Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Anca-Maria Barbu și Miruna Toma
Alexei Navalnîi, cel mai cunoscut opozant al Kremlinului, a anunțat că va intra în greva foamei, în semn de protest față de lipsa asistenței medicale din penitenciarul rusesc, relatează BBC. Navalnîi, care a fost încarcerat la întoarcerea sa în Rusia, în luna ianuarie, și-a justificat mișcarea de protest afirmând că nu primește atenția medicală potrivită pentru tratamentul durerilor de spate, de membre și pentru insomnie. La întoarcerea sa în țara de origine, liderul opoziției rusești a fost condamnat la închisoare pentru doi ani și opt luni, pe motiv ca a încălcat termenii unei eliberări condiționate, însă SUA, Uniunea Europeană și Curtea Europeană a Drepturilor Omului au clasificat condamnarea acestuia drept motivată politic. Navalnîi și-a anunțat intenția de a intra in greva foamei prin intermediul paginii sale de Instagram, gestionată de echipa sa de avocați: ,,Am dreptul de a invita un medic și de a primi medicație. Dar ei nu îmi permit să fac nici una, nici alta. Durerile de spate s-au răspândit către piciorul drept. Nu îmi mai simt anumite zone ale picioarelor. Lăsând glumele la o parte, devine îngrijorător.”, a declarat acesta.
Polonia ajunge cu un pas mai aproape de decizia de a se retrage din Convenția de la Istanbul, conform Euronews. Tratatul din 2011, semnat de 45 de țări împreună cu Uniunea Europeană, impune guvernelor să adopte o legislație specifică pentru urmărirea și pedepsirea violenței domestice și a altor forme de abuz împotriva femeilor. Miercuri, mai multe organizații dedicate drepturile omului au tras un semnal de alarmă asupra mișcării inițiate de parlamentul polonez, după ce marți legislativul a decis să trimită spre examinare comisiilor parlamentare un proiect de lege numit „Da familiei, nu genului” (“Yes to Family, No to Gender”). Textul proiectului de lege solicită țării est-europene să se retragă din Tratatul de la Istanbul. Această propunere vine după ce Turcia s-a retras și ea din tratat la începutul acestei luni, provocând reacții puternice la nivel internațional și determinând apariția mai multor proteste la nivel național. Guvernul polonez de dreapta și-a anunțat intenția de a se retrage din tratat încă de vara trecută, susținând că această convenție nu respectă valorile religioase și promovează ideologii controversate despre gen. Protestele au izbucnit în octombrie anul trecut, când curtea constituțională a decis interzicerea avorturilor în cazul identificării defectelor fetale.
Pfizer a anunțat că studiile referitoare la serul de vaccinare anti Covid efectuate în rândul copiilor cu vârsta cuprinsă între 12 și 15 ani au demonstrat o eficacitate de 100% și un răspuns imun puternic, conform relatării BBC. Rezultatele inițiale ale studiilor efectuate pe un eșantion de circa 2.260 de adolescenți din SUA sugerează, de asemenea, că vaccinul este sigur, fără efecte secundare neobișnuite. Compania farmaceutică a afirmat că va transmite datele rezultate în urma cercetărilor autorităților americane și europene pentru ca vaccinul să poată fi utilizat în regim de urgență pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 12 și 15 ani. Riscul copiilor de a face o formă gravă a bolii sau de a deceda în urma infectării cu Sars-Cov-2 este mic și, de-a lungul pandemiei, foarte puțini adolescenți au avut nevoie de spitalizare. Scopul vaccinării acestora, în special a copiilor mai mari și a adolescenților, este reprezentat de necesitatea redeschiderii școlilor și de reducerea răspândirii coronavirusului în comunitate. Alături de studiile efectuate în rândul adolescenților, vaccinul Pfizer-BioNTech, care este autorizat pentru utilizare pentru persoanele cu vârsta de peste 16 ani, este testat și la copiii cu vârsta sub 12 ani. Compania a început să le administreze copiilor primele doze de vaccin săptămâna trecută, demarând studiile pentru categoria de vârstă sub 12 ani.
Comisia Europeană a dat în judecată guvernul polonez pentru încălcarea independenței judecătorilor și împiedicarea acestora de a aplica legea europeană în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), relatează Politico. Inițiativa Comisiei Europene se bazează pe o serie de legi implementate în ultimii ani în Polonia, care impiedica judecătorii să aplice anumite aspecte ale legii europene, precum și să se adreseze Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru a soluționa neclarități în aplicarea legii unionale, prin cereri de pronunțarea unor hotărâri preliminare. De asemenea, Comisia a argumentat că legea privind judiciarul din Polonia încalcă independența judecătorilor prin crearea unui organism instituțional, numit Camera Disciplinară a Curții Supreme, care poate ridica imunitatea judecătorilor pentru a-i urmări penal, fiind suspendați de la locul de muncă și de la primirea salariului. ,,Comisia consideră că aceste fapte duc la subminarea evidentă a independenței juridice și, astfel, a întregii ordini legale a Uniunii Europene.”, au declarat reprezentanții executivului european. Chemarea Poloniei în fața Curții de Justiție face parte dintr-o serie de acțiuni inițiate împotriva guvernului polonez în ultimii ani pe tema independenței judiciare, Comisia declanșând patru proceduri de infringement, care ar avea drept finalitate pierderea dreptului de vot al Poloniei în Consiliul European.
Cea mai înaltă curte de judecată din Turcia a refuzat solicitarea procurorului general de a suspenda din politică 680 de membri ai Partidului Popular Democrat (HDP), de orientare pro-kurdă, relatează Deutsche Welle. Cazul inițiat de procurorul general turc a stârnit revoltă internațională, după ce a devenit clar că acesta încearcă să elimine al doilea cel mai important partid din opoziție, HDP, mișcarea fiind considerată motivată politic. Cu toate acestea, procurorul și-a bazat urmărirea penală pe ipoteza conform căreia Partidul Popular Democrat funcționează ca o umbrelă pentru Partidul Muncitoresc din Kurdistan, aflat în afara legii. Turcia, Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii au clasificat Partidul Muncitoresc din Kurdistan (PKK) drept organizație teroristă, însă atât reprezentanții de la Washington, cât și de la Brussels au acuzat guvernul de folosirea luptei împotriva insurgenței kurde și a PKK-ului drept justificare pentru a încălca drepturile minoritații kurde si a Partidului Popular Democrat (HDP).
Șeful unuia dintre cei mai mari producători de marijuana de agrement ai SUA a declarat miercuri că legalizarea acesteia în New York ar putea genera vânzări de până la 5 miliarde de dolari în primul an de la adoptarea măsurii și ar putea crește presiunea asupra altor state să urmeze modelul celor 16 state care au aprobat deja utilizarea zilnică a acestui tip de marijuana, conform Reuters. Guvernatorul statului New York, Andrew Cuomo, a semnat miercuri un proiect de lege care deschide calea pentru ca vânzările marijuanei recreative să înceapă de anul viitor. Ben Kovler, director executiv al Green Thumb Industries Inc, al doilea cel mai mare producător american de marijuana de agreement raportat la valoarea de pe piață, a declarat că firma sa va aloca un buget important pe piața din New York, urmând să devină a doua cea mai mare piață legală după California. În comparație, Colorado a înregistrat anul trecut vânzările totale de canabis în valoare de circa 2 miliarde de dolari, după mai mult de cinci ani de când a devenit piață legală de comercializare a marijuanei de agrement, conform cifrelor departamentului de venituri al statului. Cinci state legalizaseră marijuana de agrement prin inițiative de scrutin în timpul alegerilor prezidențiale din noiembrie, iar acțiunea din New York va crește acum presiunea asupra altor state de a adopta aceleași măsuri, ideea vânzării legale de canabis a oferind o oarecare speranță pentru conecta bugetele fiscale deficitare din SUA.
Mai mulți jurnaliști maghiari au acuzat miercuri guvernul că pune viața cetățenilor în pericol prin faptul că împiedică presa națională să cerceteze și să livreze publicului informații referitoare la numeroasele efecte ale pandemiei de coronavirus, informează Reuters. Într-o scrisoare deschisă publicată de majoritatea agențiilor de presă independente din țară, reporterii au declarat că le-a fost împiedicat accesul în spitale în repetate rânduri și li s-a interzis să vorbească cu medicii, făcând imposibilă alertarea publicului în legătură cu realitatea epidemiologică din spitale. Ungaria a înregistrat încă de marți un număr de 302 de decese, fiind cel mai mare total zilnic de decese raportat de la începutul pandemiei și până în prezent. Medicii care au dat declarații sub protecția anonimatului au afirmat că spitalele sunt copleșite de numărul mare de cazuri grave. Guvernul naționalist al Ungariei neagă posibilitatea unei crize a capacității spitalelor, iar mass-media de stat continuă să descrie situația din spitale ca fiind sub control. Guvernul a declarat că își propune să redeschidă economia prin eficientizarea campaniei de vaccinare, introducând inclusiv doze ale vaccinurilor produse în Rusia și în China, seruri care încă nu au fost aprobate de Uniunea Europeană.
Statele Unite ale Americii a solicitat Chinei să își folosească influența asupra juntei din Myanmar pentru a opri atacul asupra civililor, conform Deutsche Welle. În urma loviturii de stat de la 1 februarie, când armata a preluat puterea în mod violent, eliminând-o pe lidera aleasă în mod democratic, Aung San Suu Kyi, civilii din Myanmar au protestat zilnic, în ciuda violenței autorităților. În acest context, trimisul ONU in Myanmar, care a înregistrat mai mult de 500 de morți dintre protestatari, a argumentat că țara se apropie de război civil. ,,Dacă așteptăm ca ei să fie dispuși sa discute, situația pe teren se va înrăutăți. Baia de sânge este iminentă.”
Cédric Herrou, fermierul care a oferit ajutor umanitar pentru mai mult de 200 de migranți, a fost achitat de o curte de judecată din Franța, conform RFI. Pe durata acțiunilor sale umanitare, acesta transporta migranți care proveneau din Sudan și Eritrea, aflați în zone puțin accesibile ale Alpilor italieni, către terenul său din sud-estul Franței. Inițial, Herrou a fost sancționat cu o amendă, urmând ca sentința să îi fie transformată în patru luni de închisoare. Cazul a atras atenția internațională, organizații precum Amnesty Internațional condamnând tratamentul dur al autorităților franceze asupra unui apărător al drepturilor omului. Decizia în favoarea lui Herrou a fost bazată pe valorile constituționale ale Franței, în special fraternitatea, principiu pe baza căruia acesta a acționat în ajutorarea migranților. “Mă simt ușurat, solidaritatea nu va mai putea fi considerată o crimă.”, a declarat Cedric Herrou pe Twitter, la scurt timp după anunțarea deciziei curții de judecată.
Sursa foto: The Telegraph
Statul italian a decis că va expulza doi oficiali ruși suspecți ca fiind protagoniștii unui caz de spionaj, a declarat miercuri ministrul italian de externe, Luigi Di Maio, pe pagina sa de Facebook, informează CNN. Expulzările au fost anunțate în urma arestării de marți a unui căpitan al marinei italiene și deținerea unui ofițer militar rus care staționează la Roma, ambii fiind acuzați de spionaj. Cei doi bărbați au fost „prinși în flagrant și prin surprindere” și au fost arestați imediat după ce căpitanul marinei italiene i-a oferit informații clasificate ofițerului rus în schimbul unei sume de bani, conform declarațiilor poliției paramilitare italiane dintr-un comunicat de presă. Până la momentul actual, poziția ofițerului rus a fost evaluată din cauza statutului său diplomatic. Ministerul italian de externe nu a oferit încă detalii cu privire la identitatea celor doi oficiali expulzați. Potrivit carabinierilor, arestările de marți au fost rezultatul unei îndelungate activități de informații desfășurate de Agenția italiană de securitate internă, cu sprijinul șefului statului major militar italian. Unitatea specială ROS a carabinierilor, care se ocupă și de cazurile de terorism, a condus operațiunea cu îndrumarea parchetului din Roma.
