A fost 4 august în lume – Reprezentantul special al Organizației Națiunilor Unite (ONU) pentru Cipru, Colin Stewart, și-a încheiat mandatul exprimându-și dezamăgirea față de lipsa de progres în negocierile pentru reunificarea insulei, Autoritățile din Spania și Portugalia (Iberia) au declarat stare de alertă de nivel ridicat, pe fondul valurilor de căldură record care afectează Europa, existând un risc extrem de incendii forestiere iar, Premierul Albaniei, Edi Rama, și-a propus ca Albania să devină prima societate complet fără numerar până în 2030, într-un efort de combatere a economiei informale și a spălării de bani

Material realizat de Nicoleta Dumitru și Mario Constantin

Un nou raport al think tank-ului UK-China Transparency (UKCT) arată că studenții chinezi din universitățile britanice sunt presați să-și spioneze colegii, susține BBC. Țintele principale fiind studenții care discută subiecte considerate sensibile de către guvernul chinez. Raportul menționează că ar exista presiuni și asupra profesorilor universitari care vor să abordeze teme precum Xinjiang, Covid-19 sau tehnologia chineză. Unele cadre universitare susțin că au fost intimidate sau că familiile lor din China au fost amenințate. Instituțiile britanice sunt acuzate că evită să abordeze această problemă din cauza dependenței financiare de taxele plătite de studenții chinezi. Institutele Confucius, centre culturale chinezești din campusuri britanice, sunt suspectate de legături cu Partidul Comunist Chinez. Oficiul pentru Studenți (OfS) cere universităților să promoveze libertatea academică și avertizează că vor exista sancțiuni severe pentru încălcări. 

La cinci ani după explozia devastatoare din portul Beirut, victimele și activiștii simt pentru prima dată că justiția ar putea fi posibilă, menționează Al Jazeera. Ancheta, blocată ani de zile de influențe politice și de refuzul unor oficiali de a coopera, pare să prindă avânt sub noua conducere a Libanului. Președintele Joseph Aoun și premierul Nawaf Salam au promis sprijin deplin pentru aflarea adevărului și tragerea la răspundere a celor vinovați. Judecătorul Tarek Bitar, reluat în funcție după ani de obstrucționare, a chemat la audieri figuri importante, inclusiv foști oficiali de securitate și un fost prim-ministru. Cu toate acestea, unii politicieni continuă să se ascundă în spatele imunității. Activiștii cer legi care să asigure independența justiției și protecția magistraților. Deși drumul e lung, familiile victimelor rămân hotărâte: lupta lor nu e doar pentru cei pierduți, ci și pentru un viitor mai just pentru Liban. 

Reprezentantul special al Organizației Națiunilor Unite (ONU) pentru Cipru, Colin Stewart, și-a încheiat mandatul exprimându-și dezamăgirea față de lipsa de progres în negocierile pentru reunificarea insulei, notează Euronews. La plecarea sa, Stewart a criticat atitudinea ambelor părți, greco-cipriotă și turco-cipriotă, spunând că liderii nu caută un teren comun, ci doar să-și impună propriile viziuni. El a remarcat că, în ciuda divergențelor oficiale, oamenii obișnuiți din ambele părți nu par să aibă probleme între ei, milioane de persoane trecând anual punctele de frontieră. Președintele cipriot Nikos Christodoulides a respins criticile, afirmând că poziția oficială trebuie să se conformeze rezoluțiilor ONU. 

Premierul Albaniei, Edi Rama, și-a propus ca Albania să devină prima societate complet fără numerar până în 2030, într-un efort de combatere a economiei informale și a spălării de bani, relatează Politico. Cu toate acestea, tranziția este dificilă într-o țară în care populația are o profundă neîncredere în bănci, cauzată în parte de traumele economice postcomuniste și prăbușirea schemelor piramidale din anii ’90. Deși autoritățile plănuiesc măsuri precum plafonarea plăților în numerar și integrarea în sistemul SEPA, doar 34% dintre albanezi au încredere în bănci, iar sub 50% dețin conturi bancare. Costurile ridicate pentru serviciile bancare, comisioanele mari pentru plăți digitale și lipsa unei infrastructuri digitale accesibile sunt alte bariere. Mulți comercianți preferă numerarul pentru a evita taxele, iar utilizarea cardurilor implică taxe suplimentare pentru clienți. 

Un nou raport al agenției antidrog din Franța (OFAST) avertizează că nicio zonă din țară nu mai este liberă de influența traficului de droguri, potrivit Euronews. Descris de Bruno Retailleau, Ministrul de Interne francez, ca fiind un “tsunami alb”, raportul semnalează o creștere alarmantă a disponibilității cocainei. Drogul de mare risc, este considerat o amenințare existențială care alimentează o contra-cultură violentă și impune o formă de control social, paralel. În primele șase luni ale anului 2025, autoritățile au confiscat 37,5 tone de cocaină, cu 45% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. În 2024, au fost înregistrate 367 de omoruri sau tentative de omor legate de droguri, în 173 de orașe. Raportul arată cum rețelele de traficanți încep să înlocuiască autoritatea statului în anumite cartiere, oferind ajutoare în schimbul toleranței față de comerțul cu droguri. 

Rachel Taylor, deputată din North Warwickshire și Bedworth, a condus 2.100 km până la granița Ucrainei pentru a livra ajutoare umanitare, scrie BBC News. Călătoria de trei zile, încheiată pe 31 iulie, a făcut parte dintr-o inițiativă caritabilă de lungă durată organizată de compania LKQ UK & Ireland, specializată în distribuirea de piese auto. Taylor a transportat cea de-a 50-a ambulanță donată în cadrul programului și a declarat că a fost „onorată” să participe. Convoiul a pornit din Staffordshire și a avut opriri în Germania și Polonia. Campania, coordonată de Dawid Kozlowski, a oferit peste 200 de tone de ajutor umanitar, inclusiv 34 de ambulanțe, medicamente în valoare de peste 6.000 de lire și cadouri de Crăciun pentru copii ucraineni. Kozlowski a fost recompensat cu un premiu BBC pentru voluntariat în 2023. 

Departamentul de Justiție al Statelor Unite ale Americii (SUA) a extins activitatea unui mare juriu federal pentru a investiga tentativele Rusiei de a interfera în alegerile prezidențiale din 2024, informează CNN. Surse apropiate anchetei au declarat că această extindere reflectă noi dovezi și preocupări privind acțiuni rusești desfășurate în paralel cu campania electorală, într-un efort de influențare a rezultatului. Procurorii federali analizează dacă anumite persoane din SUA au colaborat în mod conștient cu actori străini pentru a submina procesul democratic. Deocamdată, ancheta rămâne sub sigiliu, iar oficialii americani refuză să comenteze public. Investigația are loc în contextul amplificării tensiunilor între Washington și Moscova, dar și al încercărilor președintelui Donald Trump de a menține un echilibru între presiunea externă și politica internă. 

Autoritățile din Spania și Portugalia (Iberia) au declarat stare de alertă de nivel ridicat, pe fondul valurilor de căldură record care afectează Europa, existând un risc extrem de incendii forestiere, titrează Euronews. Administrația din regiune a avertizat că temperaturile neobișnuit de ridicate, combinate cu seceta persistentă și vânturile puternice, cresc semnificativ pericolul izbucnirii de incendii extinse. Măsurile de urgență includ restricții impuse asupra activităților agricole, interzicerea focului deschis și pregătirea echipelor de intervenție pentru un număr mare de incendii simultane. Alertarea survine într-un moment în care alte state europene au raportat temperaturi-record, iar rețelele de electricitate sunt supuse unor presiuni crescute din cauza cererii sporite de răcire. 

Judecătorii italieni au respins acuzațiile împotriva premierului Giorgia Meloni în dosarul privind eliberarea suspectului libian Osama Elmasry Njeem, acuzat de crime de război, relatează Reuters. Reprezentanții Curții au decis să renunțe la investigarea lui Meloni în cadrul dosarului. Acesta era anchetată pentru complicitate la infracțiune și abuz de fonduri publice, asociate cu repatrierea rapidă a suspectului libian, identificat și reținut în Italia la solicitarea Curții Penale Internațională (CPI), pentru crime împotriva umanității, inclusiv omor, tortură și viol. Ancheta continuă însă pentru miniștrii Matteo Piantedosi și Carlo Nordio, precum și pentru subsecretarul Alfredo Mantovano. Meloni a reacționat criticând faptul că doar “alţii” sunt chemați în instanță, deși toate deciziile guvernamentale ar fi fost luate în consens sub conducerea ei. Nordio declarase anterior că eliberarea a fost necesară din cauza unor „erori flagrante” în mandatul CPI. 

Premierul britanic Keir Starmer a salutat semnarea unui acord major cu Franța pentru a combate trecerile periculoase ale Canalului Mânecii, printr-un program-pilot „unul intră, unul iese”, publică Mirror. Schema prevede returnarea unor migranți adulți a căror cerere de azil este considerată inadmisibilă, urmând ca, în schimb, să fie acceptați alții cu drept legitim de rezidență în Regatul Unit. Acordul, valabil până în iunie 2026, a fost convenit luna trecută între Starmer și președintele Emmanuel Macron și reprezintă primul tratat de returnare semnat cu Franța de la ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană (UE). Starmer a subliniat că încheierea acestui tratat reflectă o abordare matură și eficientă a diplomației, marcând o schimbare radicală față de politicile eșuate anterioare. Potrivit presei, programul ar putea fi limitat la 50 de returnări pe săptămână, iar Comisia Europeană și-a dat deja acordul pentru implementarea sa.