Material Realizat de Anca Badea și Macovei Mircea-Andrei
Liderii Hamas au acuzat forțele israeliene de încălcarea acordului de încetarea focului înaintea următorului schimb de ostatici programat, conform Reuters. Aceștia au acuzat guvernul israelian că ar fi amânat intrarea a sute de camioane cu alimente și alte provizii umanitare în Gaza și de faptul că ar fi reținut majoritatea corturilor și caselor mobile ce urmau să le ofere adăpost oamenilor care se întorc la casele distruse de bombardamente. Potrivit Hamas, doar 8.500 de camioane din 12.000 de camioane aprobate au intrat pe teritoriul palestinian, în timp ce doar 10% din cele 200.000 de corturi și 60.000 de caravane au reușit să ajungă. Agenția militară israeliană ce se ocupă de livrările de ajutoare în Gaza a negat acuzațiile, avertizând că “Israelul nu va tolera încălcările comise de Hamas”. Următorul schimb de ostatici este programat pentru ziua de 9 februarie.
Oficialii Curții Penale Internaționale (CPI) au condamnat sancțiunile pe care guvernul SUA le-a aplicat asupra personalului său, relatează BBC. Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a semnat un ordin prin care acuză CPI de “acțiuni nelegitime și nefondate”, ca urmare a mandatului de arestare pe care judecătorii l-au emis pentru prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu. Ordinul menționează faptul că mandatul ar putea încălca suveranitatea SUA și subima politica externă și de securitate națională a SUA și a aliaților săi. Sancțiunile includ restricții financiare și de viză asupra persoanelor care participă la investigații CPI ce vizează cetățeni sau aliați ai Statelor Unite, dar și asupra membrilor familiilor acestora. CPI a declarat că ordinul încearcă să afecteze activitatea sa “independentă și imparțială”, însă Curtea este alături de personalul său, promițând “să continue să asigure justiție și speranță milioanelor de victime nevinovate ale atrocităților din întreaga lume.”
Donald Tusk, prim-ministrul Poloniei, a refuzat să implementeze Pactul privind Migrația și Azilul al UE, potrivit Euronews. Potrivit acestuia, pactul, ce are caracter juridic obligatoriu pentru toate cele 27 de state membre și care trebuie să intre în vigoare în 2026, nu va fi pus în aplicare în Polonia. Pilonul său central este un mecanism nou de “solidaritate obligatorie“, care va oferi guvernelor trei opțiuni diferite: relocarea unui anumit număr de refugiați, plata unei contribuții financiare sau furnizarea de sprijin operațional, precum personal și echipament. Încă de la începutul negocierilor, liderii Poloniei și ai Ungariei s-au opus pactului, în special mecanismului de solidaritate. Tusk i-a comunicat Ursulei von der Leyen, președinta Comisiei Europene, că va sfida legislația, pe motiv că țara sa găzduiește deja un număr mare de refugiați ucraineni care au fugit de invazia Rusiei, declarând că Polonia nu va aplica pactul dacă ar urma să introducă cote suplimentare de imigranţi.
Un râu din apropierea Buenos Aires s-a transformat într-o culoare de roșu aprins în urma unei presupuse scurgeri de vopsea industrială, relatează The Guardian. Nuanța râului Sarandi, ce trece prin municipalitatea Avellaneda, la 10 km de capitala argentiniană, a alarmat localnicii, care s-au plâns de ceva timp de poluarea industrială din zonă. Potrivit acestora, apa emana un miros grețos, iar presupusul vinovat ar fi fost o tăbăcărie din apropiere. Acesta nu a fost, însă primul incident de acest gen, locuitorii zonei declarând că râul a mai avut nuanțe “albăstruie, verzuie, roz sau mov”. Departamentul regional pentru mediu a declarat că investighează scurgerea, care se preconizează că ar fi fost cauzată de un proces de colorare organică.
Guvernul Suediei a declarat că intenționează să înăsprească legislația privind armele în urma atacului de la școala din Orebro, potrivit Reuters. Se pare că armele folosite de atacator pentru a împușca cele zece persoane la școala Campus Risbergska din Örebro ar fi fost obținute în mod legal. Guvernul a decis să înăsprească procesul de verificare pentru obținerea permisului de port armă și să interzică accesul la unele arme semiautomate, precum pușca AR-15. Ministrul justiției, Gunnar Strommer, a declarat că „în urma împușcăturilor oribile de la Örebro de la începutul acestei săptămâni, credem că soluția corectă este să revenim asupra reglementărilor și să interzicem acest tip de armă.” Oficialii guvernului au declarat că doresc, de asemenea, să consolideze schimbul de informații între poliție și Consiliul Național de Sănătate și Asistență Socială cu privință la persoanele care nu ar trebui să aibă voie să dețină arme din motive medicale.
Prim-ministrul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, a vizitat insula Santorini în mijlocul activității seismice pronunțate, informează Euronews. Acesta a inspectat cum decurge pregătirea facilităților de urgență din zonă și a anunțat un pachet de finanțare în valoare de 3 milioane de euro pentru construirea unei rute de evacuare în partea de sud a insulei. „Ne pregătim de pentru ce e mai rău în timp ce sperăm la ce e mai bine. Asta este ceea ce trebuie să facă un stat serios și organizat”, a declarat prim-ministrul într-o întâlnire cu oficialii locali. Peste 10.000 de oameni au fost evacuați în urma cutremurelor fără precedent care au avut loc în ultima perioadă în zonă.
Înaltul Comisar al Organizației Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, Volker Türk, a avertizat asupra escaladării conflictului din Republica Democrată Congo, conform Deutsche Welle. În cadrul unei întâlniri de urgență la Consiliul Drepturilor Omului din Geneva, oficialul a declarat că „Dacă nimic nu este făcut, ce e mai rău încă nu a venit pentru oamenii din estul Republicii Democrate Congo, dar și dincolo de granițele țării.”, punctând apoi și că „Riscul ca violența să escaladeze în toată subregiunea nu a fost niciodată mai înalt”. Volker Türk a menționat și că Organizația Națiunilor Unite investighează acuzații de viol, viol în grup și sclavagism sexual în zona de est a Republicii Democratice Congo.
Liderul suprem al Iranului, Ayatollah Ali Khamenei, a criticat discuțiile nucleare propuse de președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, notează Associated Press. Acesta a declarat că negocierile cu Statele Unite ale Americii „nu sunt inteligente, înțelepte sau onorabile” și a sugerat că „nu ar trebui să fie negocieri cu un astfel de guvern”. Remarcile sale au venit la câteva zile după ce președintele Trump a lăsat de înțeles că dorește un acord cu Iranul în privința armamentului nuclear: „Vom vedea dacă putem sau nu să aranjăm sau să ajungem la un acord cu Iranul.”, punctând de asemenea și că „Noi nu vrem să fim aspri cu Iranul. Nu vrem să fim aspri cu nimeni. Dar ei pur și simplu nu pot avea o bombă nucleară.”
Fostul președinte al Franței, Nicolas Sarkozy, a fost forțat să poarte o etichetă electronică în urma eșecului în instanță, relatează The Guardian. Decizia a fost luată după ce fostul demnitar a pierdut apelul intentat împotriva condamnării primite într-un proces de corupție și trafic de influență. Acesta a primit interdicție de a părăsi locuința în intervalul orar 20:00-8:00, dar a fost autorizat să se afle în afara locuinței pâna la ora 21:30 timp de trei zile pe săptămână, pentru a participa la un alt proces împotriva sa, în care este acuzat că a acceptat sume însemnate de bani de la dictatorul libian Muammar Gaddafi. Nicolas Sarkozy a fost găsit vinovat în anul 2021 de încercarea de a mitui un judecător în anul 2014.
Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, s-a întâlnit cu Prim-Ministrul Japoniei, Shigeru Ishiba, la Casa Albă, titrează Reuters. Oficialul american a declarat că cele două țări vor lucra împreună pentru a micșora deficitul comercial dintre ele, exclamând apoi că „Noi iubim Japonia!”. La rândul său, oficialul japonez a punctat că a fost impresionat de faptul că Donald Trump a supraviețuit unei tentative de asasinat în luna iulie 2024, adăugând că Japonia este determinată să lucreze împreună cu Statele Unite ale Americii pentru a aduce pace în lume și că țara sa este pregătită să stimuleze investițiile în spațiul american.