Politicall.ro Educare prin informare
Material realizat de Mircea Macovei și Nicoleta Dumitru
Consilierul președintelui Vladimir Putin, Iuri Ușakov, a anunțat că liderul Federației Ruse se va întâlni cu președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, relatează Reuters. Iuri Ușakov a adăugat că cei doi ar urma să se întâlnească „în zilele care urmează”. Anunțul a avut loc la doar o zi după ce trimisul special al președintelui Trump, Steve Witkoff, a purtat o conversație de trei ore cu Vladimir Putin la Moscova. Conform The New York Times, Donald Trump ar fi declarat în timpul unei convorbiri telefonice cu liderii europeni că intenționează să se întâlnească cu Vladimir Putin și mai apoi să inițieze o întâlnire trilaterală cu liderul rus și cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Nu a mai avut loc niciun summit între liderii Statelor Unite ale Americii și Federația Rusă de când Vladimir Putin și fostul lider american Joseph Biden s-au întâlnit la Geneva în luna iunie 2021.
Un om de afaceri a devenit președintele consiliului prezidențial de tranziție din Haiti, conform Associated Press. Numirea lui Laurent Saint-Cyr a marcat prima dată când persoane din sectorul privat din Haiti ocupă atât președinția rotativă, cât și funcția de prim-ministru, cele două poziții fiind cele care împart atribuțiile executive ale țării. În cadrul unei ceremonii la care au participat ambasadori ai mai multor țări, noul președinte a declarat că „Țara noastră trece printr-una dintre cele mai mari crize din întreaga sa istorie…Nu este timpul pentru discursuri frumoase. Este timpul să acționăm.” Cu câteva ore înainte de depunerea jurământului, o puternică bandă a amenințat că va răsturna guvernul, iar de dimineață au izbucnit focuri de armă în anumite părți ale capitalei. Într-un videoclip postat pe rețelele de socializare, liderul bandei Viv Ansanm, Jimmy Chérizier, i-a avertizat pe locuitori să acorde grupării sale armate trecere liberă prin mai multe cartiere pentru a ajunge la biroul consiliului. În capitala Port-au-Prince, unde s-au desfășurat evenimentele, bandele criminale controlează aproximativ 90% din cartiere.
Prim-ministrul Benjamin Netanyahu a declarat că Israelul intenționează să preia controlul asupra întregii Fâșii Gaza, dar nu vrea să o guverneze, titrează Al Jazeera. În cadrul unui interviu acordat Fox News, acesta a subliniat că „Intenționăm să [preluăm controlul] pentru a ne asigura securitatea, să îndepărtăm Hamas [de] acolo… și să-l predăm unei guvernări civile care nu este Hamas și nu este nimeni care susține distrugerea Israelului”. Acesta a adăugat că „Nu vrem să-l păstrăm. Vrem să avem un perimetru de securitate. Nu vrem să-l guvernăm. Nu vrem să fim acolo ca organ de guvernare”. În viziunea acestuia, Gaza s-ar întoarce în mâinile forțelor arabe. Comentariile sale au avut loc cu puțin timp înainte de întrunirea cabinetului israelian pentru a analiza propunerea sa de a prelua controlul asupra Fâșiei Gaza.
Federația Rusă și India și-au subliniat angajamentul față de un „parteneriat strategic”, informează Reuters. În cadrul unor discuții bilaterale pe teme de securitate purtate la Moscova, Consilierul pentru Securitate Națională al Indiei, Ajit Doval, și Secretarul Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Serghei Șoigu, au evidențiat importanța relațiilor dintre cele două țări. Mai apoi, acestora li s-au adăugat președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, consilierul acestuia, Iuri Ușakov, precum și Ambasadorul Indiei în Federația Rusă, Vinay Kumar. Agenția de știri Interfax l-a citat pe consilierul Ajit Doval, care a declarat că țara sa așteaptă cu nerăbdare o vizită a președintelui Vladimir Putin până la sfârșitul anului. Această întâlnire a avut loc la doar o zi după ce președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a anunțat tarife mai mari la importurile provenite din India din cauza achizițiilor de petrol rusesc ale acesteia.
Ministrul de Interne al Germaniei, Alexander Dobrindt, a declarat că țara sa va continua controalele temporare la frontieră dincolo de termenul limită de 15 septembrie, notează Euractiv. În cadrul unui podcast al publicației media Table.Today, acesta a adăugat că Berlinul intenționează, de asemenea, să deporteze mai mulți solicitanți de azil respinși, care au cazier judiciar, în Afganistan și Siria. Ministrul a subliniat că „Suntem de acord cu partenerii noștri europeni că aceasta este o măsură necesară până când sistemul de protecție a frontierelor externe (ale Uniunii Europene) va fi pe deplin operațional”. Membrilor spațiului Schengen li se permite să reintroducă temporar controalele la frontieră pentru o perioadă de până la doi ani, ca răspuns la amenințări grave, precum terorismul sau migrația neautorizată la scară largă. Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a promis o represiune dură împotriva imigrației ilegale, declarând că aceasta este singura modalitate de a stopa sprijinul în creștere pentru partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD).
Curtea Constituțională a Franței a decis să blocheze reintroducerea insecticidului acetamiprid, un produs chimic controversat, prezintă Politico. Hotărârea este o lovitură dură pentru guvern și pentru marile lobby-uri agricole, care susțineau cu tărie această măsură. Judecătorii au argumentat că utilizarea substanței ar încălca „Carta Mediului”, un text cu valoare constituțională în Franța. Revenirea acetamipridului era prevăzută în „Legea Duplomb”, un proiect destinat să ușureze viața fermierilor. Legea propunea nu doar reintroducerea unor pesticide, ci și reducerea birocrației și accelerarea autorizărilor pentru ferme și rezervoare de apă. Acetamipridul face parte din clasa neonicotinoidelor, substanțe care atacă sistemul nervos al insectelor. Acestea pot fi folosite doar în situații excepționale, pentru perioade limitate și culturi bine definite. Curtea a concluzionat că textul legii nu respecta aceste restricții. „Legea Duplomb” fusese deja adoptată în Parlament și avea sprijinul guvernului. Partidele de stânga, însă, au criticat dur proiectul, avertizând asupra efectelor negative asupra biodiversității. Opoziția ecologistă a fost susținută și de societatea civilă. O petiție împotriva legii, lansată de o studentă de 23 de ani, a strâns peste 2 milioane de semnături. Dezbaterile au împărțit Franța între fermierii care cer soluții rapide și cetățenii preocupați de mediu și sănătate. Criticii pesticidelor au atras atenția asupra pericolului pentru polenizatori și pentru sănătatea oamenilor.
În Polonia, ministrul Agriculturii, Stefan Krajewski, vrea să protejeze fermierii de procese legate de miros și zgomot, notează Politico. Inițiativa vine după un proces început în 2012 împotriva fermierului Szymon Kluka. Vecinii lui s-au plâns de mirosul porcilor și de programul de lucru considerat deranjant. Ferma lui Kluka are 65 de hectare și găzduiește 360 de porci. În mai, Curtea Supremă a confirmat o amendă de 110.000 de zloți (26.000 €) și obligații pentru reducerea mirosului. Măsurile impuse includ limitarea lucrului seara și în sărbători, răspândirea gunoiului doar în anumite condiții și plantarea unui gard viu. Kluka susține că familia sa locuiește acolo de generații, înaintea vecinilor care îl dau în judecată. Krajewski, membru al Partidului Popular Polonez, consideră decizia greșită și nerealistă pentru agricultură. El afirmă că zgomotul, mirosurile și munca nocturnă fac parte din viața rurală. Ministrul s-a întâlnit cu Kluka, promițând ca partidul să plătească 80.000 de zloți din amendă. A discutat cu ministrul Justiției și cu Avocatul Poporului despre depunerea unei plângeri extraordinare. Această procedură permite redeschiderea dosarului la Curtea Supremă. Kluka continuă să lucreze, dar se teme de noi procese. El spune că și alți fermieri din zonă riscă situații similare. Polonia este unul dintre marii producători de porci ai UE, cu aproape 12 milioane de animale, și lider la producția de pui.
Ministrul turc de externe s-a întâlnit cu președintele interimar al Siriei, Ahmad al-Sharaa, după ciocnirile dintre druzi și beduini, relatează Euronews. Luna trecută, Siria a cerut sprijinul Turciei pentru a-și consolida capacitățile de apărare, în urma unor violențe care au amplificat tensiunile din țară și au atras o intervenție militară israeliană. Joi, ministrul turc de externe Hakan Fidan s-a întâlnit la Damasc cu președintele interimar sirian Ahmad al-Sharaa, în contextul în care noul guvern încearcă să se unifice și să își consolideze controlul asupra țării. Ankara sprijină puternic guvernul interimar de la Damasc după ce fostul președinte Bashar al-Assad a fost înlăturat, în decembrie, de o ofensivă rapidă a rebelilor. Luna trecută, confruntări au izbucnit între triburile beduine și facțiuni armate ale minorității religioase druze, în provincia sudică Suwayda. Forțele guvernamentale, care au intervenit teoretic pentru a opri luptele, au ajuns să se alieze cu beduinii. Ulterior, Israelul a lansat atacuri asupra convoaielor guvernamentale din Suwayda și asupra sediului Ministerului Apărării din Damasc, declarând că acționează pentru a proteja druzii. Turcia a criticat public intervenția israeliană și dorește, totodată, să limiteze influența grupurilor kurde care controlează nord-estul Siriei. Forțele Democratice Siriene (SDF), conduse de kurzi, au fost un aliat-cheie al SUA în lupta împotriva grupării teroriste Statul Islamic. Ankara consideră însă SDF drept o organizație teroristă și ramura siriană a Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), aflat în conflict de zeci de ani cu statul turc. În martie, SDF și guvernul de la Damasc au ajuns la un acord pentru a-și unifica forțele, dar detaliile au rămas neclare și înțelegerea nu a fost pusă în aplicare.
Un tribunal belgian a ordonat guvernului flamand să oprească tranzitul de echipamente militare către Israel, potrivit Euronews. Decizia vine după descoperirea, în portul Anvers, a unor containere cu componente folosite în tancuri și vehicule blindate. Echipamentele erau destinate companiei Ashot Ashkelon din Ashdod, furnizor exclusiv al armatei israeliene pentru tancurile Merkava. Plângerea împotriva guvernului flamand a fost depusă în iunie de patru asociații, inclusiv mișcarea Vredesactie. Belgia interzice exportul de arme către Israel din 2009, iar regiunile controlează tranzitul armamentului. Tribunalul a constatat că Flandra verifică transporturile doar când companiile solicită acest lucru. Judecătorul a invocat Convențiile de la Geneva și Tratatul Comerțului cu Arme, care interzic exporturile ce pot fi folosite la crime de război sau genocid. Hotărârea blochează atât containerul identificat, cât și viitoare transporturi similare. Orice încălcare va atrage o amendă de 50.000 de euro per transport. Guvernul flamand poate face apel, dar nu a comentat decizia. Cazul are loc pe fondul criticilor internaționale privind războiul Israelului în Gaza. Conflictul a început în octombrie 2023, după atacul Hamas în Israel, soldat cu 1.200 de morți și peste 250 de ostatici. Ofensiva israeliană a ucis până acum aproximativ 61.000 de palestinieni, majoritatea femei și copii, conform datelor Hamas. Gaza se confruntă cu o criză umanitară gravă, inclusiv foamete, soldată cu decese prin malnutriție. Marea Britanie și alți aliați ai Israelului și-au exprimat îngrijorarea față de situația umanitară.
Președintele Donald Trump a cerut demisia imediată a CEO-ului Intel, Lip-Bu Tan, invocând presupuse legături cu China, notează CNN. Trump a postat mesajul pe Truth Social, afirmând că situația reprezintă un conflict major de interese. Solicitarea vine după ce senatorul republican Tom Cotton și-a exprimat îngrijorarea față de conexiunile lui Tan cu China. Cotton a trimis o scrisoare președintelui Consiliului de Administrație Intel, Frank Yeary, cerând explicații. Reuters a raportat în aprilie că Tan a investit personal și prin fonduri de risc în sute de companii chineze, unele cu legături cu armata chineză. Cotton a subliniat că firmele americane care primesc fonduri guvernamentale trebuie să respecte regulile stricte de securitate. Intel a răspuns că este angajată să sprijine securitatea națională a SUA și agenda „America First” a președintelui. Acțiunile Intel au scăzut cu 3% joi. Tan a preluat conducerea Intel în martie, încercând să redreseze compania, aflată în dificultate pe piața AI și mobilă. În iulie, Intel a anunțat reducerea cu 15% a personalului pentru a deveni mai agilă. Anterior, Tan a fost CEO la Cadence Design Systems și cofondator al Walden Catalyst Ventures. Trump a criticat Intel și în trecut, spunând recent că firma a fost „păcălită” pe piață.
