Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Mihai Turcu și Andrei Rus
Autoritățile din Republica Moldova au acuzat Rusia de amestec în referendumul privind aderarea țării la Uniunea Europeană, declară Euronews. Șeful poliției naționale, Viorel Cernautanu, a susținut că peste 130.000 de moldoveni au fost mituiți de o rețea pro-Kremlin. Oficialul a mai declarat că rețeaua urmărește promovarea candidaților pro-ruși pentru a împiedica apropierea Moldovei de UE, într-un moment crucial, când se vor desfășura atât alegeri prezidențiale, cât și un referendum pentru aderare. Maia Sandu, președinta în exercițiu și susținătoare a integrării europene, conduce în sondaje. Oligarhul Ilan Shor, fugar în Rusia și implicat într-un caz de furt bancar, ar fi implicat în această campanie, promițând plăți cetățenilor care conving alți votanți să respingă aderarea. Șor a negat acuzațiile, în timp ce comunitatea internațională, inclusiv SUA, Canada și Marea Britanie, a condamnat acțiunile Kremlinului de a submina instituțiile democratice ale Moldovei și de a destabiliza țara prin finanțarea grupurilor criminale și influențarea votului.
Capitala Pakistanului, Islamabad, a fost plasată în izolare în așteptarea unui protest organizat de susținătorii fostului premier Imran Khan, aflat în închisoare, publică Deutsche Welle. Autoritățile au blocat drumurile de acces cu containere și au desfășurat poliție și trupe paramilitare. Serviciile de internet și telefonie mobilă au fost suspendate. Partidul lui Khan, Pakistan Tehreek-e-Insaaf (PTI), a ignorat cererea ministrului de interne de a anula mitingul, iar unii susținători au amenințat că vor riposta dacă vor fi opriți de poliție. Khan, care a fost demis în 2022 printr-o moțiune de cenzură și condamnat în 2023 pentru fraudă, rămâne o figură populară. Înaintea protestului, poliția a efectuat razii nocturne, arestând peste 4.000 de persoane, inclusiv refugiați afgani. Guvernul, condus de premierul Shehbaz Sharif, se confruntă cu o situație economică dificilă și cu amenințări de atacuri din partea talibanilor pakistanezi și mișcărilor de eliberare națională, încercând să evite tulburările sociale.
Doi cetățeni britanici au negat acuzațiile de spionaj pentru China, conform Reuters. Christopher Cash, fost cercetător pentru un parlamentar britanic, și Christopher Berry, sunt acuzați de spionaj în favoarea Chinei și de furnizarea de informații care ar fi putut periclita securitatea națională a Marii Britanii. Cei doi bărbați ar fi transmis date sensibile între decembrie 2021 și februarie 2023, încalcând Legea secretelor oficiale. În fața Curții Penale Britanice, ambii și-au declarat nevinovăția. Procesul este programat să aibă loc în octombrie 2024, iar între timp, cei doi au fost eliberați pe cauțiune. Acest caz reflectă îngrijorările crescânde din Europa cu privire la activitățile de spionaj desfășurate de China, pe care autoritățile de la Beijing le neagă constant. În contextul acestor acuzații, tensiunile diplomatice între Regatul Unit și China continuă să crească, în timp ce alte cazuri de spionaj au fost aduse în atenția publicului în mai multe țări europene.
Inundațiile și alunecările de teren din Bosnia-Herțegovina au provocat moartea a cel puțin 16 persoane, susține Deutsche Welle. Autoritățile au avertizat că numărul victimelor ar putea crește. Orașul Jablanica a fost cel mai grav afectat, fiind complet izolat din cauza condițiilor meteorologice extreme. De asemenea, echipele de salvare nu au putut ajunge în anumite sate din cauza drumurilor blocate. Ploile torențiale au provocat distrugeri masive în regiuni muntoase, unde locuințele au fost îngropate de alunecări de teren. Prim-ministrul Federației a descris situația ca fiind foarte gravă, iar președinția interetnică a solicitat intervenția armatei pentru a sprijini autoritățile civile. Prognozele meteorologice anunță ploi suplimentare în weekend, ceea ce ar putea îngreuna și mai mult eforturile de salvare. Situații similare au fost raportate și în orașe centrale precum Kiseljak. Specialiștii au subliniat că schimbările climatice cauzate de activitățile umane cresc frecvența și intensitatea fenomenelor meteorologice extreme.
Liderul suprem al Iranului, Ayatollahul Ali Khamenei, a apărat atacurile cu rachete asupra Israelului într-un discurs public, susținând că acestea sunt „corecte, logice și legale”, anunță BBC News. Khamenei a descris atacul ca fiind „minimul de pedeapsă” pentru ceea ce a numit „crimele uimitoare” ale Israelului. Discursul a avut loc în Teheran, în cadrul rugăciunilor de vineri, o apariție rară a liderului suprem în acest context, ultima fiind în 2020. Atacul Iranului, care a inclus lansarea a aproape 200 de rachete, a fost justificat drept o răzbunare pentru asasinarea liderului Hezbollah: Hassan Nasrallah. Khamenei și-a exprimat sprijinul pentru Hamas și Hezbollah, subliniind că aceste grupări aliniate Iranului „nu vor ceda” în conflictul cu Israelul. Apariția sa publică, în fața unei mulțimi uriașe, pare să fie o demonstrație de forță din partea regimului, în contextul nemulțumirilor interne din Iran. Khamenei a avertizat că Iranul va riposta dacă Israelul va contraataca.
Ministra Sănătății din Slovacia, Zuzana Dolinková, și-a anunțat demisia, motivând lipsa de susținere politică și sprijinul guvernului pentru un cunoscut antivaccinist, informează Politico. Decizia sa a venit după ce Peter Kotlár, un reprezentant al guvernului și susținător al teoriilor conspirației, a prezentat un raport în care susține că pandemia COVID-19 ar fi fost un act de bioterorism și o operațiune fabricată. Raportul recomandă oprirea vaccinării cu vaccinuri mRNA și respingerea tratatelor globale de pandemie. Premierul Robert Fico a sprijinit inițiativa de investigare a măsurilor pandemice, promovată de Partidul Național Slovac (SNS), un membru al coaliției de guvernare. În același timp, Dolinková a criticat tăierile bugetare care afectează salariile lucrătorilor din sănătate și a declarat că nu poate asigura o direcție corectă pentru sectorul sanitar. Ea fusese deja criticată pentru performanțele sale și supraviețuise unui vot de neîncredere, dar se confrunta cu o nouă moțiune de destituire.
Armata rusă a pierdut mai mulți soldați de elită lângă Vuhledar într-un an decât într-un deceniu de război cecen, relatează The Kyiv Independent. Luptele intense dintre forțele ruse și ucrainene în zona Vuhledar, situată în regiunea Donețk, au dus la pierderi semnificative pentru trupele de elită ale Rusiei. Conform unui raport BBC, brigăzile 155 și 40 din marina rusească, cunoscuți și sub numele de „Beretele Negre”, au suferit pierderi de patru ori mai mari într-un an de lupte decât în decursul celor 10 ani ai celui de-al doilea război cecen (1999-2009). Peste 250 de soldați au fost uciși sau au dispărut, în principal în bătălia pentru Vuhledar, un punct strategic esențial în sudul regiunii Donețk. Pierderile rusești sunt atât de grave încât brigăzile au fost nevoite să utilizeze unități Storm-Z, formate din condamnați. Deși forțele ucrainene s-au retras recent din Vuhledar, ele au stabilit noi linii defensive pentru a continua să reziste presiunii ruse în această zonă critică.
Șeful securității centralei nucleare de la Zaporojie, Andriy Korotkiy, a fost ucis într-un atentat cu bombă, conform The Moscow Times. Atentatul a avut loc în orașul ocupat de ruși, Enerhodar, din sudul Ucrainei. Incidentul a fost confirmat atât de autoritățile ucrainene, cât și de cele ruse. Andriy Korotkiy, care a fost acuzat de colaborare cu forțele ruse de ocupație și de implicare în crime de război împotriva ucrainenilor, a murit la spital din cauza rănilor suferite. Atacul vine într-un context de tensiuni ridicate la centrala nucleară, unde Ucraina și Rusia s-au acuzat reciproc de atacuri care ar putea provoca un dezastru nuclear. Centrala de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, este sub control rusesc încă de la începutul invaziei, iar Organizația Națiunilor Unite a cerut reținere maximă pentru a evita riscurile unui accident major.
O femeie yazidi a eliberată din Gaza după 10 ani de captivitate sub ISIL, gruparea afiliată ISIS, relatează Al Jazeera. O femeie yazidi de 21 de ani, răpită de ISIL în 2014 când avea doar 11 ani, a fost eliberată din Gaza în urma unei operațiuni complexe coordonate între Israel, Iordania, Statele Unite ale Americii și Irak. Yazidii, o minoritate religioasă din Irak și Siria cu rădăcini în zoroastrism, au fost ținta unei campanii brutale de genocid organizată de ISIL, care a dus la moartea a aproape 10.000 de oameni și la răpirea a mii de femei. Tânăra a fost traficată și vândută în Gaza, unde a fost ținută captivă ani de zile. Eliberarea ei a necesitat luni de negocieri și mai multe tentative eșuate din cauza situației de securitate din Gaza, grav afectată de războiul în curs cu Israelul. În ciuda traumelor suferite, inclusiv a violențelor din captivitate și a condițiilor grele din Gaza, tânăra a fost repatriată în Irak, unde s-a reunit cu familia.
