Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Andra Așibreiner și Ștefania Guță
Autoritățile din India au lăsat de înțeles că statul va continua să cumpere petrol din Rusia, în timp ce guvernele occidentale au implementat un plafon de preț pentru a micșora veniturile Moscovei din exportul de ulei, relatează Al Jazeera. Ministrul de Afaceri Externe, Subrahmanyam Jaishankar, a declarat în urma discuțiilor cu omologul său german, Annalena Baerbock, că nu este corect ca țările europene să prioritizeze nevoile lor energetice, dar „să ceară Indiei să facă altfel”. Până în prezent, India nu s-a angajat să respecte plafonul de preț al petrolului rusesc, de 60 de dolari pe baril, stabilit de Uniunea Europeană și de Grupul Celor Șaptei Țări. Plafonul este o încercare a guvernelor occidentale de a limita veniturile din combustibili fosili care sprijină armata rusă și invazia Ucrainei.
Prim-ministrul din Papua Noua Guinee, James Marape, a avertizat că nu dorește ca statul să fie prins în conflictul dintre Statele Unite ale Americii, Australia și China, informează The Guardian. Declarația a fost oferită în timpul vizitei la o conferință privind petrolul și mineritul, desfășurată la Sydney, fiind fondată pe creșterea tensiunilor geopolitice din Pacific. Acesta mai susține că printre liderii țărilor din Pacific există o îngrijorare cu privire la dezvoltarea tensiunilor dintre SUA și China, ambele manifestând deschideri diplomatice fără precedent în ultimii ani.
Liderii Germaniei au renunțat la promisiunea de a crește cheltuielile pentru apărare la cel puțin 2% din produsul intern brut producția sa economică, încălcând angajamentul luat la câteva zile după invadarea Ucrainei de către Rusia, relatează Politico. În timpul unei conferințe de presă din cadrul guvernului , principalul purtător de cuvânt al executivului, Steffen Hebestreit, a redus așteptările privind cheltuielile pentru apărare ale Germaniei, spunând jurnaliștilor că ținta de 2% va fi ratată nu numai anul acesta, ci și anul următor. Declarațiile purtătorului de cuvânt vin pe fondul criticilor tot mai mari cu privire la capacitățile militare ale Germaniei, la nouă luni după ce cancelarul Olaf Scholz a anunțat o schimbare majoră în politica germană de apărare și securitate.
Hackeri afiliați guvernului chinez au furat cel puțin 20 de milioane de dolari din fonduri de ajutor pentru coronavirus de la zeci de companii de asigurări din Statelor Unite ale Americii, informează CNN. Purtătorul de cuvânt al Serviciilor Secrete ale Statelor Unite ale Americii, Justine Whelan, a declarat că hackerii au atacat fondurile de asigurări de șomaj și creditele administrațiilor micilor întreprinderi din mai multe state americane. Grupul de hacking pe care Serviciile Secrete l-au învinuit este cunoscut de industria de securitate cibernetică drept APT41, vehiculându-se că au mai cooperat cu guvernul chinez în trecut, pe perioade lungi de timp, totodată implicându-se și în scheme de auto îmbogățire.
Liderii partidului majoritar de la guvernarea Africii de Sud l-au susținut pe președintele Cyril Ramaphosa în timpul acuzațiilor de corupție, acesta confruntându-se cu posibilitatea demiteri, relatează BBC. Un raport independent speculează că Ramaphosa ar fi încălcat legea prin faptul că a mușamalizat un furt de la ferma sa. Raportul a fost distribuit unui grup de experți juridici și urmează să fie dezbătut în Parlament. Conducerea Congresului Național African, partidul majoritar din guvernul sud-african, a declarat că le va spune parlamentarilor săi să voteze împotriva oricăror măsuri de sancționare al actualului președinte.
Oficialii ucraineni au avertizat că vor fi din nou întreruperi de curent de urgență în mai multe regiuni din țară, acestea fiind cauzate de un un nou atac al Rusiei, relatează Reuters. Conform sursei, rachetele rusești au fost interceptate în momentul în care întreruperile de curent de urgență urmau să se încheie, ceea ce a cauzat întreruperi ale energiei electrice de urgență în mai regiuni ucrainene. De la începutul lunii octombrie, Moscova a atacat infrastructura energetică a Ucrainei , în ceea ce se schițează a fi o încercare de slăbire a armatei Ucrainei.
Armata și partidele politice din Sudan au semnat un acord-cadru care prevede tranziția către alegeri democratice, aceasta fiind realizată prin reintegrarea civililor în conducerea statului, informează Al Jazeera. Reușita acestui acord ar însemna încheierea impasului politic ce a fost cauzat de lovitura de stat din octombrie 2021. Acordul a fost semnat de cei doi generali care se află la conducerea Sudanului, Abdel-Fattah Burhan și Mohammed Hamdan Dagalo, și de liderii celui mai mare grup pro-democrație din țară, Forțele Libertății și Schimbării, la Palatul Republican în Khartoum. Prevederile acestuia sunt: limitarea rolului oficial al armatei la un consiliu de securitate și apărare condus de un prim-ministru; unificarea forțelor armate ale Sudanului și impunerea de controale asupra companiilor deținute de armată. La polul opus, ca răspuns la semnarea acestui acord, liderii Comitetului de Rezistență pro-democrație au cerut demonstrații împotriva respectivului document. Aceștia privesc cu scepticism implicarea armatei în noul consiliu de securitate și rolul organelor militare în influențarea luării de decizii.
Oficiali ai Greciei și Bulgariei au anunțat că cele două state vor relua discuțiile cu privire la deschiderea unei conducte de petrol care să ocolească strâmtoarea Bosfor, în contextul intrării în vigoare a embargoului Uniunii Europene asupra petrolului rusesc, informează Al Jazeera. În contextul în care decizia Uniunii Europene perturbă comerțul cu petroliere din Rusia pentru toate statele membre, cele două state au decis refacerea conductei Burgas-Alexandroupolis și extinderea acesteia la nord până la porturile Varna și Constanța. Conform ministrului bulgar al energiei, Roman Hristov, conducta ar urma să parcurgă 280 km de la portul Alexandroupolis de la Marea Egee, până la portul Burgas de la Marea Neagră și ar putea continua până la portul Constanța din România.
