Material realizat de Marina Ghiță
Milițiile care luptă alături de trupele irakiene împotriva Statului Islamic comit crime de război folosind arme puse la dispoziția armatei irakiene de către Statele Unite, Europa, Rusia și Iran, a declarat Amnesty International, informează Reuters. De asemenea, grupul a declarat că milițiile musulmane predominant șiite, cunoscute sub denumirea de Hashid Shaabi, folosesc arme din stocurile militare irakiene pentru a comite crime de război. Patrick Wilcken, cercetător în cadrul Amnesty International, a subliniat că statele care doresc să vândă arme în Irak ar trebui să implementeze o serie de măsuri stricte pentru a se asigura că armele nu vor fi utilizate de către milițieni pentru a încălca drepturile omului. Cu toate acestea, purtătorul de cuvânt al Hashid Shaabi, Ahmed al-Assadi, a negat afirmațiile făcute de Amnesty. „Aceste minciuni falsifică adevăruri și contribuie, în mod direct sau indirect, la continuarea luptei dintre poporul irakian și oamenii din țările vecine”, a declarat acesta în cadrul unei conferințe de presă difuzate de televiziunea de stat.
Două persoane și-au pierdut viața în urma unei explozii care a avut loc în apropierea unui tribunal din orașul Izmir, a declarat secretarul general al municipalității orașului Bugra Gokce, informează Reuters. Explozia a fost provocată de o mașină-capcană, a adăugat acesta. Surse medicale din oraș au precizat că zece oameni au fost răniți în urma exploziei, iar cele două victime care și-au pierdut viața sunt un polițist și un angajat al tribunalului. La scurt timp după conflagrație, poliția a împușcat mortal doi atacatori și se află în căutarea unui al treilea atacator, a declarat agenția de știri de stat Anadolu.
Rusia este o amenințare majoră pentru o gamă largă de interese ale SUA, din cauza „programului său cibernetic ofensiv și extrem de avansat” și a capabilităților sale sofisticate, au declarat înalți oficiali ai serviciilor secrete americane, informează Reuters. „Rusia este un actor cibernetic foarte activ, care reprezintă o amenințare majoră la adresa guvernului, armatei și infrastructurii diplomatice, critice și comerciale ale SUA”, au precizat James Clapper, directorul Serviciului de Informații Naționale, Marcel Lettre, subsecretarul Apărării pentru inteligență și amiralul Michael Rogers, director al Agenției Naționale de Securitate, într-o declarație comună pregătită pentru audierea Comitetului Serviciilor armate din cadrul Senatului.
Armata irakiană a declarat că a lansat o nouă ofensivă care vizează recapturarea orașelor occidentale, aflate în apropiere de granița cu Siria, de sub controlul Statului Islamic, informează BBC. Pe lângă luptătorii tribali, operațiunea va implica prezența armatei și a unităților federale de poliție. Principalele lor obiective sunt orașele Aanah, Rawa și al-Qaim, orașe care se află de-a lungul râului Eufrat. Cu toate acestea, o mare parte a regiunii va rămâne sub controlul jihadiștilor.
Forțele de securitate filipineze l-au ucis pe liderul unui grup militant sprijinit de Statul Islamic în urma unui conflict armat, informează Reuters. Șeful poliției, Ronald Dela Rosa, a avertizat asupra declanșării unor posibile represalii: „Cred cu tărie că am rupt în mod eficient coloana vertebrală a grupului militant Ansar Al-Khilafah Filipine (AKP). Ne așteptăm, însă, la declanșarea unor represalii din partea grupurilor ISIS”. Trei membri ai AKP au fost, de altfel, arestați într-o operațiune a poliției la scurt timp după miezul nopții într-o stațiune din sudul provinciei Sarangani, a adăugat acesta. „Maguid este recunoscut ca fiind liderul ISIS în acea zonă”, a declarat Dela Rosa, adăugând că, Maguid, alias „Tokboy”, a fost „cea mai căutată persoană” din sudul țării, pentru implicarea sa în infracțiuni, pornind de la incendiere și crimă la atacuri cu bombă.
Un atac cu bombă, care a avut loc în estul Bagdadului și care a fost revendicat de Statul Islamic, a ucis 6 civili și a rănit alți 15, au declarat surse medicale și de poliție, informează Reuters. Agenția de știri Amaq, care susține Statul Islamic, a declarat că o mașină parcată în zona Al-Obeidi, încărcată cu explozibil, a vizat o adunare de șiiti musulmani, pe care gruparea sunită ultra-radicală îi consideră ca fiind renegați.
Președintele Braziliei, Michel Temer a declarat că a existat o confuzie cu privire la rolul pe care forțele guvernamentale ar fi trebuit să îl aibă în timpul atacului care a avut loc în această săptămână la o închisoare privată, informează Reuters. Atacul s-a soldat cu 56 de deținuți uciși de către colegii din închisoare. Temer, vorbind pentru prima dată despre cel mai sângeros masacru de la o închisoare din Brazilia, a declarat că guvernele de stat ar fi trebuit, într-o astfel de situație, să solicite sprijin forțelor federale, dar în niciun moment guvernul federal nu a făcut acest lucru. De asemenea, președintele a declarat că guvernul său va dubla eforturile pentru a finaliza un plan național de securitate, care ar include un rol ridicat al autorităților federale. În prezent, poliția și conducerea penitenciarelor sunt, într-o mare măsură, în subordinea guvernelor de stat.
Președintele indonezian, Joko Widodo, a declarat că relațiile cu Australia sunt unele armonioase, în ciuda anunțului făcut de armata indoneziană privind suspendarea oricărei cooperări militare, informează Reuters. „Consider că relațiile noastre cu Australia rămân într-o stare bună. Problema trebuie clarificată mai întâi la nivel operațional, astfel încât situația să nu se deterioreze”, a declarat Widodo reporterilor. Declarațiile președintelui vin la o zi după ce armata indoneziană a suspendat relațiile cu omologii ei din Australia „din motive tehnice”, după ce un ofițer indonezian a găsit un materialul ofensator la o bază australiană de formare.
Kosovo a cerut Uniunii Europene să pună presiuni asupra Serbiei pentru a o determina să renunțe la mandatele internaționale de arestare a foștilor luptători de gherilă din Kosovo, printre care și fostul prim- ministru al țării, reținut în Franța în această săptămână, informează Reuters. O sursă de securitate din Pristina a declarat că există în prezent în jur de 20 de cetățeni kosovari care fac obiectul unor mandate de arestare emise de către Interpolul Red Notice, printre care se află, în principal, foști membri ai Armatei de Eliberare a Kosovo (KLA), care au luptat împotriva forțelor sârbe de securitate. Ministru kosovar însărcinat cu dialogul dintre UE și Serbia, Edita Tahiri, a declarat că a solicitat liderilor de la Bruxelles să-și folosească influența pentru a determina Serbia să retragă mandatele de arestare. „Prin intermediul acestor acte primitive, Serbia nu numai că aduce atingere dialogului necesar unor relații de bună vecinătate, dar dovedește că reprezintă un factor de destabilizare în întreaga regiune, iar partenerii internaționali ar trebui să fie îngrijorați de acest lucru”, a declarat Tahiri presei locale.