Home / A fost azi în lume / A fost 6 septembrie în lume – Două treimi din armamentul fabricat în Marea Britanie ajunge în Orientul Mijlociu, Obama anulează întâlnirea cu președintele Filipinelor după ce a fost jignit de acesta, iar Ucraina nu exclude o invazie pe scară largă din partea Rusiei

A fost 6 septembrie în lume – Două treimi din armamentul fabricat în Marea Britanie ajunge în Orientul Mijlociu, Obama anulează întâlnirea cu președintele Filipinelor după ce a fost jignit de acesta, iar Ucraina nu exclude o invazie pe scară largă din partea Rusiei

Material realizat de Cristiana Mitran și Marina Ghiță

Marea Britanie este al doilea cel mai mare vânzător de arme din lume, relatează The Independent. Două treimi din armele fabricate de Marea Britanie au fost vândute țărilor din Orientul Mijlociu începând cu 2010, fiind astfel alimentată instabilitatea din această regiune și având ca rezultat creșterea riscului de atacuri teroriste asupra întregii Europe. Miniștrii care trebuiau să stopeze licențele de export de arme spun că sistemul actual este solid și că au revocat permisiunea de a exporta echipamente de apărare în trecut, atunci când au considerat necesar, astfel că guvernul a ignorat cererile de încetare  a vânzării de arme către regimurile represive precum cel din Arabia Saudită. Pe lângă Arabia Saudită, pe lista țărilor cărora Marea Britamie le-a furnizat arme în ultimii ani se află Israel, Bahrian, Maldive, Turkmenistan. Andrew Smith, unul dintre reprezentanții Campaniei Împotriva Comerțului cu Arme a atenționat publicul cu privire la faptul că dependența Marii Britanii de exportul de arme în țări cu regimuri instabile ar putea face mai puțin probabilă intervenția acesteia  împotriva încălcărilor drepturilor omului: ”Aceste statistici arată ipocrizia din inima politicii externe a Marii Britanii. Guvernul ne spune mereu că promovează drepturile omului și democrația, dar furnizează arme și susține unele dintre cele mai represive regimuri din lume. Aceste regimuri nu numai că achiziționează arme, ele cumpără și susținere politică și legitimitate. Cât este de probabil ca Marea Britanie să acționeze împotriva violării drepturilor  omului în aceste țări atâta timp cât profită din comerțul cu ele?”

Președintele Statelor Unite ale Americii, Barack Obama, a anulat întâlnirea cu președintele Filipinelor, Rodrigo Duterte, dupa ce acesta din urmă l-a insultat, relatează Deutsche Welle. Președintele american a luat această decizie cu o zi înainte de întâlnirea plănuită, după ce a aflat că a fost descris în termeni vulgari de către omologul său filipinez. “Vreau întotdeauna să mă asigur că, dacă am o întâlnire, aceasta este productivă,” a declarat liderul american. Obama s-a  întâlnit, în schimb, cu președintele sud-coreean Park Geun-hye, a declarat Ned Price, purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe. Președintele filipinez și-a exprimat regretul mai târziu, într-o declarație emisă în capitala Laos, Vientiane, și a afirmat că așteaptă cu nerăbdare o întâlnire cu liderul de la Casa Alba în care să clarifice neînțelegerile dintre cele două țări. Nu este prima oară când Duterte a adus astfel de jigniri în public, la începutul acestui an el folosind același limbaj vulgar în discuțiile sale cu privire la Papa Francisc sau ambasadorul american Philip Goldberg.

Pompierii spanioli se luptă cu un incendiu devastator  ce a cuprins o pădure din Costa Blanca și a dus la evacuarea a mii de oameni, inclusiv turiști, informează BBC News. Mai mult de 300 de pompieri au fost trimiși să facă față unui incendiu ce a izbucnit în sud-estul Valenciei și s-a extins pe aproximativ 120 de kilometri. Deși temperatura ajunge în unele zone până la 40 de grade, acest lucru îngreunând sarcina pompierilor, aceștia sunt încrezători că pot menține focul sub control și speră că vântul care a dus la extinderea flăcărilor își va reduce din intensitate. Autoritățile au evacuat mai mult de 1000 de oameni sâmbătă după amiază din Javea și stațiunea Benitachell. Focul s-a întețit luni după prânz și s-a extins pe zone populate din Cumbre del Sol. “Corturi de evacuare au fost înființate în școli, brigăzi de pompieri a venit din nordul țării pana în Valencia,  piloții sunt extraordinari”, relatează Jeremy Kenton, un locuitor din  Javea. Șeful serviciilor de urgență din Valencia, Jose Maria Angel, a informat reporterii BBC că avioanele aruncă apă peste zona incendiului din patru în patru minute. Tot el a susținut că trei focare dintre cele care au izbucnit și au distrus vegetația și clădirile sunt datorate “mâinii omului”. Aceste evenimente nu sunt izolate, în luna decembrie a anului trecut aproximativ 120 de incendii izbucnind în nordul Spaniei, unele dintre ele, cred autoritățile, fiind provocate în mod deliberat.

Prețul petrolului a crescut în urma acordului dintre Rusia și Arabia Saudită, cei doi mari producători de țiței la nivel mondial, de a discuta modalități prin care să stabilizeze piața petrolului și să asigure un nivel stabil al investițiilor pe termen lung, informează BBC News. Prețul petrolului Brent, tranzacționat în Europa, a crescut inițial cu 5%, apoi s-a stabilizat la o creștere de 1,6%, la 47,56$ pe baril. Anunțul a fost făcut de către miniștrii de energie ai celor două țări, Alexander Novak și  Khalid al-Falih. La începutul anului 2016 prețul petrolului a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 13 ani, în urma unei supraabundențe de producție. Acordul-cadru realizat cu scopul  stabilirii  unui grup de lucru comun a fost anunțat în cadrul unei conferințe de presă la summit-ul G20 din orașul Hangzhou, din China. Novak a declarat că acordul, care ar putea include încercările de a limita producția de petrol, a fost un “moment istoric”, între membrii OPEC, cartelul producătorilor de petrol, și non-membri, cum ar fi Rusia. El a adăugat că Rusia ar fi dispusă să înghețe producția de petrol pentru o perioadă, propunând alegerea unei luni din a doua parte a acestui an în care producția de petrol să fie stopată. Nu de aceeași părere este și reprezentantul Arabiei Saudite, acesta declarând că înghețarea producției  nu este “necesară” acum, însa aceasta se află printre posibilitățile preferate. Miniștrii din cele două țări se vor întâlni din nou la sfârșitul acestei luni, și din nou în lunile octombrie și noiembrie.

Fortele armate din Afganistan au pus capăt asediului  ce a durat 11 ore și care a avut loc în centrul orașului Kabul marți, împușcându-l pe ultimul membru al unui grup de atacatori, relatează Reuters. Episodul sângeros a început luni după amiază cu un bombardament sinucigaș într-o zonă aglomerată a capitalei, lângă Ministerul Apărării, care a ucis 35 de oameni, inclusiv câțiva oficiali importanți, și a rănit alți 103. Atacul a fost revendicat de talibani și a fost urmat, la doar câteva ore, de un nou atac al unui camion capcană în Share Naw, un cartier rezidențial al orașului. După atacul din Share Naw, trei oameni înarmați s-au baricadat în apropierea unui centru de ajutorare din Afganistan, Care Interntional. Traficul din Kabul a fost blocat în mai multe părți ale orașului și școlile din zonă au fost închise. Marți, la mijlocul dimineții, după 11 ore de înfruntare întrerupte ocazional de focuri de armă sporadice, a fost ucis și ultimul individ dintre cei implicați în atac. Atacurile au evidențiat securitatea precară din capitala Afganistanului cu doar o lună înainte de conferința din Bruxelles, unde donatori internaționali sunt așteptați să se angajeze in sprijinirea financiară a statului.

Ucraina a întâmpinat o dificultate în încercarea de a asigura un sprijin occidental în lupta împotriva „agresiunii ruse” și o invazie la scară largă din Rusia nu poate fi exclusă, a declarat marți președintele Ucrainei, Petro Porosenko, informează Reuters. Poroșenko a declarat că rezistența internă Europei a fost testată de probleme externe, cum ar fi criza refugiaților și atacurile militanților și a avertizat că alegerile din 2017 ar putea împinge forțele politice să fie mai dispuse spre compromisuri față de preluarea puterii de către Kremlin în regiunea estică a țării. Comentariile sale subliniază preocupările ucrainene cu privire la pierderea de sprijin în lupta cu Rusia peste anexarea Crimeei în 2014 și la un conflict continuu între trupele ucrainene și separatiștii pro-ruși din regiunea Donbass. Uniunea Europeană este divizată cu privire la continuarea impunerii de sancțiuni Rusiei. Parlamentarii ucraineni și-au exprimat anterior temerile legate de creșterea sentimentului populist în Europa și de faptul că ieșirea Marii Britanii din blocul UE ar putea slăbi sprijinul acordat  Kievului. „Ucraina va continua să aibă nevoie de sprijin internațional puternic în lupta împotriva agresiunii ruse.  Dar securizarea acestui sprijin devine din ce în ce mai dificilă pentru diplomații noștri din cauza diferiților factori obiectivi și subiectivi”, a declarat Poroșenko la deschiderea ședinței Parlamentului din septembrie. Conflictul din Donbas a ucis mai mult de 9.500 de oameni de la izbucnirea în urmă cu doi ani a violenței separatiste, iar acordul de încetare a focului este permanent încălcat. Tensiunile dintre Ucraina și Rusia s-au intensificat în luna august după ce Rusia a acuzat Ucraina de planificarea unor atacuri în Crimeea.

Turcia a emis, marți, aproape 150 de mandate de arestare împotriva unor profesori suspectați că au folosit o aplicație de mesagerie criptată care le servește simpatizanților predicatorului Fethullah Gulen, acuzat de autorități că a orchestrat lovitura de stat din iulie, a raportat mass-media, informează Le Figaro. Circa 400 de ofițeri de poliție au lansat o operațiune în orașul Kayser pentru a aresta 147 de profesori acuzați de utilizarea aplicației de mesagerie instant ByLock, potrivit agenției pro-guvernamentale Anadolu. Cadrele didactice, deja suspendate în urma loviturii de stat eșuate, sunt acuzate de „încălcarea Constituției”, „încercarea de a răsturna guvernul turc” și ” de apartenență la o organizație teroristă armată”, a declarat sursa. Unii dintre profesori au fost arestați, a adăugat sursa, fără a specifica numărul exact. Turcia îl acuză pe fostul imam Gulen, exilat în Statele Unite, că ar fi plănuit lovitura de stat din 15 iulie de la reședința sa din Pennsylvania, după crearea unui stat paralel în cadrul celor mai înalte instituții ale țării. La rândul său, Gulen neagă cu fermitate orice implicare.

Liderul nord-coreean, Kim Jong-Un, a cerut consolidarea arsenalul nuclear, clasificând ca “perfectă” ultimul test balistic, care a făcut marți obiectul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU, informează Le Figaro. Coreea de Nord a lansat, luni, trei rachete în largul coastei sale orientale, sub auspiciile liderului suprem. Kim Jong-Un a supravegheat aceste exerciții efectuate de către unitățile de artilerie „responsabile pentru lovirea bazelor forțelor agresoare americane imperialiste în teatrul de operațiuni din Pacific, în caz de urgență”, a raportat marți Agenția oficială de știri KCNA. „Capacitatea acestor unități de a realiza o luptă reală și performanța lor de luptă s-au dovedit a fi perfecte.” Kim Jong-Un a subliniat faptul că este necesar ca țara sa „să mențină ritmul acestor realizări miraculoase prin consolidarea forței nucleare, pas cu pas, în acest an istoric.” Rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU interzic Coreei de Nord orice program de operare cu rachete nucleare sau balistice, dar, în ciuda sancțiunilor dure la care este supusă, Coreea nu a arătat vreun semn că ar vrea să le abandoneze.

Operațiunea de furnizare de artilerie franceză pusă la dispoziția armatei irakiene este în curs de desfășurare, a anunțat marți Jean-Yves Le Drian, care a confirmat următoarea furnizare a portavioanelor Charles de Gaulle, pe teatrul de război irakiano-sirian, unde acesta își va oferi sprijinul aerian împotriva forțelor combatante ale Statului Islamic, informează Le Figaro. Ambele măsuri au fost anunțate de către François Hollande la 13 iulie, ca parte a intensificării sprijinului francez în favoarea forțelor irakiene. „În Levant, Daeshul (acronim arab pentru Statul Islamic-nn) se retrage de pe toate fronturile sub presiunea forțelor locale susținute de coaliția internațională”, a declarat ministrul apărării la închiderea Universității de vară a apărării din Paris. „În această recucerire, am decis să sprijinim mai mult forțele irakiene în această toamnă cu scopul de a recâștiga orașul Mosul, capitala irakiană a califatului autoproclamat”, a adăugat acesta. „În acest moment, piesele de artilerie sunt instalate lângă linia frontului pentru a oferi un sprijin precis pentru irakieni, iar unitățile noastre aeronavale (care include portaviaonele Charles de Gaulle-nn) se pregătesc pentru navigare.”

Cel puțin șapte persoane au fost ucise după ce o mașină-capcană a explodat în apropierea unui spital din centrul Bagdadului, atacul fiind revendicat de grupul jihadist Statul Islamic (ISIS), informează Le Figaro. Vehiculul, o dubă plină cu explozibili, a explodat în districtul Karrada cu puțin timp înainte de miezul nopții, incendiind mai multe magazine din apropiere, a declarat poliția. Atacul a avut loc în apropiere de locul unde o altă explozie a ucis mai mult de 300 de persoane în luna iulie, fiind considerat a fi cel mai grav atac înregistrat în capitala irakiană.  Pe lângă cele șapte persoane ucise, cel puțin 15 au fost rănite, potrivit unei evaluări furnizate de către un colonel de poliție. Gruparea extremistă sunniă a revendicat atacul care a vizat comunitatea șiită și a promis noi atacuri împotriva acestei comunități, a afirmat polițistul într-un comunicat publicat de SITE, centrul american de monitorizare a taberelor șiite.

Despre PoliticALL

Vezi și

A fost 17 aprilie în lume – Trupele rusești au început retragerea din regiunea Nagorno-Karabakh, guvernul israelian a accelerat construcția de așezări în estul Ierusalimului de la declanșarea războiului iar Peste 50.000 de soldați ruși au fost oficial declarați decedați în războiul din Ucraina

Material realizat de Robert Olteanu. Conform documentelor oficiale, guvernul israelian a accelerat construcția de așezări …