Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Cristian Matei și Paula Gănuci
Ministrul de Externe al Ungariei, Péter Szijjártó, a declarat că țara sa are dreptul suveran de a negocia „cu oricine dorește”, conform Politico. Aflat la Conferința de Securitate Eurasiatică de la Minsk, Szijjártó a vorbit alături de ministrul rus de externe, Sergey Lavrov, și cel sirian, Bassam Sabbagh. Prezența sa a stârnit îngrijorări în rândul aliaților NATO, iar Ambasada SUA a convocat ambasadorii membrilor tratatului pentru discuții. În discursul său, ținut în rusă, Szijjártó a subliniat cooperarea economică „rațională” cu Moscova în sectoarele nesancționate, în special în domeniul energetic. Totodată, acesta a discutat și cu omologul său belarus, Maxim Ryzhenkov, despre intensificarea cooperării bilaterale.
Coreea de Nord a lansat o rachetă balistică intercontinentală, descrisă de Kim Jong Un ca un „act militar adecvat” pentru a-și avertiza rivalii, relatează Deutsche Welle. Testul a venit la o zi după ce Coreea de Sud a anunțat că Phenianul este pregătit pentru un al șaptelea test nuclear. ONU, UE și Germania au condamnat ferm lansarea, iar secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a menționat că aceasta încalcă rezoluțiile Consiliului de Securitate. Racheta a avut o altitudine de peste 7.000 de kilometri și o traiectorie de 1.000 de kilometri. Recent, Coreea de Nord a intensificat testele armamentului său, Kim Jong Un susținând necesitatea modernizării armelor nucleare pentru a menține o „descurajare strategică” clară.
Gazele cu efect de seră din UE au scăzut cu 8,3% în 2023, marcând un declin semnificativ în context global, dar blocul este încă departe de ținta sa pentru 2030, conform unui raport publicat, informează Euronews. Emisiile sunt acum cu 37% sub nivelul din 1990, reducerea fiind susținută de diminuarea utilizării cărbunelui și creșterea energiei regenerabile, care a ajuns la 44,7% din generarea electricității. Hoekstra, comisarul pentru climă, a subliniat că reducerea emisiilor nu împiedică creșterea economică, iar obiectivul UE de neutralitate climatică până în 2050 este “realizabil”. Cu toate acestea, Agenția Europeană de Mediu avertizează că este necesară acțiune susținută pentru a atinge ținta de reducere a emisiilor cu 55% până în 2030.
Centrele africane pentru controlul și prevenirea bolilor (African CDC) avertizează că focarul de mpox nu este încă sub control și solicită resurse suplimentare pentru a evita o pandemie mai severă decât COVID-19, relatează Al-Jazeera. Ngashi Ngongo, reprezentant al CDC Africa, a declarat că situația este în creștere generală, cu peste 48.000 de cazuri și 1.100 de decese înregistrate pe continent de la începutul anului. Virusul, care poate fi transmis de la animale infectate sau prin contact fizic strâns între oameni, afectează în prezent 19 țări africane, inclusiv Mauritius.Centrele au subliniat necesitatea mobilizării politice și financiare pentru a limita răspândirea virusului.
Comisia Europeană a deschis o investigație asupra platformei chineze de cumpărături online Temu, suspectând că aceasta nu ia măsuri suficiente pentru a împiedica vânzarea de produse ilegale, potrivit Deutsche Welle. Comisarul European pentru Concurență, Margrethe Vestager, a declarat că ancheta vizează respectarea de către Temu a Legii Serviciilor Digitale (DSA), în special în asigurarea că produsele vândute pe platformă respectă standardele UE și nu pun în pericol consumatorii. Aplicația Temu este suspectată de vânzarea de produse contrafăcute și de utilizarea unor tactici de design “potențial adictive” pentru utilizatori. Platforma, care a înregistrat 92 de milioane de utilizatori activi lunar în UE, a anunțat că va colabora cu autoritățile europene și ia în considerare aderarea la un acord de prevenire a vânzării de produse contrafăcute online în Europa.
Judecătorii de la Curtea Supremă din Kenya au decis ridicarea interdicției de investire a lui Kithure Kindiki ca vicepreședinte, după ce Rigathi Gachagua a fost destituit de parlament în urma unui vot majoritar de demitere, indică BBC. Președintele William Ruto l-a nominalizat imediat pe Kindiki, ministru de interne, ca succesor al lui Gachagua, dar acesta din urmă a contestat în instanță decizia, susținând că a fost motivată politic. Instanța a decis însă că menținerea funcției vacante a fost „inacceptabilă” și a permis investirea lui Kindiki, subliniind importanța continuității în această poziție. Totuși, procesul de contestare a demiterii lui Gachagua va continua, acesta susținând că nu a avut parte de un proces echitabil.
Președintele Argentinei, Javier Milei, a demis ministrul de externe Diana Mondino după ce Argentina a votat în cadrul ședinței ONU pentru ridicarea embargoului economic impus de SUA asupra Cubei, susține BBC. Votul, susținut de 187 de țări și opus doar de SUA și Israel, a reprezentat prima abatere de la alinierea Argentinei cu politica SUA sub conducerea lui Milei. În locul Dianei Mondino, Milei l-a numit pe Gerardo Werthein, ambasadorul Argentinei la Washington. Biroul președintelui a declarat că Argentina se opune categoric „dictaturii cubaneze” și promovează o politică externă care condamnă regimurile ce încalcă drepturile omului. Schimbarea a venit pe fondul unor tensiuni între președinte și ministerul de externe privind abordările diplomatice ale Argentinei.
Ministrul de Externe al Germaniei, Annalena Baerbock, a anunțat închiderea tuturor consulatelor iraniene din Germania, ca reacție la execuția opozantului german-iranian Jamshid Sharmahd de către regimul iranian, confirmă Politico. Decizia s-a adresat consulatelor din Frankfurt, Munchen și Hamburg, dar ambasada iraniană din Berlin va rămâne deschisă, întrucât Germania dorește să mențină relațiile diplomatice. Anunțul a venit la câteva zile după execuția lui Sharmahd, care a fost condamnat la moarte în 2020 pentru acuzații de terorism. Baerbock a declarat că relațiile diplomatice dintre Germania și Iran au ajuns „la un punct minim” și a făcut apel la Uniunea Europeană să sancționeze Gărzile Revoluționare ale Iranului, propunând includerea acestora pe lista organizațiilor teroriste.
Sute de cetățeni bulgari au ieșit în stradă în Sofia pentru a protesta față de acuzațiile de fraudă electorală la alegerile parlamentare, anunță Politico. Protestele au avut loc în fața clădirii președinției, iar manifestanții, unii purtând bannerul „NU RECUNOSC ALEGERI CUMPĂRATE”, și au solicitat organizarea unor noi alegeri. Aceste proteste au fost declanșate de acuzațiile privind cumpărarea voturilor pentru noul partidul A New Beginning, fondat de controversatul oligarh Delyan Peevski, care a obținut aproximativ 11% din voturi. Președintele Bulgariei, Rumen Radev, a cerut o investigație în legătură cu practicile din timpul alegerilor, subliniind că cetățenii au dreptul să știe dacă în instituțiile naționale sunt fapte de corupție și amenințări, evidențiind importanța democrației reale.
