Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Material realizat de Emilia Popescul și Romina Manolescu
Președintele din Peru, Pedro Castillo, a fost înlăturat după ce a încercat să dizolve Congresul, informează Reuters. Congresul l-a convocat săptămâna trecută pe Pedro Castillo pentru a răspunde acuzațiilor de „incapacitate morală” de a guverna. În octombrie, procuratura a depus o plângere constituțională împotriva lui Castillo pentru că ar fi condus „o organizație criminală” care ar fi profitat de contractele de stat. Fostul conducător a declarat anterior procesului că va suspenda temporar activitatea Congresulului, că va lansa un „guvern de excepție” și a cerut noi alegeri legislative. Poliția și forțele armate l-au avertizat că modul în care a încercat să dizolve Congresul este neconstituțional. Parlamentarii au mers mai departe cu procesul de punere sub acuzare planificat anterior. Au fost 101 de voturi „pentru” înlăturarea lui, șase „împotrivă” și zece abțineri. Rezultatul a fost anunțat, iar vicepreședinta Dina Boluarte a fost aleasă să preia funcția.
Poliția germană a arestat 25 de persoane dintr-o grupare acuzată de plănuirea unei lovituri de stat, relatează The Guardian. Procurorii au declarat că grupul alcătuit din figuri de extremă dreapta și foști militari plănuia o răsturnare violentă a statului, inclusiv un atac armat asupra Parlamentului, inspirat de asaltul asupra Capitoliului Statelor Unite ale Americii. Nancy Faeser, Ministrul de Interne al Germaniei, a catalogat grupul drept „dușmani ai democrației”, comunicând că încă nu este clar cât de avansate au fost planurile grupului sau cât de probabil ar fi fost să reușească. Procurorul general al Germaniei, Peter Frank, a declarat reporterilor din Karlsruhe: „Cei care au fost arestați sunt susținători ai miturilor conspiraționiste, dintr-un conglomerat de narațiuni legate de ideologiile Reichsbürger și QAnon” (teorii ce susțin că „Imperiul german” ar fi avut încă legitimitate, negând înfrângerea din 1945 a naziștilor).
Neînțelegerile din Biserica Anglicană globală cu privire la comunitatea LGBTQ s-au accentuat, conform AP News. Comunitatea anglicana globală a fost martora a numeroase dispute cauzate de diferențele culturale ale celor 42 de provincii, în care este prezentă biserica, cu privire la recunoașterea căsătoriei între persoane de același sex și hirotonirea clerului queer. Diviziunea s-a observat foarte clar în urmă cu patru luni, la Conferința Lambeth ce este ținută de obicei o dată la zece ani pentru a reuni episcopi din peste 165 de țări cu biserici afiliate anglicanilor. A fost prima conferință Lambeth la care au fost invitați episcopi homosexuali și lesbiene căsătoriți. Reprezentanții din Nigeria, Rwanda și Uganda au refuzat să participe, în timp ce alți episcopi care le-au împărtășit opoziția față de acceptarea persoanelor LGBTQ au cerut, fără succes, reconfirmarea unei rezoluții din 1998 de respingere a căsătoriei între persoane de același sex.
Conferința despre Biodiversitate a Organizației Națiunilor Unite, COP15, a fost demarată la Montreal, informează EuroNews. Pe fondul avertismentelor conform cărora biodiversitatea este în pericol, liderii de mediu s-au adunat la Montreal pentru a stabili măsuri care vizează consolidarea ecosistemelor terestre și marine ale lumii și pentru a consolida angajamente de zeci de miliarde de dolari pentru a finanța eforturile de conservare. Delegați din aproximativ 190 de țări s-au reunit pentru summitul de două săptămâni pentru a finaliza un plan pentru protejarea a 30% din zonele terestre și marine la nivel mondial până în 2030 (30×30). În prezent, doar 17% din zonele terestre și 10% din zonele marine sunt protejate. Alte subiecte pentru care se va finaliza un plan de acțiune sunt reducerea la jumătate a utilizării pesticidelor și eliminarea deversării deșeurilor din plastic.
O instanță judecătorească din Noua Zeelandă a cerut plasarea unui copil în custodia temporară a statului după ce părinții lui au refuzat transfuzii de sânge ce provin de la persoane vaccinate anti-COVID19, informează BBC. Băiatul de patru luni se află într-un spital din Auckland, așteptând un tratament urgent pentru a corecta o boală de inimă. Părinții lui au amânat operația și au cerut o hotărâre judecătorească prin care să i se dea sânge de la donatori nevaccinați. Judecătorul Ian Gault a dat ordin ca băiatul să fie plasat sub tutela instanței „de la data ordinului până la finalizarea intervenției chirurgicale și recuperarea post-operatorie”, dar că medicii au obligația de a-i informa în permanență pe părinți cu privire la tratamentul și starea copilului. Judecătorul a accentuat că „nu există dovezi științifice că ar exista vreun risc legat de vaccinul împotriva COVID-19 din sângele donat”. Cazul a devenit un vector pentru activiștii anti-vaccin din Noua Zeelandă, demonstranții – dintre care mulți aveau pancarte – s-au adunat în fața instanței înainte ca hotărârea să fie pronunțată.
Un bărbat condamnat pentru crimă a fost împușcat de tatăl victimei în prima execuție publică a talibanilor de la întoarcerea lor la putere în Afganistan, informează BBC. Un purtător de cuvânt al talibanilor a declarat că bărbatul a fost ucis pe un stadion din provincia Farah din sud-vestul țării. Bărbatul executat, pe nume Tajmir, rezident al provinciei Herat, a înjunghiat un bărbat pe nume Mustafa în urmă cu aproximativ cinci ani. Ulterior, acesta a fost condamnat de trei instanțe talibane, în final sentința sa fiind aprobată de către liderul talibanilor, Mullah Akhundzada. Zeci de membri ai grupului au participat la execuție, printre care mai mulți judecători ai Curții Supreme, personal militar și miniștrii de afaceri interne și externe. În timpul regimului din perioada 1996-2001, talibanii au fost condamnați pentru executarea regulată a pedepselor în public, inclusiv pentru execuțiile de pe stadionul național din Kabul.
Un activist în vârstă de 20 de ani a fost condamnat la trei ani de închisoare în Irak, pentru un mesaj pe Twitter în care a insultat o forță paramilitară susținută de Iran, relatează BBC. Bărbatul acuzat, Haidar al-Zaidi, a negat publicarea tweet-ului, insistând pe faptul că a avut contul spart. „Indiferent de cine a postat mesajul pe Twitter, sistemul de justiție irakian nu ar trebui să fie folosit ca un instrument de suprimare a criticilor pașnice aduse la adresa autorităților sau a armatei”, a declarat directorul adjunct al grupului de campanie pentru Orientul Mijlociu, Adam Coogle. Activistul pentru drepturile omului, Salman Khairallah, a susținut că sentința lui Zaidi a fost un mesaj clar pentru activiști că orice critică adusă autorităților va fi pedepsită. Zaidi a fost arestat în iunie pentru un alt tweet, care includea o fotografie a lui Abu Mahdi al-Muhandis, în care a declarat că doar în Irak un „spion” ar primi eticheta de „martir”.
Autoritățile din Nigeria au avertizat cetățenii cu privire la un nou trend pe TikTok numit „Invisible Challenge”, care le-ar putea expune dispozitivele la un virus, informează BBC. Trend-ul îi îndeamnă pe utilizatori să se filmeze dezbrăcați, apoi să folosească filtrul „invisible body” pentru a-și înlocui corpul cu un fundal neclar. Oficialii nigerieni au declarat că hackerii au atașat un link la videoclipuri, prin care utilizatorii descarcă un virus pe dispozitiv, cunoscut sub numele de WASP. Odată descărcat, virusul colectează ilegal informații personale ale acestora, inclusiv parole, activități financiare, e-mailuri și conversații. Nigeria a înregistrat o creștere rapidă a utilizatorilor TikTok în ultimii ani, în special în rândul tinerilor. Luna trecută, două vedete cunoscute pe platformă din statul nordic Kano au fost pedepsite, după ce au folosit rețeaua de socializare pentru batjocori un oficial guvernamental.
Oficialii din Marea Britanie au aprobat prima deschidere a unei mine de cărbune din ultimele decenii, combustibilul urmând să fie utilizat în industria siderurgică, informează Reuters. Proiectul a fost lansat în 2014 și a fost criticat de propriul grup consultativ pentru climă al guvernului britanic, precum și de partidele de opoziție, activiști pentru climă și organizații, inclusiv Greta Thunberg și Greenpeace. Un profesor de politici de mediu din cadrul Institutului UCL pentru resurse durabile, Paul Elkins, a declarat că mina nu are sens din punct de vedere ecologic sau economic. „Aprobarea acestuia distruge, de asemenea, reputația Marii Britanii ca lider global în domeniul acțiunilor climatice și deschide calea unor acuzații bine justificate de ipocrizie – nu poți spune altor state să renunțe la cărbune în timp ce nu însuți nu o faci”, a susținut el. Marea Britanie a adoptat legi în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră la zero până în 2050.
Vicepreședinta Argentinei, Cristina Fernández de Kirchner, a fost condamnată la șase ani de închisoare, după ce a fost găsită vinovată pentru corupție în timpul mandatului său anterior de președinte, informează CNN. În urma verdictului, ea aceasta a negat acuzațiile aduse împotriva ei și a declarat că nu va candida pentru alegerile de anul viitor. În instanță, Fernández de Kirchner a fost găsită vinovată de „administrare frauduloasă”, pentru distribuirea de fonduri publice către o companie de construcții în domeniul rutier din provincia Santa Cruz, în timpul mandatului său prezidențial din 2007 până în 2011 și din 2011 până în 2015. Contractele au fost încheiate cu o firmă de construcții deținută de un prieten de familie al fostei președinte, Lázaro Antonio Báez, a declarat instanța. Baez a fost, de asemenea, condamnat la șase ani de închisoare, împreună cu fostul secretar al lucrărilor publice, José López, și fostul director al drumurilor naționale, Néstor Periotti.
