Material realizat de Ioana-Adriana Bădescu și Brădoaia Alexia
Înaltul diplomat al Uniunii Europene, Kaja Kallas, a declarat reporterilor, în timp ce se îndrepta către un summit virtual al miniștrilor de externe ai UE și omologii lor din Golf, că recentul conflict din Iran a avut un „impact clar asupra războiului din Ucraina”, prezintă Politico. Acest risc a fost prezentat prin prisma posibilei epuizări a stocurilor globale de capacități de apărare aeriană, cum ar fi interceptorii de drone. „Capacitățile de apărare de care Ucraina are nevoie în prezent se mută și în Orientul Mijlociu”, a relatat Kallas. Iranul și-a atacat vecinii cu drone și rachete, ca represalii la atacurile SUA-Israel asupra țării. Liderii statelor din Golf, precum Emiratele Arabe Unite, și-au epuizat stocurile de apărare aeriană în încercarea de a respinge bombardamentele. Kallas a avertizat faptul că ar fi un avantaj pentru autoritățile din Moscova creșterea prețurilor petrolului din cauza războiului. „Rusia beneficiază de fapt de fonduri pentru războiul său”, a spus aceasta. Prețurile globale ale petrolului au crescut la cel mai înalt nivel din iulie anul trecut, în urma atacurilor conduse de liderii Washingtonului asupra celor din Teheran.
Oficialii unguri au fost profund deranjați de declarațiile președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, care a spus că ar putea da Armatei Ucrainene adresa celui care blochează împrumutul de 90 de miliarde de euro din partea liderilor UE pentru autoritățile ucrainene, prezintă Reuters. Declarația a fost interpretată drept o amenințare la adresa premierului ungar Viktor Orbán. Declarația a fost realizată după o ședință de guvern. Președintele ucrainean a spus că “sperăm că o anumită persoană din UE nu va continua să blocheze cele 90 de miliarde și că soldații ucraineni vor avea arme. Altfel, vom da adresa acestei persoane forțelor noastre armate, să-l sune, să vorbească cu el în limba lor”. Autoritățile din Budapesta au reacționat la aceste replici, acuzându-l pe președintele ucrainean că a făcut amenințări inacceptabile. Acest conflict a început odată ce liderii Ungariei au votat împotriva pachetului de ajutor pe fondul unei dispute privind aprovizionarea cu petrol. Oficialii unguri au acuzat o întrerupere deliberată de către ucraineni a aprovizionării prin conducta Drujba, care transportă țiței rusesc către Europa, deși, la nivel oficial, liderii Kievului au anunțat că această conductă a fost avariată în urma unui atac rusesc. Decidenții Slovaciei au declarat că vor refuza cererile ucrainene privind furnizarea de energie electrică de urgență până când fluxul de petrol va fi reluat prin conducta Drujba.
Un român a fost condamnat la 15 ani de închisoare în Rusia, pentru spionaj în favoarea Ucrainei, relatează Reuters. Autoritățile rusești susțin că acesta a transmis ucrainenilor informații despre instalațiile de apărare aeriană din orașul Soci, din Krasnodar. În 2025, aprilie, serviciul de securitate al Rusiei a anunțat că l-a arestat pe român, care la momentul respectiv avea 23 de ani, sub acuzația că a colectat date despre o unitate militară din Soci. „Am solicitat în repetate rânduri atât la București, cât și la Moscova facilitarea accesului cetățeanului român pentru a-i putea oferi asistență consulară”, a declarat ministerul de externe într-un comunicat. „Până în prezent, partea rusă nu a răspuns la solicitările noastre repetate.” Ulterior, Ministerul român de Externe a transmis că românul nu ar fi fost prins atunci, ci ar fi fost reținut în Abhazia, în luna decembrie 2024. La acea dată, angajaţii Serviciului Securităţii de Stat (SGB) din Abhazia au anunțat că au reţinut un cetăţean român. Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB) susține că în vara anului 2024, românul ar fi colectat date despre o unitate militară din Soci, în Krasnodar, și ar fi marcat locația acesteia pe o hartă, pe care a transmis-o unui ofițer ucrainean.
Ministrul apărării finlandeze, Antti Häkkänen, a declarat într-o conferință de presă că interdicția legislativă a țării privind armele nucleare, care datează din 1980, nu mai este relevantă în contextul geopolitic actual, notifică Politico. „Legislația nu răspunde nevoilor Finlandei ca membru NATO”, a declarat Häkkänen. Oficialii finlandezi au hotărât aderarea NATO în contextul invaziei la scară largă a Ucrainei de către Moscova în 2022. Țara are o frontieră comună cu Rusia de peste 1.000 de kilometri și decidenții au accelerat și revizuit planurile de apărare. Häkkänen a declarat că armele nucleare vor putea fi transportate pe teritoriul finlandez dacă apărarea națională va impune acest lucru. Ministrul a refuzat să ofere scenarii specifice, dar a exclus posibila desfășurare de ogive nucleare pe teritoriul finlandez. Autoritățile finlandeze fac parte din Tratatului din 1968 privind neproliferarea armelor nucleare. Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat planuri de creștere a arsenalului nuclear al țării sale și de cooperare mai strânsă cu partenerii europeni, inclusiv posibila desfășurare temporară a avioanelor de luptă franceze cu capacitate nucleară în străinătate.
Liderii Chinei au declarat că au început să preseze decidenții Iranului pentru a permite tranzitul în siguranță prin Strâmtoarea Hormuz al navelor care transportă petrol și gaz natural lichefiat (GNL) din Qatar, afirmă Reuters. A doua cea mai mare economie a lumii a fost nemulțumită de decizia oficialilor din Teheran, de a opri traficul maritim prin strâmtoarea Hormuz și au solicitat ca navele chinezești să tranziteze zona în siguranță. Războiul, ajuns în a șasea zi, a dus la blocarea aproape completă a strâmtorii, reprezentând una dintre cele mai importante rute maritime din lume, prin care trece aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol și GNL. Datele de urmărire a navelor arată că un petrolier, numit “Iron Maiden”, a traversat strâmtoarea, indicând un proprietar chinez. De la începutul conflictului, prețul petrolului a crescut cu peste 15%, pe fondul opririi parțiale a producției și al atacurilor lansate de liderii Iranului asupra infrastructurii energetice din Golful Persic și asupra navelor care au încercat să traverseze Strâmtoarea Hormuz. Guvernul iranian a anunțat, la începutul săptămânii, că navele SUA, Israelului, țărilor europene și aliaților acestora nu au voie să traverseze Strâmtoarea Hormuz, nemenționând despre navele chineze.
Președintele american, Donald Trump, a demis-o pe șefa Departamentului pentru Securitate Internă, Kristi Noem, și l-a desemnat pe Markwayne Mullin drept înlocuitor, conform Al Jazeera. Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat înlocuirea secretarei pentru Securitate Internă, Kristi Noem, cu senatorul republican Markwayne Mullin, schimbare care va intra în vigoare curând și reprezintă prima remaniere majoră din al doilea mandat al liderului american. Trump a precizat că Noem va deveni emisar special pentru inițiativa de securitate regională „Shield of the Americas”. Mandatul acesteia la Departamentul pentru Securitate Internă a fost marcat de controverse legate de politicile stricte privind imigrația, de acuzații privind cheltuieli guvernamentale și de critici venite din partea unor politicieni democrați în timpul audierilor din Congres. Aceștia au invocat inclusiv împușcarea mortală a doi cetățeni americani de către agenți de imigrație și au cerut demisia sau demiterea sa. Noem a respins acuzațiile. Senatorul Markwayne Mullin, din Oklahoma, urmează să preia conducerea instituției.
Autoritățile din Sri Lanka au evacuat echipajul unei a doua nave iraniene, după scufundarea distrugătorului IRIS Dena de către oficialii Statelor Unite ale Americii, potrivit Al Jazeera. Autoritățile din Sri Lanka au evacuat peste 200 de membri ai echipajului de pe o a doua navă militară iraniană aflată în apropierea coastelor țării, după ce un submarin american a scufundat fregata iraniană IRIS Dena în aceleași ape. Potrivit oficialilor de la Colombo, 87 de marinari au murit, 32 au fost salvați, iar mai mulți sunt încă dispăruți. Nava iraniană a participat la un exercițiu naval internațional în Golful Bengalului și se întorcea spre casă când a fost lovită de o torpilă americană, într-un atac confirmat de reprezentanții Pentagonului. Incidentul a avut loc în contextul intensificării confruntării militare dintre Washington, Israel și Iran, după lansarea unor lovituri coordonate asupra infrastructurii militare și nucleare iraniene.
Liderii din Venezuela au promis reformarea sectorului minier în contextul vizitei unui membru al cabinetului american, relatează Al Jazeera. Reprezentanți ai guvernului Statelor Unite și lideri ai administrației interimare din Venezuela au discutat la Caracas despre extinderea cooperării economice în sectorul energetic și minier, în contextul unei vizite oficiale a secretarului american, Doug Burgum. În urma întâlnirii cu lidera interimară Delcy Rodriguez, oficialii venezueleni au anunțat că vor înainta legislativului un proiect de reformă a legislației miniere, menit să faciliteze investițiile și exploatarea resurselor. Aceste evoluții apar după tensiunile generate de operațiunea militară în urma căreia fostul lider Nicolas Maduro a fost capturat, acțiune criticată de experți internaționali drept încălcare a suveranității Venezuelei. Criticii au avertizat că deschiderea sectorului resurselor naturale ar putea favoriza interesele economice ale Washingtonului, într-o țară bogată în petrol, aur și alte minerale strategice.
Autoritățile din Spania, Italia și Țările de Jos se alătură desfășurării navale europene către Cipru, conform Euronews. Autoritățile din mai multe state europene au anunțat trimiterea de nave și aeronave militare în estul Mării Mediterane, după ce o dronă iraniană a lovit baza aeriană britanică RAF Akrotiri, din Cipru. Oficialii din Grecia au trimis două fregate și patru avioane de luptă F-16, iar reprezentanții guvernului francez au desfășurat fregata Languedoc, dotată cu sisteme de apărare antirachetă și antidronă. Autoritățile din Spania au confirmat că vor trimite fregata Cristóbal Colón, una dintre cele mai moderne nave ale marinei spaniole. Reprezentanți ai guvernelor din Italia și Țările de Jos au anunțat participarea la misiune, în semn de sprijin pentru Cipru. Oficialii britanici pregătesc desfășurarea distrugătorului HMS Dragon și a două elicoptere Wildcat pentru consolidarea apărării antidrone, în contextul creșterii tensiunilor de securitate în regiune.
Oficialii din Regatul Unit au anunțat trimiterea unor avioane de luptă Typhoon suplimentare în Qatar și a unor elicoptere în Cipru, potrivit Euronews. Premierul britanic Keir Starmer a anunțat trimiterea a patru avioane de luptă Typhoon suplimentare în Qatar și a unor elicoptere Wildcat cu abilități antidronă în Cipru, în contextul conflictului dintre Iran și alianța formată din Statele Unite și Israel. Avioanele vor întări escadrila britanică prezentă în statul din Golf, iar elicopterele urmează să fie desfășurate la baza RAF Akrotiri, după ce o dronă de fabricație iraniană a lovit un hangar al bazei la începutul săptămânii. Alte două drone au fost interceptate de avioane britanice. Măsura a fost aprobată pe fondul criticilor din partea unor oficiali din Cipru și ai opoziției conservatoare, care au acuzat guvernul britanic că reacționează prea lent la deteriorarea situației de securitate.
