Material realizat de Cristina-Florentina Dincă și Adrian Călugăru
Președintele Turciei a ținut să-și impună punctul de vedere și să pericliteze aproape sigur acordul cu UE privind gestionarea fluxului de migranți după ce a refuzat să modifice legile antiterorism în schimbul ridicării vizelor UE pentru cetățenii turci. Astfel, gestionarea crizei migranților și, foarte posibil, deznodământul situației din Siria reintră în impas, în timp ce Turcia riscă intrarea într-o izolare economică și diplomatică pe fondul escaladării unor tensiuni atât cu Rusia, cât și Uniunea Europeană. Tot în Turcia, libertatea presei continuă să fie redusă, iar jurnaliștii să fie țintele autorităților și a asasinilor plătiți pentru a-i reduce la tăcere, după ce 2 ziariști ai unei publicații de opoziție au fost condamnați la 5 ani de închisoare, iar unul dintre aceștia a fost ținta unui atac armat chiar în fața tribunalului. Presa occidentală comentează și evenimentele din estul Asiei, unde în Coreea de Nord are loc un eveniment descris de analiști drept o ”încoronare” a celui de-al treilea membru al dinastiei Kim care a preluat puterea în urmă cu aproape 5 ani. Între timp, la Londra, candidatul Partidului Laburist a devenit primul primar musulman din istoria capitalei Anlgiei. În sfârșit, Canada se confruntă cu o catastrofă de proporții ca urmare a unor incendii de vegetație ce s-au extins pe o suprafață extinsă și au generat evacuarea întregii populații a unui oraș de aproape 100.000 de locuitori din provincia Alberta. Am selectat 10 subiecte din actualitatea internațională și câteva subiecte aflate ”sub radarul” atenției publicațiilor de știri, pe care vi le prezentăm în cele ce urmează.
TITLURILE ZILEI
1. “Voi mergeți pe drumul vostru, noi pe al nostru”, este replica adresată Uniunii Europene în urma căreia președintele Turciei a definit probabil pentru o perioadă îndelungată politica externă a Ankarei. Președintele turc a reacționat astfel după ce a refuzat să modifice legile antiterorism, solicitare impusă de UE în contextul adoptării acordului dintre cele două părți pentru a combate fluxul de imigranți din Orientul Mijlociu, scrie Reuters. Înțelegerea prevedea ca, în schimbul eliminării vizelor UE pentru cetățenii turci, Ankara să își alinieze pachetul de legi antiterorism la standardele europene. ”Atunci când Turcia este atacată de organizații teroriste și de puterile care le sprijină în mod direct, sau indirect, UE ne spune să ne schimbăm legea cu privire la terorism. Ei (europenii – n.r.) spun că ne anulează vizele și că asta e condiția. Îmi pare rău, noi mergem pe drumul nostru, voi mergeți pe al vostru. Înțelegeți-vă cu cine veți putea”, a declarat Erdogan într-un discurs susținut la inaugurarea unui birou al guvernului local din districtul Eyup.
2. Liderul nord-corean, Kim Jong-un, a salutat recentul test nuclear al țării și lansarea unui satelit în spațiu, în discursul de deschidere a primului congres al Partidului Muncitorilor din ultimii 36 de ani, după cum relateză Reuters. În acest an în care are loc cel de-al șaptelea congres al partidului, armata și poporul au realizat un mare succes prin efectuarea primului test al unei bombe cu hidrogen și lansarea unui satelit de observare a Pământiului, Kwangmyongsong-4, a declarat liderul Coreei de Nord. Analiștii străini se așteaptă ca liderul generației a treia a dinastiei Kim să adopte în mod formal politica „Byongjin” care presupune dezvoltarea concomitentă a programului nuclear și creștere economică. Kim a urmărit constant tehnologia rachetelor balistice și a armelor nucleare. Lansarea satelitului, în februarie, a fost aspru criticată pe plan internațional ca reprezentând un test deghizat al unei rachete cu rază lungă de acțiune.
3. Un grup ce monitorizeză conflictul din Siria a declarat vineri că forțele rebele au pus stăpânire pe un sat din apropierea de orașul Aleppo, care se afla în gestiunea forțelor guvernamentale, conform Reuters. Rebelii câștigă teren în zonele importante din proximitatea orașului sirian, în condițiile în care SUA și Rusia au intervenit pentru a evita escaladarea războiului între cele două tabere beligerante. Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului a declarat că 73 de persoane au fost ucise în lupta pentru Khan Touman, oraș situat la 15 km sud-vest de Aleppo. În timp ce mai multe surse ale rebelilor au declarat că orașul a fost cucerit, sursele armatei siriene neagă aceste declarații. Atacul a fost lansat de o alianță de insurgenți islamiști cunoscută sub numele de Jaish al-Fatah, ce include și reprezentanți ai Frontului Nusra, și care a respins eforturile diplomatice de încetare a războiului. SUA și Rusia au intermediat în această săptămână discuțiile care vizează încetarea focului în orașul Alep, în condițiile în care aproximativ 300 de persoane au fost ucise în ultimele două săptămâni, ca urmare a atacurilor aeriene și a bombardamentelor lansate de ambele părți implicate în conflict.
4. Rețelele de transpoort public din Grecia și-au suspendat vineri activitatea pentru 48 de ore, după ce sindicatele au inițiat o grevă pentru a protesta împotriva planurilor guvernului grec de suplimentare a măsurilor de austeritate, relatează Al Jaazera. Parlamentarii greci dezbat în prezent un program propus de guvernul de stânga al țării de revizuire a sistemului de pensii în cadrul obligațiilor ce îi revin țării de a salva creditorii străini care folosesc moneda euro. Sindicatele au inițiat astfel o grevă de două zile pentru a protesta împotriva votului asupra unui proiect legislativ programat să aibă loc duminică. Serviciile de transport public din Atena urmează să își reia activitatea duminică.
5. După o cursă acerbă, Sadiq Khan, reprezentantul Partidului Laburist, a devenit noul primar al Londrei și primul musulman care conduce o capitală occidentală, relatează The Washington Post. Alegerile locale din Marea Britanie au avut loc joi, cu doar șase săptămâni înainte de referendumul prin care britanicii urmează să se pronunțe asupra rămânerii în Uniunea Europeană, o întrebare care ridică diviziuni politice clare asupra unor probleme care vizează controlul asupra politicilor în domeniul migrației. După numărătoarea voturilor în cursul zilei de vineri, Khan a obținut 1.310.143, reprezentând 57% din totalul voturilor exprimate, în timp ce contracandidatul său conservator Zac Goldsmith a obținut 994.614 voturi, reprezentând un procent de 43%.
6. Armata israeliană a declarat că atacul aeronavei Israel Air Force asupra unor puncte de infrastructură din Fâșia Gaza, folosite de organizația paramilitară Hamas, care guvernează enclava palestinină, a survenit ca răspuns la focurile inițiate de palestinieni de-a lungul frontierei cu Israelul, scrie Reuters. Martorii palestinieni au spus că există două seturi de raiduri aeriene, unul care vizează Beit Lahia, în nordul Fâșiei Gaza, și cel de-al doilea, în Khuzaa, la sud-est de Khan Yunis, în partea de sud a teritoriului. Ciocnirile directe care au izbucnit miercuri între Hamas și forțele israeliene sunt primele de la războiul devastator din 2014 care s-a soldat cu cel puțin 2200 de victime, cea mai mare parte palestinieni.
7. Secretarul General Adjunct al Alianței Nord-Atlantice, Alexander Vershbow, a declarat vineri, în timpul unei vizite în Muntenegru, că aderarea acestei țări la structura nord-atlantică îi va asigura stabilitatea pe tremen lung, suveranitatea și securitatea, potrivit site-ului oficial al NATO. În cursul acestei luni, miniștrii de externe ai NATO urmează să semneze Protocolul de aderare al Muntenegrului, care ulterior va avea statutul de „invitat”, iar în această calitate va fi în măsură să participe la toate reuniunile NATO, inclusiv la Summitul de la Varșovia, ca observator. ”Cu zece ani în urmă, Muntenegru și-a redobândit în cele din urmă independența. Această țară știe cât de vulnerabilă este această îndependență. Aderarea la NATO va sprijini și va spori această independență. A deveni cel de-al 29-lea membru NATO îi va asigura Muntenegrului stabilitatea pe termen lung, suveranitatea și securitatea. Acest statul îi conferă un loc la masă și abilitatea de a modela politica NATO”, a declarat Secretarul Adjunct al organizației.
8. O mare parte a orașului canadian Fort McMurray este ruinat în urma unui incendiu devastator, relatează BBC. Prejudiciul este dificil de evaluat în condițiile în care accesul în oraș este restricționat. Oficialii au dat câteva detalii legate de incident, însă nu au raportat ca 1.600 de case și clădiri au fost distruse. Focul din provincia Alberta acoperă 850 km2, iar întregul oraș de aproape 90.000 de persoane a fost evacuat cu trei zile în urmă.
9. În discursul de acceptare a Premiului Charlemange, Suveranul Pontif a criticat poziția Uniunii Europene față de refugiați, economie și ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor, după cum relatează The Guardian. Vorbind în calitate de primul papă care a aceceptat prestigiosul premiu pentru activitatea sa în numele solidarității europene, pontiful a cerut ca Europa să-și revendice principiile care au fost stabilite la finele celui de-Al Doilea Război Mondial. Remarcile sale au reflectat o preocupare față de reticența cu care unele țări încearcă să răspundă crizei refugiaților, față de creșterea partidelor populiste si xenofobe și de problemele economice care alimentează campania dinaintea referendumului de luna viitoare din Marea Britanie. Papa Francisc este primul argentinian și cel de-al patrulea non-european care câștigă acest premiu, cunoscut oficial ca premiul Internațional Charlemagne din Aachen. Printre beneficiarii din trecut se numără Angela Merkel, Bill Clinton, Henry Kissinger și George C. Marshall. Premiul a fost fondat în 1949 de Kurt Pfeiffer și se atribuie celar care au avut cea mai valoroasă contribuție în „înțelegerea vest-europeană”.
10. Doi cunoscuți jurnaliști turci au fost condamnați la cel puțin 5 ani de închisoare pentru publicarea unor secrete de stat, la doar câteva ore după ce unul dintre ei a fost ținta unei tentative de asasinat, chiar în fața tribunalului din Istanbul unde a avut loc procesul, relatează Reuters. Can Dundar, redactorul-șef al ziarului de opoziție Cumhuriyet, a primit o pedeaspă de 5 ani și 10 luni, în timp ce Erdem Gul, redactorul șef al filialei din Ankara, a primit 5 ani de închisoare, ambii fiind în schimb achitați de alte acuzații, precum cea de tentativă de lovitură de stat. Dundar a fost totodată și ținta unui atac armat în fața tribunalului unde sosise pentru a-și afla sentința, unde un bărbat înarmat cu un pistol a tras două focuri de armă, însă a fost oprit și reținut de forțele de ordine. Sursa citată precizează că un reporter aflat la fața locului a fost rănit ușor de unul dintre focuri.
“SUB RADAR”
- Pentru prima dată de la publicarea documentelor firmei de avocatură Mossack Fonseca, sursa care a furnizat datele celei mai mari scurgeri de informații din istorie a hotărât să rupă tăcerea și să explice în detaliu cum este realizată evaziunea fiscală prin intermediul firmelor tip offshore, informează The Guardian. Totodată, persoana în cauză, a cărei identitate a rămas secretă, a negat că este spion. ”Pentru informare, nu lucrez pentru niciun guvern sau serviciu secret, direct sau ca și contractor, și nici nu am făcut-o vreodată. Punctul de vedere este al meu în totalitate”, a scris aceasta, potrivit publicației citate. ”Companiile-paravan sunt adesea asociate cu infracțiuni privind evaziunea fiscală. Dar documentele Panama Papers arată dincolo de orice dubiu că deși aceste companii nu sunt ilegale, prin definiție ele sunt folosite pentru a desfășura o serie întreagă de ilegalități grave”, susține informatorul. ”Una dintre cele mai mari probleme rezultate o constituie inegalitatea veniturilor”, a adăugat acesta. Totodată, sursa celei mai mari scurgeri de informații din istorie a detaliat și cum documentele au ajuns la publicația germană Suddeutsche Zeitung, după ce mai multe publicații media, dar și Wikileaks au fost abordate pentru a publica informațiile însă acestea au refuzat din motive încă necunoscute. ”Mass-media a eșuat”, a mai precizat sursa citată, care a ridicat astfel noi semne de întrebare asupra unui domeniu pe care politicienii și oligarhii încearcă să-l controleze pentru satisfacerea propriilor interese.
- O comisie senatorială din Brazilia a recomandat suspendarea președintelui Dilma Rousseff pentru ca aceasta să poată fi trimisă în judecată într-un proces de corupție, în urma unui vot în plen al forului legislativ care este prevăzut a avea loc săptămâna viitoare, scrie Reuters. Chiar dacă a promis că va lupta până la capăt împotriva suspendării, șansele președintelui brazilian de a mai rămâne în funcție scad simțitor, după ce comisia senatorială a aprobat cu 15 voturi ”pentru” și 5 ”împotrivă” propunerea de trimitere în judecată pentru falsficiarea unor date privind bugetul de stat înaintea unui scrutin prezidențial în urma căruia Rousseff a fost realaeasă. Antreior, mai mult de două treimi din deputații brazilieni, atât cât reprezenta pragul minim pentru a trimite cazul președintelui la Senat, au votat în acest sens. De data aceasta, va fi suficientă o majoritate simplă în plenul Senatului pentru ca suspendarea lui Rousseff să intre în vigoare, pentru o perioadă de 6 luni. Dacă va fi suspendată, Rousseff, va fi înlocuită pe durata procesului în care va fi judecată pentru acuzațiile care i se aduc de către vicepreședintele Michel Temer.
- Algeria construiește una dintre cele mai mari moschei din lume, care va cuprinde cel mai înalt minaret al unui lăcaș de cult musulman, despre care oficialii locali susțin că va reprezenta un liant între islamul radical și încununarea moștenirii președintelui Abdelaziz Bouteflika, scrie The Guardian. Moscheea Djamaa El Djazair este construită în golful Alger, într-o locație considerată un punct de atracție, într-o zonă aflată între un viitor centru turistic și un distrcit muncitoresc, care anterior reprezenta un spațiu al extremiștilor islamiști. Moscheea va face parte ditnr-un complex care va include o bibliotecă de 1 milion de cărți, o școală coranică și un muzeu al istoriei și artei islamice, iar clădirea propriu-zisă va avea o suprafață de 20.000 de metri pătrați, cu spațiu pentru 120.000 de credincioși, și cu un minaret de 265 de metri înălțime, care va reprezenta cel mai înalt minaret al unei moschei din întreaga lume.
- Prigonirea și uciderea persoanelor cu albinism din Malawi a ajuns într-un moment de criză fără precedent, după ce alte două persoane au fost ucise iar corpurile lor au fost mutilate, a declarat o activistă familiarizată cu această situație, la doar câteva zile după ce Organizația Națiunilor Unite a avertizat că întreaga comunitate se află în pericolul unei extincții sistematice, relatează Al Jazeera. Bonface Massah, lidera Asociației Persoanelor cu Albinism din Malawi, a declarat că întreaga comunitate a fost supusă unei intensificări a atacurilor în ultimele 3 luni, alimentând îngrijorările potrivit cărora autoritățile nu fac suficient pentru protejarea acestora. Chiar dacă unii dintre atacatorii persoanelor cu albinism au fost reținuți de autorități, situația a devenit critică, ONU înregistrând circa 65 de cazuri de violență împotriva comunității, incluzând crime și mutilări, în ultimii doi ani. În Malawi, comunitatea persoanelor cu albinism, care reprezintă o afecțiune congenitală manifestată prin lipsa pigmentului pielii, părului și a ochilor, numără circa 10.000 de persoane.