept o „misiune sacră” menită să apere Rusia, valorile sale istorice și poporul său.
Ministrul chinez de externe Wang Yi a început un nou turneu diplomatic în Africa, vizitând o serie de state considerate strategice pentru interesele economice și geopolitice ale Beijingului, conform Reuters. Deplasarea, devenită o tradiție anuală la început de an pentru diplomația chineză, a vizat consolidarea influenței Chinei pe continent într-un context de competiție globală tot mai accentuată. Itinerariul a inclus Etiopia, Somalia, Tanzania și Lesotho, cu accent pe regiuni precum Cornul Africii și rutele maritime din apropierea Golfului Aden, esențiale pentru comerțul chinez. Vizita în Somalia a fost una rară, prima a unui șef al diplomației chineze în ultimele decenii, și a semnalat interesul Beijingului pentru stabilitate și securitate în zonă. Turneul a avut loc pe fondul eforturilor Chinei de a-și extinde legăturile comerciale, investițiile în infrastructură și rolul de partener al statelor africane în afara sferei de influență occidentală.
