Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Alexandra Leca și Papurica Ionela
1. Suspectul care a provocat o explozie luni la stația de metrou din St Petersburg, ucigând 11 persoane și rănind alte câteva zeci, a fost identificat de serviciile de securitate kârgâze, relatează CNN. Akbarjon Djalilov, un cetățean din Kârgâzstan a provocat dezastrul ce a avut loc între stațiile de metrou Sennaya Ploschad și Tehnologiceski. În St Petersburg urmează o perioadă de doliu pentru cei 11 morți. Ministrul sănătății, Veronika Skvortsova a declarat că 51 persoane au fost rănite, patru dintre răniți fiind în stare critică. Potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitry Peskov, presedintele rus, Vladimir Putin, a avut o întâlnire cu securitatea și serviciile de aplicare a legii în cursul zilei de luni, când a fost informat cu privire la rezultatele preliminare ale anchetei asupra exploziei de metrou, din moment ce nici un grup terorist nu își revendică responsabilitatea pentru cele întâmplate. Președintele american Donald Trump a vorbit cu Putin, luni, exprimându-și condoleanțele în urma atacului terorist și oferind asistență în cadrul anchetei. Un al doilea dispozitiv a fost găsit și dezamorsat de către Comitetul anti-terorism din Rusia, acesta fiind ascuns într-un instinctor.
2. Oficialii mexicani au dat startul discuțiilor cu UE pentru a-și actualiza propriul lor acord de liber schimb semnat inițial în 2000, informează CNN. Ambele părți și-au exprimat dorința pentru un nou acord, însă negocierile comerciale au fost „accelerate“ la scurt timp după ce Trump a preluat mandatul. Săptămâna trecută, ministrul adjunct economic din Mexic, Juan Carlos Baker, a declarat pentru Financial Times că Mexicul este deja în discuții cu cei doi giganți din America de Sud pentru a consolida legăturile comerciale. Mexic nu se simte atât de bine venit în America de Nord, mai ales după ce Trump a amenințat că va utiliza tarifele împotriva importurilor din Mexic și că se va retrage din NAFTA, acordul trilateral de liber schimb, care include, de asemenea, și Canada. Președintele argentinian, Mauricio Macri, a eliminat anul trecut tarifele la exporturile agricole puse în aplicare de regimul populist anterior al țării. Argentina, deși a terminat o recesiune, este în creștere lentă.
3. SUA și-a retras finanțarea pentru Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA), o agenție care promovează planificarea familială în mai mult de 150 de țări, aceasta fiind prima din reducerile promise pentru contribuțiile financiare ale SUA la ONU de către administrația Trump, relatează BBC. UNFPA a declarat că „regretă decizia“ deși nu a încălcat nici o lege. La începutul acestui an, președintele Trump a introdus o interdicție privind finanțarea în SUA a oricărei organizații internaționale care a oferit orice tip de serviciu pentru avort sau sfaturi cu privire la acest subiect. UNFPA afirmă că toate lucrările sale promovează drepturile indivizilor și cuplurilor de a lua propriile decizii, fără existența unor constrângeri sau cazuri de discriminare. Cu sprijinul SUA, anul trecut, UNFPA declară că a fost în măsură să salveze viețile a mii de femei de la moarte în timpul sarcinii și al nașterii, prevenind sarcini nedorite și avorturi nesigure. Banii care ar fi fost alocați UNFPA pentru anul fiscal 2017 vor fi „transferați și reprogramați în contul Programului Global de Sănătate,” a declarat Departamentul de Stat, pentru a sprijini planificarea familială, activitățile sănătății materne și reproductive în țările în curs de dezvoltare.
4. Întâlnirea președintelui SUA, Donald Trump, cu președintele chinez, Xi Jinping din această săptămâna, va fi marcată nu numai de diviziuni politice profunde, ci și de o ciocnire de personalități între cei doi lideri, relatează Reuters. Cei doi au un singur lucru în comun: retorica despre restaurarea măreției națiunilor lor. Dar cei doi politicieni diferă în aproape toate celelalte privințe, de la stilurile lor politice și până la experiența lor diplomatică, adăugând incertitudine la ceea ce a fost numită ca fiind cea mai importantă relație bilaterală din lume. La cinci luni după alegerea sa, în urma unei campanii profund anti-China, Trump pare să se fi stabilit pe un curs de coliziune, nu conciliere cu Xi, ridicând îndoieli cu privire la faptul că cele două mari economii pot găsi un numitor comun. Unii consilieri ai Casei Albe cred că ginerele şi consilierul lui Trump, Jared Kushner, ar putea fi o voce de moderare influentă asupra modului în care președintele american se va comportă față de Xi în discuțiile de joi și vineri.
5. Abu Bakr al-Baghdadi, liderul ISIS și califul autodeclarat, a scăpat din asediul orașului Mosul acum două luni, când drumul spre vest a fost pentru scurt timp redeschis ca urmare a unui contra-atac feroce al luptătorilor ISIS, relatează The Independent. „Isis a folosit 17 mașini capcană sinucigașe în Mosul și în unele dintre unitățile lor din Siria pentru a curăța drumul care duce spre Mosul pentru câteva ore,” a declarat Fuad Hussein, șeful de personal al președintelui kurd Masoud Barzani. Acesta a declarat că el și alți lideri kurzi cred că ISIS ar efectua o astfel de operațiune elaborată, în care ar fi suferit pierderi grele, numai pentru a-l aduce pe Al-Baghdadi în siguranță. Evadarea a avut loc după căderea Mosulului de est și înainte ca forțele de securitate irakiene să înceapă atacul final asupra ISIS. Hussein spune că ISIS „a adus 300 de luptători din Siria și că a fost o lupta foarte aprigă.” Singura cale posibilă de evacuare din Mosul pentru ISIS a fost spre vest, prin teritoriul deținut de miliția lui Hashd al-Shaabi Shia, care a fost forțată să se retragă, permițând ISIS pentru o scurtă perioadă să obțină controlul asupra drumului. Hussein a declarat că se așteaptă că ISIS să supraviețuiască după căderea Mosulului, în cazul în care luptătorii săi dețin încă orașul vechi, despre care ONU spune că are o populație de 400.000 de locuitori. În câmpiile din jurul Mosulului, insecuritate este chiar mai mare, deoarece multe orașe și sate ce au fost recucerite anul trecut sunt încă pustii.
6. Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a cerut kurzilor irakieni să coboare steagul kurd ridicat în orașul Kirkuk din nordul Irakului, avertizând că incapacitatea de a duce la bun sfârșit cererea va afecta relațiile cu Turcia, informează Reuters. „Nu suntem de acord cu afirmația: Kirkuk este pentru kurzi. Kirkuk aparține turkmenilor, arabilor și kurzilor, în cazul în care sunt acolo. Nu înainta o astfel de afirmație pentru că repercusiunile vor fi puternice. Vei afecta dialogul cu Turcia”, a declarat Erdogan. „Dați steagul jos!”, a continuat acesta la un miting în provincia turcă Zonguldak de lângă Marea Neagră. Kurzii au revendicat mult timp Kirkuk și rezervele sale uriașe de petrol. Aceștia privesc orașul, chiar în afara regiunii semi-autonome din nordul Irakului, ca fiind capitala lor istorică. Turcia se teme de câștigurile teritoriale ale unor grupuri kurde din Irak și Siria că ar putea alimenta ambițiile separatiste kurde din interiorul Turciei.
7. Ungaria a aprobat, marți, o nouă lege care ar putea forța o universitate finanțată de George Soros să-și încheie activitatea în țară, în ciudata protestelor împotriva planului de la Budapesta și a condamnării internaționale, relatează Reuters. Prim-ministrul Viktor Orban un critic al organizațiilor civile liberale finanțate de Soros, a declarat, săptămâna trecută, că Universitatea Central Europeană a încălcat reglementările în acordarea diplomelor, o acuzație pe care universitatea o respinge. Legea care, potrivit Guvernului, este menită să rezolve problemele privind universităţile străine marchează un nou capitol în restricţionarea instituţiilor independente, demers prin care aliaţii lui Orban şi-au consolidat influența asupra sistemului judiciar, al presei şi băncii central. Liderii CEU spun că universitatea lor este vizată în mod special şi au avertizat că este posibil să fie nevoiţi să o închidă. Ministrul pentru afaceri umane al lui Orban a declarat că instituţiile finanţate de Soros încearcă să submineze guvernul ungar prin „ocolirea normelor democratice”. „Organizațiile lui George Soros, care operează în Ungaria și în întreaga lume, sunt doar agenți pseudo-civili și ne angajăm să înăbușim o astfel de activitate“, a declarat Zoltan Balog. Parlamentarii au adoptat legea cu 123 de voturi pentru şi 38 împotrivă, în timp ce alţi 38 de aleşi s-au abţinut. CEU, fondată în 1991 în Budapesta, are 1.400 de studenți și își desfășoară activitatea în mod legal. Universitatea va contesta constituționalitatea legii și a demarat o campanie internațională pentru a convinge guvernul Orban să renunțe, a declarat rectorul CEU, Michael Ignatieff, la o conferință de presă.
8. Prim-ministrul britanic, Theresa May, a declarat marți că va ridica anumite „probleme serioase” cu liderii Arabiei Saudite în timpul vizitei sale, iar criticii săi au cerut să facă presiuni asupra problemei umanitare din Yemen, informează Reuters. May este de așteptat să exploreze noi modalități de sporire a legăturilor comerciale cu Arabia Saudită și să întărească relațiile de afaceri între cele două țări, în contextul ieșirii Marii Britanii din UE. Arabia Saudită este cel mai mare partener de tranzacționare din Orientul Mijlociu al britanicilor, cu exporturi în valoare de 6, 67 miliarde de lire sterline în 2015. Furnizarea de aeronave și arme din Marea Britanie a ajuns sub control în urma războiului din Yemen. O coaliție din Arabia Saudită, condusă de statele arabe, a lansat mii de atacuri aeriene într-un efort de a disloca alianța iraniană, Houthis, din capitala Sanaa și de a restaura puterea în mâinile președintelui Abd-Rabbu Mansour. În luna decembrie, Theresa May a fost prima femeie care participat la summitul anual al conducătorilor monarhiilor petroliere din Golf, în Bahrein. Ea a declarat că, în contextul „acțiunilor destabilizatoare” ale Iranului, Londra este dispusă să contribuie la întărirea securității țărilor din regiune. Conform purtătorului de cuvânt britanic, Theresa May va fi primită de regele Salman și de prinții moștenitori ai regatului.
9. Forțele de securitate venezuele au înăbușit protestatarii gălăgioși cu gaze lacrimogene, tunuri cu apă și spray-uri paralizante în Caracas, marți, după blocarea unui miting de opoziție împotriva președintelui socialist nepopular, Nicolas Maduro, informează Reuters. Ciocnirile au început după ce autoritățile au închis stațiile de metrou, au instalat puncte de control și au izolat piața Plaza Venezuela, în cazul în care protestatarii planifică să se întâlnească pentru cea mai recentă demonstrație. În mijlocul străzii, femeile îngenuncheau în timp ce fredonau imnul național, iar locuitorii clădirilor din apropiere țineau ritmul cu ajutorul vaselor de bucătărie într-un spectacol de furie impotriva unui guvern, care a dus la o penurie de alimente și elemente de bază. „Vom scăpa de ei, dar trebuie să luptăm.”, a declarat Jose Zapata, un electrician în vârstă de 57 de ani, în timp ce mărșăluia. Unii demonstranți au aruncat cu pietre și sticle. Susținătorii lui Maduro au organizat propriul miting, într-un scenariu volatil vazut de multe ori în cei 18 ani de guvernare de stânga. Aceștia acuză partidele de opoziție de complicitate la un complot condus de S.U.A să răstoarne sistemul Maduro, care a condus Venezuela de la moartea lui Hugo Chavez în 2013.
10. Casa Albă acuză guvernul Bashar al-Assad că este în spatele unui atac chimic, care a ucis 58 de persoane în nord-vestul Siriei, relatează BBC. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Sean Spicer, a condamnat ceea ce el a numit „acțiuni atroce inițiate de către regimul Bashar al-Assad” și a afirmat că este în interesul poporului sirian ca președintele Assad să plece. El a fost susținut în acuzarea sa de către Regatul Unit, Organizația Națiunilor Unite și Franța. În raidurile aeriene lansate asupra oraşului Khan Sheikhoun, situat în sudul provinciei Idlib controlată de rebeli, au fost rănite peste 60 de persoane, a mai anunţat Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului. Potrivit sursei, medici şi activişti de opoziţie au spus că ulterior au fost lansate rachete din aeronave asupra unor clinci din regiune unde erau trataţi unii dintre supravieţuitori. O investigație a ONU și a Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice a anunțat, la sfârșitul anului trecut, că forțele guvernamentale au folosit clorul ca armă de război cel puțin de trei ori în 2016.
