Articol realizat de Cristian Baciu și Ioana-Adriana Bădescu
Autoritățile britanice au fost acuzate utilizarea de „tactici de intimidare” împotriva activiștilor pro-palestinieni eliberați pe cauțiune, conform Al Jazeera. Organizații pentru drepturi civile și susținători ai cauzei palestiniene au acuzat autoritățile britanice de utilizarea unor „tactici de intimidare”, după rearestarea a doi activiști aflați în libertate condiționată. O tânără a fost reținută pentru o postare online considerată incitare la acțiuni ilegale, iar o altă activistă a fost acuzată că și-a încălcat condițiile de supraveghere electronică. Cazurile sunt legate de acțiuni împotriva unor companii din industria de apărare, revendicate de grupuri pro-palestiniene. Criticii au declarat că legislația antiteroristă este folosită pentru a limita exprimarea politică și protestele. Situația a apărut pe fondul tensiunilor crescute între forțele de ordine și mișcările de solidaritate cu oficialii palestinieni, precum și al reluării arestărilor la manifestații publice.
Coordonatorul Organizației Națiunilor Unite pentru ajutor umanitar a avertizat asupra unei noi ocupații israeliene în sudul Libanului, relatează Al Jazeera. Coordonatorul ONU pentru ajutor umanitar a solicitat Consiliului de Securitate să clarifice măsurile pentru protejarea civililor din Liban, în contextul intensificării operațiunilor militare israeliene. Oficialul a atras atenția asupra riscului extinderii teritoriilor ocupate, pe fondul declarațiilor liderilor israelieni privind menținerea controlului în sudul Libanului. Escaladarea conflictului a provocat strămutarea a peste un milion de persoane și o creștere a violențelor, inclusiv moartea a trei membri ai forțelor de menținere a păcii. Reprezentanții ONU au subliniat că atacurile asupra personalului pot constitui crime de război și au cerut respectarea dreptului internațional. Organizațiile pentru drepturile omului au avertizat asupra riscurilor privind infrastructura civilă și populația afectată.
Armata somaleză a preluat controlul asupra unui oraș-cheie din sud-vest, în contextul demisiei liderului regional, potrivit Al Jazeera. Armata națională a Somaliei a preluat controlul asupra orașului strategic Baidoa, cel mai mare din statul regional Southwest și a declanșat o tranziție politică marcată de demisia liderului regional Abdiaziz Hassan Mohamed Laftagareen. Decizia a survenit la scurt timp după realegerea sa contestată de autoritățile federale. Reprezentanții guvernului de la Mogadiscio au anunțat numirea unui președinte interimar, în timp ce locuitorii și organizațiile umanitare au reacționat cu îngrijorare, pe fondul temerilor privind posibile confruntări. Criza evidențiază tensiunile persistente dintre administrația centrală și entitățile regionale, amplificate de disputele legate de reformele constituționale și de organizarea alegerilor naționale, într-un context de instabilitate politică și securitară.
Oficialii pakistanezi și chinezi au propus un plan de pace pentru Orientul Mijlociu, conform The Guardian. Reprezentanții pakistanezi și chinezi au prezentat un plan comun de pace în cinci puncte pentru Orientul Mijlociu și au solicitat încetarea imediată a focului și protejarea rutelor maritime strategice. Inițiativa a fost discutată la Beijing, în contextul în care autoritățile pakistaneze încearcă să medieze conflictul dintre Statele Unite ale Americii și Iran. Deși documentul subliniază rolul dialogului și al diplomației, nu există progrese concrete privind implicarea directă a principalilor actori în negocieri. Autoritățile pakistaneze încearcă să își consolideze rolul diplomatic regional, însă se confruntă și cu riscuri interne și economice majore, inclusiv impactul blocajelor energetice și posibila extindere a conflictului la granițele sale. Contextul regional complicat limitează perspectivele unei soluții rapide.
Autoritățile italiene au respins folosirea unei baze aeriene din Sicilia de către avioanele americane pentru transportul de arme destinate războiului din Iran, potrivit The Guardian. Oficialii italieni au refuzat utilizarea bazei aeriene Sigonella din Sicilia de către avioane americane care transportau arme pentru conflictul din Iran, după ce autoritățile americane nu au respectat procedura de autorizare parlamentară. Baza poate fi folosită doar pentru scopuri logistice și de instruire, nu pentru tranzit de armament, cu excepția situațiilor de urgență. Premierul Giorgia Meloni a subliniat că decizia respectă acordurile internaționale și procedurile legislative, iar relațiile cu oficialii americani rămân „solide”. Refuzul italian este consecința unor reacții similare din partea liderilor spanioli și criticilor publice interne puternice față de război, mai ales în Sicilia, unde politicienii locali au cerut păstrarea regiunii ca zonă de pace. Decizia reflectă tensiunile între Europa și Washington privind implicarea în conflictul din Orientul Mijlociu.
Membrii Knessetul israelian au adoptat o lege care introduce pedeapsa cu moartea pentru atacuri teroriste, relatează Euronews. Legea care introduce pedeapsa cu moartea prin spânzurare a fost susținută puternic de ministrul securității naționale, Itamar Ben Gvir, și de premierul Benjamin Netanyahu. Deși legea menționează teoretic și cetățenii israelieni, experții subliniază că definiția infracțiunii îi vizează de facto pe palestinieni, excluzând autorii evrei. Asociația pentru Drepturile Civile din Israel a atacat deja legea la Curtea Supremă, numind-o „discriminatorie” și susținând că Parlamentul nu are autoritate legală asupra locuitorilor din Cisiordania.
Kaja Kallas a declarat că activele rusești rămân o opțiune dacă Orbán menține vetoul asupra împrumutului pentru Ucraina, relatează Euronews. Înaltul Reprezentant al UE a avertizat că Uniunea Europeană ar putea reveni la utilizarea activelor rusești înghețate pentru a finanța Ucraina, în cazul în care Viktor Orbán va continua să blocheze împrumutul de 90 de miliarde de euro după alegerile din 12 aprilie. Împrumutul de 90 de miliarde de euro a fost agreat pentru a evita riscurile juridice și financiare ale confiscării activelor rusești. Ucraina a susținut că reparațiile au fost întârziate de atacurile rusești asupra infrastructurii energetice, deși a prioritizat cererea Ungariei.
Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice a lansat atacuri asupra Dubaiului, relatează Euronews. Cel puțin cinci explozii au zguduit Dubaiul în urma unui atac masiv cu rachete și drone lansat de Iran. Reprezentanții Ministerului Apărării din EAU au confirmat că sistemele de apărare au interceptat amenințările, însă resturile căzute în zonele rezidențiale din sudul Dubaiului au rănit patru cetățeni străini și au provocat daune materiale. Un petrolier kuwaitian aflat în Portul Dubai a fost ținta atacului, izbucnind un incendiu la bord. Autoritățile au reușit să stingă flăcările, și toți cei 24 de membri ai echipajului au fost declarați în siguranță, conform biroului de presă emirean.
Președintele Siriei, Ahmed al-Sharaa, s-a întâlnit cu prim-ministrul britanic Keir Starmer, relatează Euronews. În cadrul primei vizite oficiale în Marea Britanie de la înlăturarea lui Bashar al-Assad, cei doi lideri au discutat despre necesitatea urgentă a unui plan viabil pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz și despre cooperarea pentru securitatea frontierelor și returnarea migranților ilegali. Vizita în Marea Britanie a inclus și o audiență la Regele Charles al III-lea la Palatul Buckingham, consolidând legitimitatea noului regim de la Damasc pe scena mondială.
Președintele iranian, Masoud Pezeșkian, a declarat că Iranul are „voința necesară” pentru a pune capăt războiului, relatează Euronews. Într-o discuție cu președintele Consiliului European, António Costa, acesta a declarat și că Teheranul solicită garanții că agresiunile din partea Israelului și SUA nu se vor repeta. În schimb, António Costa, a cerut Iranului să oprească atacurile „inacceptabile” și să colaboreze cu ONU pentru a asigura libertatea de navigație în Strâmtoarea Hormuz. Pentagonul și Casa Albă au susținut că negocierile diplomatice progresează bine în privat, sugerând că mesajele oficiale ale Teheranului diferă de cele transmise la masa tratativelor.
