Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Macovei Mircea Andrei și Maria Nicoleta
Ministrul de Externe al Poloniei, Radosław Sikorski, a declarat că Uniunea Europeană ar trebui să exploreze ideea înființării unei „bănci a reînarmării”, relatează Euronews. În cadrul unui interviu mai larg, oficialul polonez a evidențiat că „Există o nouă idee care îmi place: o bancă a reînarmării”. Rugat să dezvolte ideea, ministrul a asemănat eventuala instituție cu Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (EBRD), organism fondat după sfârșitul Războiului Rece pentru a promova dezvoltarea fostelor țări comuniste. Radosław Sikorski a mai adăugat că „Acum că am decis că trebuie să ne reînarmăm, și sper că există un conses asupra acestui lucru, trebuie să creăm o instituție oarecum similară pentru astupa acoperi acest gol.”, dar și că „Avantajul adăugat ar fi că poate fi deschisă nu doar membrilor Uniunii Europene, dar și altor țări care gândesc la fel, precum Norvegia, Regatul Unit sau Japonia”.
Autoritățile din Grecia au decretat stare de urgență pe insula Santorini de teama unui cutremur major, informează Deutsche Welle. Decizia a venit în urma activității seismice pronuțate și continue din ultima vreme. De pe data de 26 ianuarie, mai mult de o sută de cutremure au lovit insula, ultimul dintre ele, de pe 5 februarie, atingând magnitudinea de 5,2 grade pe scara Richter. Reprezentanții Ministerului Protecției Civile au declarat că măsura permite autorităților să mobilizeze echipamentul și personalul necesar și că va rămâne în vigoare până pe 3 martie. Experții în activitate seismică au raportat că peste 6000 de cutremure au fost observate în Marea Egee de la data de 26 ianuarie, situație fără precedent.
Ministrul Apărării din Franța, Sebastien Lecornu, a anunțat sosirea avioanelor de luptă Mirage 2000 în Ucraina, notează Euractiv. Acestea urmează să fie folosite de „piloți ucraineni antrenați timp de câteva luni în Franța” care „vor ajuta la apărarea cerului Ucrainei” a mai declarat oficialul francez. Acesta nu a menționat numărul avioanelor livrate, nici dacă urmează să mai ajungă și altele. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a menționat în vara anului 2024 pentru prima oară posibilitatea trimiterii aeronavelor, precum și antrenării piloților ucraineni. La momentul acela, în ciuda primirii unor avioane de luptă F-16 din partea Statelor Unite ale Americii, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, puncta că numărul lor și al piloților este insuficient.
Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a reiterat că palestinienii ar trebui îndepărtați din Gaza după încheierea războiului, conform Politico. Într-o postare pe platforma socială Truth Social, acesta a declarat că palestinienii ar trebui relocați în „comunități mult mai sigure și mai frumoase”, în care se găsesc „locuințe noi și moderne”, iar că această evacuare forțată le-ar oferi „o șansă să fie fericiți, siguri și liberi”. Președintele Trump a anunțat pe 4 februarie că Statele Unite ale Americii ar urma să „preia Fâșia Gaza” după sfârșitul conflictului în desfășurare și să o transforme în „Riviera Orientului Mijlociu”. Oficialii țărilor arabe, precum și ale statelor europene cheie au reacționat cu furie la adresa acestei propuneri care ar include relocarea palestinienilor în țări vecine, precum Iordania sau Egipt.
Președintele Panama, José Raúl Mulino, a acuzat oficialii Statelor Unite ale Americii de „falsitate intolerabilă”, titrează The Guardian. Această acuzație a avut loc ca la doar o zi după ce reprezentanții Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii au pretins existența unui acord conform căruia navele americane ar fi scutite de plata taxei la trecerea prin Canalul Panama. Președintele Mulino s-a declarat „extrem de suprins de anunțul de ieri al departamentului de stat” deoarece „ei fac declarații importante…bazate pe o falsitate, iar asta este intolerabil, pur și simplu intolerabil”. Președintele panamez a anunțat că urmează să aibă o convorbire telefonică cu președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, pe data de 7 februarie.
Dezbaterea despre energia nucleară a revenit în Germania înaintea alegerilor din 23 februarie, potrivit Politico. Conservatorii din CDU-CSU susțin cercetarea reactoarelor modulare mici (SMR) pentru a reduce dependența de gazul rusesc. FDP sprijină cercetarea, iar AfD cere revenirea completă la energia nucleară. Totuși, există opoziție, deoarece tehnologia SMR este insuficient testată. Deși Germania a investit în energie regenerabilă, unii experți avertizează că aceasta nu va fi suficientă, în timp ce alte țări, precum SUA și China, investesc în dezvoltarea nucleară.
Oficialii din Marea Britanie au expulzat un diplomat rus ca răspuns la excluderea unui diplomat britanic din Rusia anul trecut, susține Politico. Ambasadorul rus Andrey Kelin a fost convocat de guvernul britanic, care a calificat decizia Rusiei drept „neprovocată și nefondată”. Conflictul diplomatic se înscrie într-o serie mai largă de tensiuni, accentuate și de prezența unei nave-spion ruse în apele britanice.
Danemarca și-a consolidat apărarea în Groenlanda, inclusiv prin achiziția a 750.000 de perechi de șosete de lână, într-un contract de până la 10,5 milioane de euro, relateaza Politico. Măsura vine în contextul declarațiilor lui Donald Trump, care consideră Groenlanda o „necesitate absolută” și nu exclude acțiuni militare pentru a o prelua. NATO analizează desfășurarea de trupe suplimentare, iar Danemarca a alocat 2 miliarde de euro pentru întărirea apărării arctice.
Locuitorii din Örebro au aprins lumânări joi în memoria victimelor celui mai grav atac armat din istoria Suediei, urmat cu 11 morți, potrivit Euronews. Atacatorul, legat de centrul educațional unde a deschis focul, a fost găsit decedat alături de arme și muniție. Poliția nu a stabilit încă un motiv clar, dar exclude legături cu terorismul. Comunitatea din Örebro, profund afectată, continuă să caute răspunsuri.
Proiectul minier de litiu din Serbia a cauzat dispute in Parlamentul European, relateaza Euronews. Documentarul Not in my Country, susținând extracția litiului pentru tranziția energetică a UE, a fost criticat de activiști și eurodeputați de stânga, care îl consideră propagandă pentru Rio Tinto și guvernul sârb. Protestele împotriva minei Jadar au reizbucnit după ce Curtea Constituțională sârbă a anulat suspendarea proiectului, iar criticii acuză corupția guvernamentală și riscurile ecologice. Într-un context politic tensionat, președintele Vučić navighează între apropierea de UE și relațiile tradiționale cu Rusia.
