Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Cristina-Eugenia Popescu și Diana Dumitrescu
Ambasadorii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord privind problema migrației, conform Deutsche Welle. Acordul reprezintă baza de la care vor porni negocierile între statele membre ale blocului comunitar și Parlamentul European, iar măsurile propriu-zise stabilite de acesta vor fi votate, cel mai probabil, anul viitor. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat decizia la care au ajuns reprezentanții statelor membre UE și a declarat că „uniți, putem implementa acordul înaintea sfârșitului acestui mandat.” În cazul implementării, acordul ar impune statelor membre care refuză să primească migranți să plătească o anumită indemnizație către cele care îi vor prelua. Totodată, acesta va fi subiectul discuțiilor dintre liderii naționali în cadrul întâlnirii de joi și vineri, ce va avea loc în orașul Granada din sudul Spaniei, unde se va aborda, printre altele, problema migrației ilegale.
Reprezentanții din Taiwan au acuzat autoritățile din China că intervin în alegerile din ianuarie, conform Reuters. Tsai Ming Yen, directorul general al Biroului pentru Securitate Națională al Taiwanului, a declarat că „modul în care comuniștii chinezi intervin în alegeri e foarte divers”, printre mijloacele utilizate regăsindu-se presiunea militară, măsuri economice coercitive sau răspândirea știrilor false și manipularea sondajelor de opinie. Oficialul taiwanez a mai afirmat și că legăturile dintre companiile care se ocupă cu relațiile publice și Partidul Comunist Chinez sunt monitorizate. La momentul actual, liderii de la Beijing nu au oferit un punct de vedere cu privire la acuzațiile aduse. În ceea ce privește alegerile din insula care se auto-guvernează, William Lai, vice-președintele Partidului Democratic Progresiv, se clasează pe prima poziție în sondajele de opinie.
Guvernul turc a anunțat că toate instalațiile kurde din Siria și Irak vor fi considerate ținte militare legitime, în urma atacului cu bombă din weekendul trecut, relatează Al Jazeera. Autoritățile din Turcia au declarat că persoanele care au detonat o bombă în fața Ministerului de Interne din Ankara provin din Siria și au fost instruite acolo. Cei doi atacatori au fost identificați ca fiind membri ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan, o organizație scoasă în afara legii și listată ca “grup terorist” de către Turcia și aliații săi occidentali. Totodată, Ministrul Afacerilor Externe, Hakan Fidan, a declarat că “toată infrastructura, suprastructura și instalațiile energetice care aparțin PKK și YPG, în special în Irak și Siria, sunt ținte legitime ale forțelor naționale de securitate, forțelor armate și unităților de informații”. Armata turcă a efectuat atacuri aeriene în nordul Irakului și a organizat numeroase raiduri în întreaga țară în această săptămână ca răspuns la atacul din Ankara, reținând zeci de suspecți cu presupuse legături cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK).
Mai mulți activiștii pentru drepturile omului au acuzat poliția moralității din Iran de agresiune asupra unei tinere din Teheran, informează BBC. Grupul pentru drepturile omului Hengaw a susținut că Armita a fost victima unui “atac fizic sever” din partea ofițerilor poliției moralității din cauza că nu purta hijab. În timp ce oficialii iranieni au afirmat inițial că aceasta doar a leșinat și au publicat materialele video înregistrate de camerele de supraveghere, imagini din care se poate observa cum trupul inconștient al fetei este scos din tren. Tânăra cunoscută sub numele de Armita Geravand, în vârstă de 16 ani, a fost plasată sub îngrijire medicală într-un spital din Teheran, sub maximă securitate, iar telefoanele tuturor membrilor familiei sale au fost confiscate. Aceasta face parte din minoritatea kurdă din Iran. Cazul Armitei Geravand reprezintă un punct focal pentru întreaga comunitate internațională, iar activiștii pentru drepturile omului sunt tot mai preocupați de situația minorităților în țară.
Guvernul Statelor Unite ale Americii a anunțat că va efectua un transfer semnificativ de arme și muniții iraniene confiscate către Ucraina, într-o mișcare menită să ajute la suplimentarea resurselor pentru armata ucraineană, conform CNN. Această decizie vine în contextul în care resursele de muniție și de echipament militar au devenit limitate în urma conflictului din estul țării cu forțele separatiste susținute de Rusia. Astfel, Comandamentul Central al SUA a informat că resursele militare au fost deja transferate către armata ucraineană. Totodată, oficialii au mai anunțat că au obținut drept de posesie asupra acestor echipamente militare în data de 20 iulie 2023. În ultimul an, forțele SUA și partenerii lor regionali au confiscat un număr semnificativ de puști de asalt iraniene și milioane de cartușe de muniție de pe navele implicate în contrabanda cu arme către rebelii Houthi din Yemen. Aceste confiscări au limitat fluxul ilegal de arme în regiune și au avut un impact semnificativ asupra eforturilor de contracarare a conflictului din Yemen.
Prim-ministrul Armeniei, Nikol Pașinian, a confirmat participarea la conferința Uniunii Europene, din orașul spaniol Granada relatează Al Jazeera. Anunțul a fost făcut după ce președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a specificat că nu va fi prezent la conferință. În cadrul acestei conferințe atât oficialii din Armenia, cât și din Azerbaidjan urmau să fie puși față în față, alături de reprezentanți din Franța, Germania, cât și de președintele Consiliului Uniunii Europene, Charles Michel. Scopul principal al întâlnirii era combaterea tensiunilor crescute din regiune, în special în contextul recentelor încercări ale Azerbaidjanului de a ocupa regiunea separatistă Nagorno-Karabah, care a fost sub controlul separatiștilor etnici armeni până în luna trecută. Totodată, publicația AFP a raportat că președintele azer, Ilham Aliyev, a decis să refuze participarea la conferință din cauza unei presupuse „atmosfere anti-azere” care includea declarații pro-armene ale oficialilor francezi și posibilitatea unor vânzări de arme către Armenia, conform unui oficial guvernamental azer.
Mai multe țări din Uniunea Europeană au reluat controalele la punctele vamale, în urma depistării unui număr mare de imigranți ilegali, informează Deutsche Welle. Îngrijorările privind migrația ilegală a determinat mai multe țări din UE să reia controalele de la frontiere. Oficialii din Slovacia au declarat astăzi că vor impune controale la frontiera cu Ungaria începând cu data de 5 octombrie. O astfel de decizie a fost adoptată de mai multe țări din Zona Schengen, cum ar fi Polonia, Republica Cehă și Austria. Autoritățile din Slovacia au raportat 40,000 de imigranți fără documente care au traversat Ungaria și provin, majoritar, din Orientul Mijlociu. Controalele vor fi realizate atât la punctele de trecere terestră, cât și la cele de pe a
Autoritățile pakistaneze au cerut solicitanților de azil afgani să plece din țară până la data de 1 noiembrie, notează BBC. Astfel, aproximativ 1,7 milioane de persoane, solicitanți de azil afgani neautorizați vor trebui să părăsească țara până în noiembrie. În spatele deciziei se află situația din ce în ce mai tensionată, de-a lungul graniței celor două țări, repetate atacuri care s-au soldat cu numeroase victime. Totodată, oficialii de la Islamabad au anunțat o represiune împotriva imigranților sosiți ilegal în țară. În ceea ce privește guvernul taliban, acesta a cerut autorităților pakistaneze să reconsidere decizia, considerată a fi inacceptabilă. La momentul actual, 1,3 milioane de afgani sunt înregistrați ca fiind refugiați, în timp ce alți 880.000 au primit statutul legal de a rămâne, potrivit ONU.
Abir Moussi, una dintre liderii opoziției, a fost luată în custodie de către autoritățile din Tunisia, notează Al Jazeera. Aceasta a fost reținută în timp ce se afla la intrarea în palatul prezidențial, pentru a depune o plângere împotriva unui decret prezidențial. Conform avocatului său, Aroussi Zgir, lidera opoziției a fost „reținută pentru 48 de ore sub acuzația de prelucrare a datelor cu caracter personal, obstrucționare a dreptului la muncă și agresiune destinată să provoace haos”. Mai mult, o postare de pagina oficială a lui Moussi a confirmat faptul că aceasta a fost arestată după ce și-a exprimat nemulțumirea cu privire la alegerile parlamentare. Abir Moussi, avocat și politician tunisian, a fost o figură notabilă în scena politică a Tunisiei în perioada recentă. În calitate de președinte al Partidului Destourian Liber din 2016 și deputat din 2019 până în 2021, ea a jucat un rol semnificativ în dezbaterile politice din țară.
Oficialii francezi au anunțat că vor trimite echipament militar în Armenia, conform Politico. Catherine Colonna, ministrul francez de externe, a explicat că decizia Franței de a furniza materiale militare Armeniei vine ca răspuns la escaladarea conflictului din Nagorno-Karabah dintre Armenia și Azerbaidjan. Conflictul a atins punctul culminant cu ofensiva militară care a avut loc la finalul lunii septembrie, determinând un număr semnificativ de etnici armeni să părăsească regiunea separatistă. Totodată, liderii de la Paris își doresc să aprofundeze cooperarea cu omologii lor armeni în domeniul apărării, mai ales în contextul desprinderii acestora din alianța de lungă durată cu Rusia. Cu toate acestea, nu au fost oferite detalii cu privire la tipul de echipament militar care urmează să fie livrat.
