Home / A fost azi în lume / 2022 / A fost 6 ianuarie în lume – Curtea Supremă din Pakistan va avea prima femeie judecător, o instanță din Ucraina a decis înghețarea proprietăților fostului președinte, iar bunăstarea animalelor de companie va fi luată în considerare în cazurile de divorț din Spania
Sursă foto: CNN

A fost 6 ianuarie în lume – Curtea Supremă din Pakistan va avea prima femeie judecător, o instanță din Ucraina a decis înghețarea proprietăților fostului președinte, iar bunăstarea animalelor de companie va fi luată în considerare în cazurile de divorț din Spania

Material realizat de Ilinca Bîrcă și Loredana Florescu

O comisie judiciară a Pakistanului a aprobat ocuparea unui loc ca judecător la Curtea Supremă de către o femeie, pentru prima dată în istoria țării, conform The New York Times. În urma ședinței ce a avut loc joi, Ayesha A. Malik a fost ridicată la rangul de judecător în instanța supremă. Numirea judecătorului Malik, judecător la Înalta Curte din Lahore, a fost salutată de avocați și activiști care au văzut-o ca pe o victorie rară după decenii de luptă pentru a asigura o reprezentare adecvată pentru femei în societatea în mare parte conservatoare din Pakistan. Desemnarea sa urmează să fie consemnată de către o comisie parlamentară, care se așteaptă să confirme numirea ei pentru un mandat de 10 ani. Calea către nominalizarea judecătorului Malik nu a fost netedă. Ea s-a confruntat cu o opoziție aspră din partea unei mari părți a comunității juridice, iar unii avocați au amenințat că vor intra în grevă dacă va deveni parte a instanței de judecată a Curții Supreme. În septembrie anul trecut, comisia judiciară a respins ridicarea judecătorului Malik la rangul de judecător în instanța supremă, după ce patru din cei opt membri ai săi i s-au opus, invocând lipsa ei de vechime. Judecătoarea Malik este a patra ca vechime la Înalta Curte Lahore, la care s-a alăturat în 2012.

Familia lui Novak Djokovic a declarat că acesta este victima „agendei politice” care vizează „călcarea în picioare a Serbiei”, relatează The Guardian. De asemenea, în timp ce protestatarii de la Belgrad au cerut eliberarea jucătorului de tenis, președintele Serbiei a insistat că „întreaga țară” îl susține. Novak Djokovic, care în prezent ocupă locul 1 al clasamentului ATP, se află în detenție într-un hotel pentru imigranți din Melbourne, în așteptarea unei contestații legale a deciziei instanței din Australia de miercuri de a anula o viză care i-ar permite să joace în Australia. Manifestanții s-au adunat în fața locului unde avea loc conferința de presă joi după-amiază, după un apel de sprijin din partea familiei lui Djokovic. Tatăl jucătorului a spus în conferința de presă că nu poate fi învins „de nimeni, nici măcar de guvernul australian”. Oficialii australieni au spus că jucătorului i-a fost refuzată intrarea în țară deoarece acesta nu a îndeplinit cerințele de scutire în vederea vaccinării, jucătorul refuzând să-și dezvăluie statutul de vaccinare împotriva COVID-19.

Procuratura Generală a Ucrainei a anunțat decizia instanței de a îngheța proprietățile deținute de fostul președinte Petro Poroșenko, ca parte a unei investigații oficiale asupra presupusei înalte trădări a fostului șef al statului, potrivit Euractiv. Procurorii ucraineni au declarat că Poroșenko a fost implicat în finanțarea separatiștilor susținuți de ruși din estul Ucrainei în 2014-2015. Luna trecută, procurorii au cerut unei instanțe ucrainene să-l aresteze pe Poroșenko, cu posibilitatea cauțiunii stabilită la 1 miliard de grivne (37 de milioane de dolari). Poroșenko, unul dintre cei mai bogați cetățeni ai Ucrainei, se află în afara Ucrainei de la sfârșitul lunii decembrie și nu a comentat încă hotărârea. El a spus că intenționează să se întoarcă în Ucraina pe 17 ianuarie. Aliații lui Poroșenko au spus despre confiscarea bunurilor că a fost rezultatul răzbunării personale a președintelui Volodimir Zelenski. De când Zelenski a preluat mandatul prezidențial în mai 2019, autoritățile țării îl hărțuiesc pe Poroșenko, ridicând zeci de anchete împotriva lui. Mai mulți parteneri europeni și transatlantici și-au exprimat îngrijorarea cu privire la notificarea acuzațiilor împotriva lui Poroșenko.

Forțele de securitate sudaneze au ucis cel puțin trei protestatari ce se opuneau loviturii de stat, în timp ce mii de oameni s-au adunat în Sudan pentru a denunța regimul militar, anunță Al Jazeera. Protestatarii s-au adunat joi în mai multe orașe în prima demonstrație de amploare de când Abdalla Hamdok și-a anunțat demisia din funcția de prim-ministru. Mitingurile au fost cele mai recente dintr-o serie de proteste de când forțele armate ale Sudanului, conduse de generalul Abdel Fattah al-Burhan, au organizat o preluare a puterii pe 25 octombrie, stârnind condamnarea internațională. Lovitura de stat, care a văzut conducerea civilă înlăturată și reținută, a întrerupt o tranziție dificilă către democrație care a început după înlăturarea în aprilie 2019 a liderului Omar al-Bashir. Protestele de joi au continuat în ciuda securității sporite și a închiderii străzilor principale care duc la palatul prezidențial și la sediul armatei. Serviciile de internet și de telefonie mobilă au fost, de asemenea, perturbate în toată țara. 

Organismul francez de supraveghere a confidențialității, CNIL, a anunțat amenzi în valoare de 150 de milioane de euro pentru compania Google și 60 de milioane de euro pentru Facebook, joi dimineața, conform Politico. După ce CNIL a decis ca abordarea tehnologiei de urmărire să fie o prioritate cheie la începutul anului 2021, amenzile au fost percepute pentru că cele două companii nu au permis utilizatorilor francezi să refuze cu ușurință cookie-urile, instrumentele de urmărire responsabile pentru permiterea agenților de publicitate să vizeze persoanele ce navighează pe internet cu anunțuri personalizate. Blocat de Regulamentul general european privind protecția datelor pentru a acționa direct împotriva unora dintre cele mai mari companii din cauza mecanismului de aplicare al regulamentului respectiv, organul de supraveghere francez a ales să folosească un alt set de reguli ale Uniunii Europene de confidențialitate pentru a controla practicile răspândite privind cookie-urile. Astfel, în conformitate cu Directiva privind confidențialitatea electronică, CNIL a fost liberă să ia măsuri directe împotriva companiilor.

Trupele conduse de Rusia au fost trimise în Kazahstan pe fondul reînceperii violenței stradale, informează Al Jazeera. Bătăliile de stradă s-au reluat în cel mai mare oraș al țării, Almaty, în timp ce guvernul Rusiei a trimis parașutiști pentru a înăbuși revolta la nivel național. Poliția din orașul principal, Almaty, a declarat că a ucis zeci de protestatari. Autoritățile au declarat că cel puțin 18 membri ai forțelor de securitate au murit, inclusiv doi găsiți decapitați. Peste 2.000 de persoane au fost arestate. Străzile din Almaty erau împăienjenite de vehicule arse, mai multe clădiri guvernamentale erau în ruine, iar carcasele de gloanțe au fost împrăștiate pe terenul reședinței prezidențiale, care a fost luată cu asalt și jefuită de protestatari miercuri. Internetul a fost închis în toată țara, făcând imposibilă măsurarea amplorii tulburărilor. Dar violența a fost fără precedent într-un stat condus ferm încă din vremea sovietică de liderul Nursultan Nazarbayev, care a ținut frâiele în ciuda faptului că a demisionat în urmă cu trei ani din funcția de președinte.

Medicii au părăsit granița Polonia-Belarus fără a ajunge la migranți, relatează Deutsche Welle. Organizația Medici Fără Frontiere și-a îndepărtat echipa de la granița Belarus-Polonia după ce guvernul din Varșovia a blocat accesul migranților care încercau să intre în Uniunea Europeană. Campate în condiții dure, mai multe persoane au murit la granița cu Uniunea Europeană. În ciuda faptului că oamenii de-a lungul graniței Belarus-Polonia „au nevoie disperată de asistență medicală și umanitară”, organizația medicală de caritate Medici fără Frontiere a declarat că și-a retras echipa de intervenție în caz de urgență din regiune. „Din octombrie, Medici Fără Frontiere a solicitat în mod repetat accesul în zona restricționată și la posturile de grăniceri din Polonia, dar fără succes”, a declarat joi Frauke Ossig, coordonatorul de urgență al organizației de caritate pentru Polonia și Lituania.

Zece cadavre au fost găsite într-o mașină în fața biroului guvernatorului statului mexican, anunță Reuters. Autoritățile mexicane au arestat doi suspecți după ce un autoturism plin cu 10 cadavre a fost lăsat în fața biroului unui guvernator de stat mexican, într-o piață publică. David Monreal, guvernatorul statului central Zacatecas, a declarat într-un videoclip filmat în piață că mașina conținea cadavre de oameni cu urme de asalt. Agenția de securitate publică Zacatecas a declarat într-un comunicat că oficialii guvernamentali au găsit mașina, un SUV Mazda, după ce au observat un vehicul suspect care circula în zonă. Monreal a spus că securitatea a fost o provocare majoră în Zacatecas și că va încerca să reducă violența. Zacatecas a devenit una dintre cele mai violente regiuni ale țării din cauza războaielor pe terenuri între bandele rivale. În 2021, statul a înregistrat 1.050 de crime, cu aproximativ 260 mai multe decât în ​​2020, potrivit datelor oficiale.

Bunăstarea animalelor de companie va fi luată în considerare în cazul divorțurilor din Spania, relatează CNN. Legea care va intra în vigoare miercuri va permite analizarea bunăstării unui animal de companie atunci când cuplurile divorțează sau se despart, schimbarea legală consolidând cazul pentru cuplurile care obțin custodia comună a animalelor lor. Legea urmează să fie adoptată în mod similar în Franța și Portugalia și va obliga judecătorii să considere animalele de companie “ființe simțitoare”, mai degrabă decât obiecte deținute de unul sau celălalt partener, o tendință care era deja în curs înainte de adoptarea legii. Deținerea de animale de companie este la un nivel crescut în Spania, iar guvernul de coaliție de stânga plănuiește o nouă legislație pentru a consolida drepturile animalelor, inclusiv interzicerea animalelor sălbatice la circ și oprirea vânzării animalelor de companie în magazine.

Cinci foști soldați din Guatemala au fost acuzați pentru viol după 40 de ani de la incidente, relatează BBC. Procesul a început în Guatemala, unde cinci foști militari au fost acuzați că au violat 36 de femei mayașe indigene în anii 1980. Se presupune că abuzul a avut loc pe parcursul a cinci ani, la apogeul războiului civil dintre guvernul militar și gherilele de stânga. Procurorii spun că viețile victimelor au fost distruse, una dintre acestea având 12 ani când a început abuzul. Cei cinci bărbați acuzați de viol au negat acuzațiile. Ei au fost membri ai Patrulelor de Autoapărare Civilă din Guatemala, miliții locale acuzate pentru multiple atrocități din timpul războiului din 1960-1996. Soldații s-au alăturat audierilor printr-o videoconferință de la închisoare, unde vor rămâne până la emiterea unui verdict.

Despre PoliticALL

Vezi și

A fost 20 ianuarie în lume – Guvernul Spaniei a trimis nave de război în Marea Neagră, serviciile secrete din Rusia au încercat să preia controlul asupra guvernului Ucrainei, iar Parlamentul Austriei a aprobat legea vaccinării obligatorii împotriva virusului COVID-19

Material realizat de Ilinca Bîrcă și Meda Dragomir Fostul Papă Benedict a fost acuzat de …