Material realizat de Brădoaia Alexia și Ioana-Adriana Bădescu
A doua zi de negocieri directe dintre ucraineni și ruși de la Abu Dhabi s-a încheiat, fără un acord major, cu excepția unui schimb de prizonieri, relatează The Guardian. Reprezentantul special al președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, implicat direct în negocieri, a declarat că “mai este mult de muncă”, sugerând că un acord de pace nu este iminent. Aceste întâlniri au fost considerate cele mai importante contacte directe dintre cele două părți de la începutul anului și au indicat o posibilă relansare a eforturilor diplomatice. Discuțiile au durat aproximativ trei ore. La masa negocierilor au participat oficiali de rang înalt din domeniul militar și al serviciilor de informații, un semn că atât Ucraina, cât și Rusia tratează mai în serios aceste discuții față de întâlnirile anterioare. Șeful serviciilor de informații militare ale Ucrainei, Kyrylo Budanov, a descris negocierile drept “constructive”, mulțumind Statelor Unite și Emiratelor Arabe Unite pentru rolul de mediatori. Și reprezentantul Rusiei, Kirill Dmitriev, a vorbit despre “progrese” și “pași înainte” în discuțiile privind încheierea războiului. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat ulterior că negocierile vor continua în perioada următoare.
Oficialii din guvernul britanic au declarat că vor dezvolta împreună cu Microsoft, cu mediul academic și cu experți independenți un sistem capabil să detecteze deepfake-urile din mediul online, prezintă Reuters. Decidenți ai guvernul britanic au lucrat la un “cadru de evaluare” pentru detectarea deepfake-urilor, care va stabili standarde clare și unitare după care vor fi testate tehnologiile capabile să identifice acest tip de conținut. Ministrul britanic al tehnologiei, Liz Kendall, a declarat că deepfake-urile sunt tot mai des folosite ca arme de către infractori, pentru a înșela populația, a exploata femei și fete și pentru a submina încrederea oamenilor în ceea ce văd și aud. Prin acest nou cadru, autoritățile vor putea identifica mai clar unde există lacune în capacitatea actuală de detectare. Datele guvernului britanic au arătat că amploarea fenomenului a crescut dramatic: aproximativ 8 milioane de deepfake-uri au fost distribuite în 2025, față de doar 500.000 în 2023. Această creștere explozivă a determinat guvernele și autoritățile de reglementare din întreaga lume să reacționeze mai ferm, întrucât legislația și mecanismele de control nu au ținut pasul cu evoluția rapidă a tehnologiei.
În Germania, a fost lansată una dintre cele mai mari fabrici de inteligență artificială din Europa, conform Euronews. Aceste eforturi au fost făcute în speranța de a poziționa țara și Uniunea Europeană ca un actor major în domeniul inteligenței artificiale suverane. Denumită „Industrial AI Cloud” și dezvoltată de Deutsche Telekom împreună cu NVIDIA și partenerul de centre de date Polarise, aceasta a fost prezentată la München, după aproximativ șase luni de construcție. Facilitatea a fost proiectată pentru a oferi calcul AI de înaltă performanță pentru întreprinderi, cercetători și instituții publice, păstrând în același timp datele și operațiunile sub jurisdicția europeană. Vicepreședintele și ministrul finanțelor al Germaniei, Lars Klingbeil, a declarat că proiectul a demonstrat că investițiile private sunt pe măsura ambițiilor politice, adăugând că „liderismul tehnologic trebuie să se afle în centrul viitorului model de afaceri al Germaniei” și că fabrica „consolidează suveranitatea digitală”.
Oficialii curții de Justiție a Uniunii Europene au anulat decizia liderilor Parlamentului European din 2021 de a ridica imunitatea parlamentarilor separatiști catalani, arată Politico. În urma referendumului ilegal pentru independența Cataloniei din 2017, fostul președinte regional Carles Puigdemont și politicienii separatiști Toni Comín și Clara Ponsatí au fugit în Belgia. Autoritățile spaniole i-au acuzat de infracțiuni de insurgență și deturnare de fonduri publice și au emis mandate de arestare pe numele lor, dar judecătorii belgieni au refuzat să îi extrădeze. Capacitatea politicienilor catalani de a se sustrage eforturilor Spaniei de a-i aresta a fost consolidată în 2019, când toți trei au fost aleși în Parlamentul European și au obținut dreptul de a revendica imunitatea în calitate de parlamentari. Autoritățile Madridului au pus presiuni pentru a împiedica recunoașterea europarlamentarilor, argumentând că alegerea lor nu putea fi certificată decât dacă se întorceau în Spania și jurau credință constituției, dar separatiștii au fost în cele din urmă admiși de președintele legislativului de atunci, David Sassoli, în 2020. Liderii Spaniei au solicitat să ridice imunitatea separatiștilor, iar în 2021 majoritatea parlamentarilor au votat în favoarea acestei măsuri. Hotărârea de apel pronunțată de instanța supremă anulează decizia de la acea vreme, constatând că personalul instituției nu a reușit să „asigure imparțialitatea” procedurii de ridicare a imunității parlamentarilor.
Ministrul de externe britanic, Seema Malhotra, a semnat privind mineralele critice cu subsecretarul de stat american Jacob Helberg , în încercarea de a diversifica lanțurile de aprovizionare în afara Chinei, notifică Politico. În conformitate cu termenii acordului, cele două țări au convenit să utilizeze instrumente de politică economică și investiții coordonate pentru a asigura aprovizionarea cu minerale critice și pentru a combate importurile subvenționate care riscă să submineze producția internă. Parteneriatul semnalează o poziție mai fermă față de denaturarea pieței, ambele părți angajându-se să-și protejeze industriile de „politicile neconforme cu piața și practicile comerciale neloiale”, inclusiv prin colaborarea cu aliații în cadrul unei abordări globale a provocărilor legate de stabilirea prețurilor.
Șeful Biroului ONU pentru Drepturile Omului a avertizat că instituția funcționează în „mod de supraviețuire” din cauza crizei de finanțare, conform Al Jazeera. Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk, a avertizat că instituția pe care o conduce funcționează în prezent în „mod de supraviețuire”, pe fondul unei crize acute de finanțare. Oficialul a solicitat aproximativ 400 de milioane de dolari pentru acoperirea nevoilor bugetare din acest an, după ce reducerile de fonduri din 2024 au dus la limitarea activităților în 17 state, printre care Columbia, Myanmar și Ciad. Potrivit lui Türk, diminuarea sprijinului financiar din partea Statelor Unite ale Americii și a altor donatori occidentali a afectat grav capacitatea globală de monitorizare a drepturilor omului și a favorizat impunitatea abuzurilor. Deși administrația americană anterioară a fost principalul contributor voluntar, actuala administrație a suspendat finanțarea în 2025. Situația s-a înscris într-un context mai larg de dificultăți financiare ale ONU, secretarul general Antonio Guterres avertizând recent asupra riscului unui colaps financiar iminent al organizației.
Noua regulă a administrației Trump a facilitat concedierea funcționarilor publici de carieră, relatează Al Jazeera. Administrația președintelui american Donald Trump a finalizat o reformă amplă a sistemului funcției publice federale, care îi oferă șefului executivului posibilitatea de a angaja și concedia aproximativ 50.000 de funcționari publici de carieră. Potrivit unui comunicat guvernamental și informațiilor publicate de Wall Street Journal, Biroul pentru Managementul Personalului (OPM) va introduce o nouă categorie de posturi pentru angajații de rang înalt implicați în implementarea politicilor administrației. Aceste funcții vor fi exceptate de la protecțiile tradiționale ale serviciului public, permițând concedieri mai rapide. Reprezentanții OPM au susținut că măsura vizează posturi cu rol decizional sau de promovare a politicilor și are ca scop sancționarea angajaților care obstrucționează directivele prezidențiale. Reforma se înscrie într-un efort mai larg al administrației de a reduce și restructura aparatul federal, după ce, în 2025, peste 300.000 de angajați au părăsit sectorul public federal.
Ministerul ucrainean al Apărării a declarat că terminalele Starlink utilizate de forțele ruse în Ucraina au fost „dezactivate”, potrivit CNN. Ministerul ucrainean al Apărării a anunțat că terminalele de internet prin satelit Starlink utilizate de forțele ruse pe teritoriul Ucrainei au fost dezactivate, afectând comunicațiile militare de pe linia frontului. Potrivit ministrului ucrainean al apărării, autoritățile de la Kiev colaborează cu compania SpaceX pentru actualizarea unei liste de terminale autorizate, în timp ce sistemele neînregistrate, folosite de partea rusă, au fost blocate. Surse din cadrul Statului Major ucrainean susțin că întreruperea a provocat perturbări majore ale comandamentului și controlului trupelor ruse. Utilizarea Starlink de către forțele ruse a fost interzisă prin sancțiuni americane, însă oficiali și analiști au avertizat anterior că Moscova a găsit modalități de a exploata sistemul, inclusiv pe drone militare. În paralel, procesul de verificare a terminalelor continuă, iar unele unități ucrainene au raportat întreruperi temporare. Autoritățile ruse nu au comentat oficial situația, deși bloggeri militari apropiați Kremlinului au confirmat dificultăți de comunicație pe front.
Autoritățile nigeriene au trimis trupe în satele atacate de luptători jihadiști, conform The Guardian. Oficialii nigerieni au anunțat trimiterea unui batalion de armată în districtul Kaiama, statul Kwara, după ce atacuri ale unor presupuși luptători jihadiști au dus la moartea a 170 de persoane în două sate, Woro și Nuku. Atacatorii au deschis focul asupra localnicilor, au incendiat case și au jefuit magazine, vizând comunități care au refuzat să adopte legea sharia promovată de militanți. Peste 38 de locuințe au fost distruse. Președintele Bola Tinubu a declarat că noile forțe militare vor conduce „Operațiunea Savannah Shield” pentru a proteja comunitățile vulnerabile. Incidentul face parte dintr-un val mai larg de violențe comise de grupuri jihadiști și „bandiți” în nordul și nord-vestul Nigeriei, inclusiv facțiuni afiliate Statului Islamic, cum ar fi ISWAP și Islamic State Sahel Province. Situația de securitate rămâne tensionată, cu raiduri și răpiri frecvente, inclusiv atacuri recente în alte sate din regiune.
Un judecător din Oregon a stabilit că agenții ICE nu pot aresta persoane fără mandate, potrivit The Guardian. Un judecător federal din Oregon a emis o ordonanță preliminară care a interzis agenților americani de imigrație (ICE) să aresteze persoane fără mandate, cu excepția cazului în care există o probabilitate clară ca acestea să fugă înainte de obținerea mandatului. Decizia survine într-un proces colectiv împotriva Departamentului pentru Securitate Internă, criticat pentru operațiuni de aplicare a legislației în care persoanele erau reținute fără evaluarea riscului de fugă. Instanța a auditat mărturii, inclusiv pe cea a lui Victor Cruz Gamez, reținut timp de trei săptămâni în ciuda permisului de muncă și a cererii de viză. Judecătorul Mustafa Kasubhai a descris comportamentul agenților ca „violent și brutal” și a subliniat că respectarea procedurilor legale și a dreptului la un proces echitabil este esențială. Ordonanța rămâne în vigoare pe durata procesului, vizând să asigure respectarea legii în operațiunile de imigrație în Oregon.
