Material realizat de Brădoaia Alexia și Filip Nicole Ashley
O înregistrare audio recent desecretizată de Departamentul Justiției al SUA arată că finanțistul condamnat, Jeffrey Epstein, și fostul premier israelian Ehud Barak discutau despre sume „uriașe” plătite fostului prim-ministru britanic Tony Blair, relateaza Al Jazeera. În conversație, cei doi speculează că Blair ar fi primit milioane de dolari anual din contracte cu guverne străine, inclusiv din Kazahstan, și sugerează că nu toate plățile ar fi ajuns direct la el. Discuția nu oferă dovezi concrete privind destinatarii fondurilor. Un purtător de cuvânt al lui Blair a respins afirmațiile drept „rubbish”, precizând că fostul premier l-a întâlnit pe Epstein o singură dată, că nu a discutat niciodată onorarii cu acesta sau cu Barak și că plățile pentru Kazahstan au fost făcute către organizația sa, nu către el personal. Dezvăluirile apar pe fondul relansării interesului public pentru legăturile lui Epstein cu lideri politici, după publicarea a milioane de documente oficiale în baza unei legi privind transparența.
Administrația Donald Trump a decis retragerea a aproximativ 700 de agenți federali de imigrație din Minnesota, însă circa 2.000 vor rămâne, relatează Reuters. Decizia vine după săptămâni de tensiuni generate de așa-numita „Operation Metro Surge”, cea mai amplă operațiune de aplicare a legii imigrației lansată vreodată în Minnesota, care a declanșat proteste de stradă și critici dure din partea autorităților locale. Primarul din Minneapolis, Jacob Frey, și guvernatorul Tim Walz au salutat reducerea efectivelor, dar au subliniat că menținerea a mii de agenți „nu reprezintă o dezescaladare reală”. Oficialii democrați au acuzat operațiunea de efecte „catastrofale” asupra comunităților și economiei locale și au contestat-o în instanță. Homan a afirmat că retragerea este posibilă datorită unei cooperări din partea unor șerifi locali, reiterând totodată că administrația Trump își menține obiectivul de „deportări în masă”.
Aproape 200 de persoane au fost ucise în Nigeria în urma unor atacuri armate în statele Kwara și Katsina, au declarat oficiali locali, locuitori și poliția, potrivit Reuters. Cel mai grav atac a avut loc în comunitatea Woro din Kwara, unde cel puțin 170 de oameni au fost executați, a subliniat deputatul Saidu Baba Ahmed. Potrivit acestuia, atacatorii au adunat localnicii, le-au legat mâinile și i-au ucis, înainte de a incendia locuințe și magazine. Poliția a confirmat masacrul, fără a oferi un bilanț exact. Martorii susțin că atacatorii, despre care se crede că sunt jihadiști din zonă, au cerut comunității să renunțe la autoritățile statului nigerian și să accepte legea islamică. După ce localnicii au refuzat, aceștia au deschis focul. Într-un incident separat, în Katsina, cel puțin 21 de persoane au fost ucise după ce oameni înarmați au mers din casă în casă și au împușcat locuitori. Atacul a încălcat un pact de pace încheiat în urmă cu șase luni între comunitate și un grup armat.
Președintele SUA Donald Trump a declarat că președintele rus Vladimir Putin și-a respectat angajamentul de a suspenda bombardamentele asupra orașelor ucrainene, în pofida unui atac masiv cu rachete lansat recent de Rusia. Trump a afirmat, la Casa Albă, că înțelegerea a fost valabilă doar timp de o săptămână, iar loviturile au fost reluate imediat după expirarea termenului. Afirmațiile sale contrazic poziția președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski, care susține că pauza ar fi început vineri, la o zi după ce Trump anunțase public acordul cu Putin. Zelenski a acuzat Moscova că a încălcat spiritul înțelegerii, subliniind că Rusia a răspuns propunerii americane de a opri atacurile asupra infrastructurii energetice cu „un număr record de rachete balistice”. Disputa are loc în contextul reluării negocierilor de pace mediate de SUA între Kiev și Moscova, desfășurate la Abu Dhabi, și al apelurilor Ucrainei pentru noi sancțiuni occidentale împotriva Rusiei.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, intenționează să efectueze o vizită oficială în Australia, cu scopul de a finaliza un acord de securitate și comerț între Uniunea Europeană și Canberra, potrivit Politico. Demersul vine în contextul relansării negocierilor comerciale care au eșuat la sfârșitul lui 2023 din cauza disputelor legate de cotele de import pentru carnea de vită și de miel. Vizita ar urma să aibă loc după o întâlnire la Bruxelles între comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, și ministrul australian al comerțului, Don Farrell. Bruxellesul confirmă că discuțiile sunt în desfășurare, subliniind că progresele depind de compromisuri în faza sensibilă a negocierilor. Un acord cu Australia ar consolida cooperarea în materie de securitate și ar oferi UE acces sporit la minerale strategice, inclusiv litiu și cupru, însă ar putea genera opoziție internă din partea sectorului agricol european, similar controverselor provocate de alte acorduri comerciale recente.
Italia a respins o serie de atacuri cibernetice atribuite Rusiei, care urmăreau să afecteze desfășurarea Jocurilor Olimpice de Iarnă, prezintă Reuters. Antonio Tajani, ministrul de Externe al Italiei, a declarat că autoritățile au dejucat o serie de atacuri cibernetice care vizau site-uri ce aparțin Ministerului italian de Externe, inclusiv paginile ambasadei de la Washington. De asemenea, atacurile cibernetice au vizat și site-uri web legate de Jocurile Olimpice de Iarnă, inclusiv ale organizatorilor și ale hotelurilor din Cortina d’Ampezzo, unde se desfășoară competițiile. În ultimele două săptămâni, instituțiile italiene responsabile cu responsabilitatea cibernetică au anunțat că desfășoară numeroase activități de protejare a infrastructurii critice, atât din rațiuni de ordine publică, cât și pentru prevenirea posibilelor amenințări teroriste. Rusia va avea doar 13 sportivi la această competiție, care vor concura sub drapel neutru.
Oficialii Serviciului de informații externe al Germaniei au declarat printr-un raport că Rusia a cheltuit jumătate din bugetul său de stat pentru armată, mult peste cifrele declarate oficial, raportează The Telegraph. Fondurile nu au fost folosite doar pentru a susține războiul din Ucraina, ci și pentru extinderea capacităților militare în zonele de graniță cu Țările Baltice. Serviciile germane au prezentat că o parte semnificativă a acestor bani a fost ascunsă în alte capitole bugetare, precum proiecte de construcții, programe IT militare sau beneficii sociale acordate personalului din armată. Planurile bugetare ale oficialilor Moscovei pentru 2026 au indicat o scădere oficială a cheltuielilor militare, pentru prima dată de la începutul războiului, suma declarată fiind de aproximativ 142 de miliarde de euro. Raportul german a fost publicat în contextul în care liderii Rusiei au cerut decidenților ucraineni să accepte condițiile sale pentru încheierea războiului, înaintea unor noi negocieri desfășurate la Abu Dhabi.
Declarațiile publice ale Marinei Le Pen au indicat o lipsă de încredere în eforturile sale de a anula interdicția electorală de cinci ani, arată Politico. Această interdicție a reprezentat un obstacol în calea devenirii următorului președinte al Franței. În ultimele sale comentarii, în fața sălii de judecată pariziene unde, din ianuarie, contestă o condamnare pentru delapidare care i-a interzis participarea la alegerile din 2027, Le Pen a declarat reporterilor: „Nu mă aștept niciodată la o surpriză plăcută când intru într-o sală de judecată”. Pesimismul din aceste comentarii și din altele similare a fost de necrezut venind din partea unei lideri care a jurat să lupte împotriva a ceea ce ea a descris ca fiind o lovitură motivată politic. Le Pen a prezentat acest apel ca fiind ultima ei șansă de a candida la Palatul Elysée și a recunoscut public că ar putea fi nevoită să se retragă în favoarea protejatului ei în vârstă de 30 de ani, Jordan Bardella.
Președintele Estoniei, Alar Karis, și-a declarat încrederea față de liderii americani în respectarea articolului 5 din tratatul NATO privind apărarea comună, în ciuda unei perioade turbulente în relațiile transatlantice sub președinția lui Donald Trump, afirmă Euronews. Fără garanția articolul 5, analiștii din domeniul apărării au precizat că NATO ar fi grav afectată și ar deveni irelevantă ca alianță defensivă. „Nu suntem îngrijorați”, a declarat președintele Karis când a fost întrebat despre preocupările că Washingtonul se retrage din angajamentele sale privind securitatea colectivă, în cadrul unui interviu acordat Euronews în timpul Summitului mondial al guvernelor de la Dubai. Cu toate acestea, el a sugerat că Europa nu ar trebui să pună la încercare articolul 5 și ar fi necesar să îmbunătățească capacitățile de apărare, sugerând că continentul a fost „naiv” să neglijeze securitatea sa după prăbușirea Uniunii Sovietice.
Autoritățile elene au lansat o anchetă internă privind coliziunea mortală dintre o navă de patrulare a pazei de coastă și o barcă care transporta migranți în largul insulei Chios, conform Politico. Potrivit unei declarații a pazei de coastă, coliziunea a avut loc după ce barca, care avea luminile de navigație stinse, a ignorat semnalele navei de patrulare și și-a schimbat cursul. Barca s-a răsturnat din cauza forței impactului, aruncând pasagerii în mare. Cel puțin 15 migranți au murit, iar 24 au fost salvați. Operațiunea de căutare și salvare este în curs de desfășurare și încă nu se știe cu exactitate câți oameni se aflau la bord. Doi ofițeri ai pazei de coastă au fost răniți ușor. Un procuror a dispus arestarea unui cetățean marocan care pilota barca. Grecia a fost condamnată în repetate rânduri de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Frontex și Comisia Europeană pentru respingerea navelor cu migranți și pentru anchetele necorespunzătoare efectuate de paza de coastă.
