Home / A fost azi în lume / 2021 / A fost 5 februarie în lume – Președintele Ucrainei interzice 3 posturi tv pro-ruse, statul Texas vrea să inițieze un referendum de independență față de SUA, iar Rusia expulzează mai mulți diplomați europeni

A fost 5 februarie în lume – Președintele Ucrainei interzice 3 posturi tv pro-ruse, statul Texas vrea să inițieze un referendum de independență față de SUA, iar Rusia expulzează mai mulți diplomați europeni

Material realizat de Miruna Toma și Dora Timar

Administrația Biden a anunțat vineri noi inițiative pentru a accelera procesul de vaccinare împotriva Covid-19 și pentru a crește disponibilitatea testelor și a echipamentelor de protecție, conform Politico. Casa Albă va folosi legea de producție în regim de apărare, denumită ,,Defense Production Act”, care presupune un efort de mobilizare masivă pentru a pune la dispoziție până în vara acestui an cel puțin 61 de milioane de teste pentru depistarea coronavirusului. De asemenea, Departamentul de Apărare va detașa mai mult de 1.000 de militari activi pentru a sprijini centrele de stat destinate vaccinării, începând din California după data de 15 februarie. Situația este deosebit de urgentă, deoarece noile tulpini identificate ale virusului Sars-Cov-2 continuă să se răspândească foarte rapid în SUA. La începutul zilei de vineri, Virginia a devenit al treilea stat care a raportat primul caz de infectare cu tulpina de coronavirus identificată în Africa de Sud, tulpină care conform cercetărilor actuale se răspândește mai repede decât cele identificate anterior și face vaccinurile mai puțin eficiente.

Președintele Ucrainei a hotărât interzicerea unor posturi de televiziune pro-ruse, o decizie delicată, în contextul în care acesta le acuză de promovarea de conținut finanțat de guvernul de la Kremlin, conform Al Jazeera. Președintele Volodymyr Zelenskiy, considerat un pro-occidental, a interzis trei posturi de televiziune finanțate de Kremlin care răspândeau propagandă pro-rusă, în timp ce un partid pro Moscova crește în popularitate în țară. Decizia este considerată riscantă deoarece națiunea ex-sovietică de 43 de milioane de cetățeni, polarizată lingvistic și politic pe parcursul a mai mulți ani, a început să își piardă încrederea în președinte. Ultimele sondaje politice din țară arată că președintele a scăzut în popularitate de la alegerea lui din 2019 când a adunat 73% din voturi la sub 40% în ultimele luni, oamenii fiind nemulțumiți de politicile neconcludente și schimbările constante ale miniștrilor. La debutul mandatului său ca președinte, Zelenskiy și-a luat angajamentul că nu va închide niciodată posturile de televiziune, dar acesta a declarat că știrile prezentate sunt sub tipul de propagandă finanțată de către Rusia creată cu scopul de a destabiliza politica din țară. Părerile au fost împărțite, reprezentanții Uniunii Europene au admonestat mișcarea președintelui anunțând că sancționarea discursului liber și a posturilor de televiziune nu sunt favorabile pentru țară, pe când reprezentanții din Statele Unite ale Americii au declarat că libertatea de exprimare nu include răspândirea dezinformării, și că decizia de a apăra integritatea teritorială este susținută de către administrația Biden.

Copiii din Hong Kong vor învăța la școală despre noua lege a securității, despre  infracțiuni și dispute internaționale conform noilor reguli prezentate de către conducerea autoritățile locale, informează BBC. Copiii, începând cu vârsta de la 6 ani, vor învăța despre legea de securitate națională din China, iar profesorii vor avea responsabilitatea să supravegheze comportamentul copiilor și să raporteze orice fel de susținere a mișcărilor pro democratice, conform noilor reguli de educație anunțate de către conducerea din Hong Kong. Legea de securitate națională a fost impusă anul trecut în iunie, guvernul de la Beijing susținând-o sub pretextul necesității de a combate protestele pro democratice din Hong Kong , proteste la care mii de copii și tineri au participat. Biroul educațional din Hong Kong a lansat noile reguli alături de o animație video în care le explica elevilor ce presupune legea de securitate națională și că aceasta a fost promulgată cu scopul de a asigura “dezvoltarea continuă și prosperitatea pe termen lung din Hong Kong”. Această lege controversată incriminează secesiunea, subversiunea și complicitatea cu forțele internaționale la pedeapsa maximă de închisoare pe viață. Copiii din școlile primare vor învăța să cânte și să respecte imnul național, iar legea va fi încorporată și în alte materii precum geografia și biologia, la care elevii vor învăța despre importanța armatei și a protecției naționale.

Guvernul Rusiei a expulzat diplomați din Suedia, Germania și Polonia sub pretextul instigării și participării la protestele ilegale în contextul închiderii lui Aleksei Navalnîi, informează Al Jazeera. Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a anunțat într-o declarație de presă că guvernul consideră acțiunile diplomaților din Suedia, Germania și Polonia drept inacceptabile, motiv pentru care a expulzat ambasadorii sub declarația că aceștia sunt “persona non grata”. Acesta a adăugat că guvernul Rusiei are așteptări de la diplomații din celelalte țări să respecte cu strictețe normele legilor internaționale în viitor, tensiunile dintre conducătorii de la Kremlin și cei din occident crescând. Această decizie a venit la câteva ore după ce Josep Borrell, diplomat al Uniunii Europene, s-a întâlnit cu ministrul de externe în Moscova. Diplomatul Borrel a declarat că relația dintre UE și Rusia trece prin momente dificile, iar cazul închiderii criticului Kremlinului, Aleksei Navalnîi a fost punctul culminant a tensiunii dintre state.

Reprezentanții Organizației Națiunilor Unite au avertizat că există un risc ridicat de producere a unor atrocități în regiunea conflictuală a Etiopiei, conform Reuters. Consilierul departamentului de Prevenție a Genocidului din cadrul Națiunilor Unite, Alice Wairimu Nderitu, a anunțat că există un număr îngrijorător de raportări ale încălcării drepturilor omului și a abuzurilor din partea partidelor aflate în conflict din regiunea Tigray, din nordul Etiopiei, Tigray. Alice Nderitu a declarat că “riscul producerii unor atrocități în Etiopia rămâne ridicat și este foarte probabil să se înrăutățească” în cazul în care țara nu se orientează urgent spre a combate violența etnică, stigmatizarea, discursurile instigatoare la ură și tensiunile religioase. În aceeași declarație, Nderitu a anunțat că în rapoartele primite s-au petrecut crime, violențe sexuale, jafuri, execuții în masă, împiedicarea accesului echipelor umanitare internaționale și atacuri asupra civililor bazate pe religie și etnie. În Tigray, o regiune cu mai mult de 5 milioane de persoane, se presupune că mii de oameni au murit și aproximativ 950.000 și-au evacuat casele și s-au refugiat de când a început conflictul. Purtătorul de cuvânt al Națiunilor Unite, Stephane Dujarric a anunțat că au fost trimiși aproximativ 80 de specialiști umanitari în capitala Etiopiei care așteaptă de mai bine de o lună aprobarea guvernului pentru a călători în Tigray, și a declarat că solicită în continuare accesul echipei profesioniste în zona conflictuală a  țării.

Partidul Republican din Texas a aprobat o legislație care ar permite rezidenților din stat să voteze pentru separarea de Statele Unite ale Americii, informează The Guardian. Fostul deputat din Florida, Allen West a declarat că referendumul pentru independență este un drept al cetățenilor rezidenți în Texas și a adăugat “Nu poți preveni dorința oamenilor de a avea o voce”. Reprezentantul statului, Kyle Biedermann a confirmat că va introduce un act legislativ pentru organizarea unui nou referendum numit “Texit”, după modelul referendumului Marii Britanii de ieșire din Uniunea Europeană. Dorința oficialilor statului este ca Texas să devină o națiune independentă cu guvernare proprie. Decizia a atras reacții intense din partea parlamentarilor ambelor tabere, republicană și democratică. Mai multe companii care susțineau financiar partidul republican din Texas s-au oprit din a face donații politice, unele dintre acestea oprindu-se imediat după infracțiunile comise la Capitolul din SUA pe data de 6 ianuarie.

Casa delegaților din Virginia a votat vineri în favoarea abolirii pedepsei capitale, devenind primul stat din sudul SUA care adoptă o astfel de decizie, informează Al Jazeera.  Decizia survine după ce Senatul din statul Virginia a adoptat o legislație similară la începutul acestei săptămâni, urmând, astfel, ca guvernatorul Ralph Northam să semneze proiectul de lege. Northam a declarat că va sprijini un proiect de lege pentru eliminarea pedepsei cu moartea, invocând prejudecățile rasiale din sistemul de justiție penală drept una dintre motivațiile sale. Virginia se numără printre cele 25 de state care încă folosesc pedeapsa capitală, potrivit Centrului de Informare a Pedepsei cu Moartea. Virginia a efectuat 1.390 de execuții din anul 1608 și până în prezent, fiind cel mai mare număr de execuții din Statele Unite, cu 68 de mai multe decât Texas, statul clasat pe a doua poziție în ceea ce privește numărul total de execuții. În Virginia, ultimul act de execuție a avut loc în anul 2017. Majoritatea țărilor au abolit deja pedeapsa capitală, dat fiind faptul că Organizația Națiunilor Unite a solicitat adoptarea acestei măsuri la nivel mondial în urmă cu mult timp. 

Un guvern interimar libian pro-unitate a fost ales pentru a înlocui conducerea administrațiilor rivale ale țării devastate de război și pentru a supraveghea evoluția Libiei până în momentul alegerilor care vor avea loc în decembrie, relatează BBC.  Delegații unui forum condus de ONU au votat pentru alegerea unui consiliu prezidențial format din trei membri și un prim-ministru, după cinci zile de discuții și consfătuiri desfășurate în Geneva. Acesta este considerat un pas cheie într-un proces de pace care se bazează pe încetarea conflictelor de anul trecut. Libia se află într-un continuu haos de când Muammar Gaddafi a fost demis și ucis în 2011 de forțele sprijinite de NATO. Turbulențele din națiunea nord-africană, care deține una dintre cele mai mari rezerve de petrol și gaze ale continentului, au avut repercusiuni pentru întreaga regiune întrucât arsenalul jefuit al fostului lider Muammar Gaddafi alimentează mai multe grupări agresive de militanți. Mohamed Younes Menfi, fost ambasador în Grecia, va deveni șeful consiliului de prezidențial, în timp ce Abdul Hamid Mohammed Dbeibah, om de afaceri din Misrata, va fi primul ministru interimar. Niciunuia dintre politicienii aleși în aceste funcții nu i se va permite să participe la alegerile din 24 decembrie 2021. De asemenea, toți candidații participanți în cadrul acestor alegeri au stabilit de comun acord ca 30% din totalul funcțiilor guvernamentale să fie ocupate de femei. Încă de la alegerile care au avut loc în 2014, au existat două centre de putere politică paralele în Libia – unul în est, susținut de generalul Khalifa Haftar, iar celălalt în vest, cunoscut drept Guvernul acordului național în capitala Tripoli. Ambele părți au avut susținători internaționali. Cu toate acestea, există mult mai multe alte formațiuni de acest gen, precum și numeroase grupări de miliții armate. 

Un fost secretar din lagărul de concentrare nazist Stutthof a fost acuzat de complicitate la uciderea a 10.000 de persoane, au declarat vineri procurorii germani, după cum relatează CNN.  Cazul implică o femeie despre care se presupune că a fost chiar membră a personalului ce administra lagărul de concentrare. Procurorii din Itzehoe nu au făcut publice date despre identitatea femeii, dar au declarat că aceasta a fost acuzată de „asistență și instigare la crimă în cazul a peste 10.000 de persoane”. Femeia, care era minoră la momentul desfășurării crimelor, este acuzată că a ajutat la uciderea sistematică a prizonierilor evrei, a partizanilor polonezi și a prizonierilor de război sovietici  între iunie 1943 și aprilie 1945. Aceasta va fi judecată în cadrul unei instanțe pentru minori, întrucât avea sub 18 ani când a servit în lagărul de la Stutthof. Se estimează că aproximativ 65.000 de oameni au fost uciși în timpul Holocaustului în lagărul de concentrare Stutthof, situat lângă orașul polonez Gdansk. Procurorii germani investighează alte 13 cazuri legate de lagărele de concentrare din Buchenwald, Sachsenhausen, Mauthausen și Stutthof, potrivit Oficiului Central pentru Investigația Crimelor Naziste. Înființat pentru prima dată de naziști în 1939, Stutthof a continuat să găzduiască în total aproximativ 115.000 de prizonieri, dintre care mai mult de jumătate au murit în cadrul lagărului. Aproximativ 22.000 au fost transferați din Stutthof în alte lagăre naziste. 

Vaccinul împotriva COVID-19 dezvoltat de către Universitatea din Oxford și AztraZeneca este la fel de eficient și în cazul tulpinii britanice de coronavirus, declară cercetătorii de la Oxford, după cum informează publicația Al Jazeera.  Universitatea Oxford, care a dezvoltat vaccinul în parteneriat cu compania farmaceutică britanico-suedeză, a declarat că ultima evaluare a eficacității vaccinului a demonstrat că acesta are „o eficacitate similară” cu cea deja dovedită în cazul tulpinilor de coronavirus existente. Datele rezultate în urma studiului indică faptul că vaccinul ”nu numai că protejează împotriva virusului pandemic original, ci protejează și împotriva noii variante”, a declarat Andrew Pollard, co-anchetator al studiului vaccinului Oxford. Varianta identificată pentru prima dată în Kent, regiune din sudul Angliei, este mai ușor transmisibilă, determinând multe țări să restricționeze călătoriile spre și dinspre Marea Britanie. Sarah Gilbert, co-dezvoltator al vaccinului, a declarat că, deși vaccinul s-a dovedit a fi eficient împotriva tulpinii din Marea Britanie, ar putea fi totuși necesar ca acesta să fie adaptat pentru o eventual mutație a acestei tulpini în viitor. 

Despre PoliticALL

Vezi și

Au fost 21 și 22 decembrie în lume – Noul guvern al Islandei a declarat că intenționează să supună aderarea la Uniunea Europeană unui referendum până în 2027, Noul guvern al Islandei a declarat că intenționează să supună aderarea la Uniunea Europeană unui referendum până în 2027, Preşedintele rus Vladimir Putin a avut o întâlnire cu premierul slovac Robert Fico

Material realizat de Irina Dudu și Miruna Constantinescu   Șoferul care a intrat cu mașina …