Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Luca Coșa și Mihai Turcu
Camera Reprezentanților din Filipine a votat pentru punerea sub acuzare a vicepreședintei Sara Duterte, anunță Deutsche Welle. Decizia a fost susținută de 215 din cei 306 legislatori și a deschis calea pentru un proces în Senat. Detaliile acuzațiilor nu au fost dezvăluite oficial, însă acestea au inclus presupusa deturnare de fonduri publice și implicarea într-un complot de asasinare a președintelui Ferdinand Marcos. Votul a avut loc la o lună după depunerea a trei plângeri de punere sub acuzare împotriva lui Duterte. Conform procedurilor legislative, Senatul va decide în continuare asupra acuzațiilor. Pentru ca demiterea să fie aprobată, două treimi dintre cei 24 de senatori trebuie să voteze în favoarea acesteia. Deocamdată, nu a fost stabilită o dată pentru proces. Sara Duterte a respins acuzațiile, susținând că acestea au fost motivate politic. Relația sa cu președintele Marcos s-a deteriorat în ultimele luni, iar în noiembrie, ea a făcut declarații controversate despre o posibilă asasinare a președintelui în cazul în care ar fi fost ucisă.
Liderul spiritual al musulmanilor ismailiți, Aga Khan IV, a murit la vârsta de 88 de ani, publică Deutsche Welle. Anunțul a fost făcut de către Fundația Aga Khan. Acesta a fost al 49-lea imam ereditar al comunității și un descendent direct al profetului Mahomed. Aga Khan a preluat conducerea ismailiților la vârsta de 20 de ani, pe când era student la Harvard. De-a lungul vieții, a investit resurse semnificative în dezvoltarea socială, construind locuințe, spitale și școli în țări din Asia, Africa și Orientul Mijlociu. Comunitatea ismailită, formată din aproximativ 12-15 milioane de persoane, are o prezență semnificativă în aceste regiuni. Secretarul general al ONU, António Guterres, a transmis condoleanțe, descriindu-l pe Aga Khan drept un simbol al păcii și toleranței. Laureata Nobel Malala Yousafzai a subliniat impactul său asupra educației și dezvoltării globale. Fundația Aga Khan a anunțat că va comunica ulterior cine va fi succesorul său.
Autoritățile germane au suspectat o campanie de sabotaj orchestrat de Kremlin împotriva Partidului Verde, declară Euronews. Peste 270 de vehicule din Baden-Württemberg, Berlin, Brandenburg și Bavaria au fost avariate prin umplerea țevilor de eșapament cu spumă de construcții și lipirea de autocolante cu sloganuri împotriva Verzilor. Inițial, anchetatorii au luat în considerare ipoteza unei acțiuni comise de activiști anti-auto, dar trei bărbați din sudul Germaniei au devenit suspecți după ce au fost opriți de poliție lângă o zonă afectată. Perchezițiile ulterioare au scos la iveală spumă de construcții, telefoane mobile și laptopuri. Serviciul german de informații interne a avertizat anterior despre posibile interferențe rusești în alegeri, inclusiv prin utilizarea unor agenți recrutați online pentru acțiuni de sabotaj și propagandă. Reprezentanți ai Verzilor au condamnat atacurile și au subliniat pericolul ingerințelor străine în procesul democratic.
Prim-ministrul francez, François Bayrou, a trecut de un prim vot de neîncredere, confirmă The Guardian. Votul a fost inițiat de partidul de extremă stânga France Insoumise (LFI). Moțiunea a primit 128 de voturi, mult sub pragul necesar de 289. Partidul Socialist (PS) și Adunarea Națională (RN) nu au susținut demersul. LFI a depus moțiunile după ce Bayrou a folosit articolul 49.3 din Constituție pentru a impune bugetul fără vot parlamentar. Decizia PS de a nu sprijini moțiunea a tensionat alianța Noul Front Popular (NFP), din care face parte alături de LFI, ecologiști, comuniști și alții. Jean-Luc Mélenchon a declarat că alianța s-a destrămat. Cu alegeri municipale și prezidențiale apropiate, analiștii consideră că stânga trebuie să rămână unită pentru a contracara extrema dreaptă. Bayrou intenționează să folosească din nou articolul 49.3 pentru două legi privind securitatea socială, iar PS ia în calcul o moțiune proprie de cenzură, în urma unor comentarii ale premierului privind imigrația.
Polonia a anunțat că va aloca 4,7% din PIB pentru apărare în 2025, informează Euronews. Președintele Andrzej Duda a declarat că bugetul apărării va ajunge la 30 de miliarde de euro, cel mai mare din NATO. Deja, Polonia investea 4,1% din PIB în acest sector. Într-o întâlnire cu comandanții armatei, Duda a subliniat importanța alianței cu SUA și a achizițiilor de echipamente moderne. Polonia continuă să cumpere avioane de luptă, tancuri și sisteme de apărare antirachetă din SUA și Coreea de Sud. Donald Trump a criticat aliații NATO din UE pentru cheltuieli insuficiente și a propus un prag de 5% din PIB. Premierul polonez Donald Tusk a susținut creșterea bugetului apărării la nivel european, insistând asupra finanțării proiectului ‘East Shield”. Comisia Europeană a estimat că UE trebuie să investească 500 de miliarde de euro în apărare în următorul deceniu. Serviciile de informații au avertizat că Rusia ar putea ataca un stat UE până în 2030, în ciuda sancțiunilor economice.
Autoritățile din Grecia și-au asumat continuarea evacuării insulei Santorini în urma cutremurelor persistente, potrivit Reuters. Mișcările seismice au afectat regiunea pentru a șasea zi consecutiv. Peste 10.000 de persoane au părăsit deja insula, iar autoritățile avertizează asupra riscului de alunecări de teren, în special în zona portului Athinios. Pentru siguranță, au fost suspendate construcțiile, școlile au fost închise, iar reprezentanții hotelurilor au fost avertizați să golească piscinele pentru a reduce presiunea asupra solului. Deși seismologii estimează că activitatea seismică ar putea dura zile sau chiar săptămâni, premierul Kyriakos Mitsotakis a declarat că autoritățile sunt pregătite pentru orice scenariu. Grecia este una dintre cele mai active zone seismice din Europa, iar Santorini a fost formată în urma unei erupții vulcanice majore acum aproximativ 3.600 de ani.
Ambasadorul Israelului la ONU a declarat că palestinienii nu ar trebui forțați să părăsească Gaza, conform Politico. Acesta a sprijinit planul președintelui Donald Trump privind preluarea controlului asupra Fâșiei Gaza de către SUA, dar a declarat că palestinienii nu ar trebui forțați să plece. Trump a anunțat că SUA va prelua controlul asupra teritoriului, promițând reconstrucția acestuia și relocarea celor aproximativ 2 milioane de palestinieni în țări vecine. Planul a fost criticat de reprezentanții Arabiei Saudite, Iordaniei și Egiptului, iar aliații occidentali, precum autoritățile din Marea Britanie, s-au declarat sceptici. Ambasadorul israelian a subliniat că, fără soluții alternative, palestinienii vor rămâne în Gaza, deoarece armata israeliană nu va permite Hamas să rămână la putere.
Autoritățile din Argentina au anunțat retragerea din Organizația Mondială a Sănătății, susține Euronews. Acestea au susținut decizia invocând „diferențe profunde” cu agenția ONU. Președintele Javier Milei a ordonat membrilor Ministerului de Externe să inițieze procedura. Reprezentanții guvernului argentinian acuză OMS de influență politică și de interferență în afacerile interne ale statelor membre, mai ales în timpul pandemiei COVID-19. Autoritățile au afirmat că această decizie va oferi Argentinei „mai multă flexibilitate” în elaborarea politicilor naționale și o utilizare mai eficientă a resurselor. Retragerea Argentinei vine la scurt timp după ce președintele american Donald Trump a luat o măsură similară. Milei a sugerat recent și ieșirea din alte acorduri internaționale, inclusiv Acordul de la Paris.
Rebelii susținuți de autoritățile din Rwanda au capturat un nou oraș în estul Republicii Democrate Congo, declară Associated Press. Rebelii M23 au preluat controlul orașului minier Nyabibwe, la 100 km de capitala provincială Bukavu, în ciuda unui armistițiu unilateral anunțat la începutul săptămânii. Reprezentanții guvernului congolez au descris încetarea focului drept „o minciună rwandaneză”, iar autoritățile ONU au raportat lupte intense în regiune. Rebelii M23 controlează deja Goma, un oraș strategic cu 2 milioane de locuitori, și își extinde prezența în estul Congo, unde sunt situate resurse minerale de miliarde de dolari. Reprezentanții ONU estimează că armata rwandaneză a mobilizat aproximativ 4.000 de soldați în Congo, deși președintele rwandanez Paul Kagame neagă implicarea directă în conflict.
Președintele american, Donald Trump, a ordonat retragerea SUA din organismele ONU, informează Deutsche Welle. Acesta a semnat un ordin executiv prin care a retras SUA din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului (UNHRC) și a inițiat o revizuire a finanțării Națiunilor Unite. Trump a justificat decizia invocând presupuse „prejudecăți antiamericane” în agențiile ONU. În plus, reprezentanții americani au retras statul și din agenția ONU pentru ajutorul palestinienilor (UNRWA) și analizează ieșirea din UNESCO. Secretarul general al ONU, António Guterres, a apărat organizația, subliniind că sprijinul SUA a salvat vieți și a contribuit la securitatea globală. În replică, Trump a criticat gestionarea ONU, afirmând că organizația are un potențial imens dar nu este condusă eficient, și că finanțarea trebuie împărțită echitabil între statele membre.
