Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Mihai Turcu și Andrei Rus
Donald Trump a devenit primul președinte din istoria SUA condamnat penal, publică Politico. Verdictul juriului de 12 newyorkezi a venit rapid, în cazul legat de plățile pentru tăcere. Deși problemele legale erau complexe și probele acuzării aveau slăbiciuni, condamnarea a venit într-un proces marcat de greșeli strategice ale echipei juridice a lui Trump. Avocații săi au atacat ineficient martorii și au ridicat însemnătatea unor detalii minore, în loc să se concentreze pe slăbiciunile majore ale cazului. Martorul principal, Michael Cohen, fostul avocat al lui Trump, a oferit o mărturie directă dar controversată, fiind expus de apărare ca mincinos. Deși avocatul principal, Todd Blanche, a avut puncte corecte în contra-interogatoriu, prezentarea sa a fost incoerentă. Apărarea nu a reușit să convingă juriul de necredibilitatea esențială a lui Cohen. Trump intenționează să facă apel, cu unele argumente care ar putea fi credibile în această fază.
Premierul slovac, Robert Fico, a fost externat după ce a fost ținta unei tentative de asasinat, susține Deutsche Welle. Incidentul a avut loc pe 15 mai, când un atacator de 71 de ani, Juraj C., l-a împușcat pe Fico de patru ori de la mică distanță. Atacatorul a fost imediat reținut și acuzat de tentativă de omor, motivul fiind dezacordul său cu politicile lui Fico privind UE și Ucraina. Fico a fost internat mai mult de două săptămâni și a suferit multiple intervenții chirurgicale, starea sa nefiind amenințătoare pentru viață. Premierul a fost externat și primește îngrijiri medicale la domiciliu. Poliția supraveghează apartamentul său din Bratislava. Autoritățile investighează dacă atacatorul a acționat singur sau a avut complici. Tentativa de asasinat a fost prima de acest fel în Europa din 2003, când premierul sârb Zoran Djindjic a fost ucis. Reprezentanții guvernului slovac nu au specificat când Fico își va relua activitatea.
Un atac a avut loc vineri într-o piață centrală din Mannheim, Germania, rănind mai multe persoane, inclusiv un activist de extremă dreapta, raportează Euronews. Poliția a intervenit și a rănit atacatorul. Printre răniți se află Michael Stürzenberger, membru al partidului Mișcarea Cetățenilor Pax Europa (BPE), cunoscut pentru opoziția sa față de Islam. Deși BPE se susține a fi neutru, a fost asociat cu grupuri radicale și xenofobe, cum ar fi Pegida. Un ofițer de poliție a fost, de asemenea, rănit. Incidentul a avut loc în jurul orei 11:30, iar autoritățile au declarat că nu există un pericol continuu pentru public. Motivația atacului rămâne neclară și face obiectul unei investigații. Piața a fost izolată, iar autoritățile responsabile sunt la datorie. Mannheim, un oraș de 300.000 de locuitori, este un important centru cultural și economic în regiunea Rin-Neckar din nordul Baden-Württemberg.
Activiști din Europa organizează trei zile de proteste pentru a proteja democrația și a reduce poluarea, având în vedere alegerile europene de săptămâna viitoare, informează The Guardian. Într-un context de criză climatică accentuată, sondajele au prezis victorii pentru partidele de extremă dreapta care doresc desființarea reglementărilor ecologice. Protestele, desfășurate în 127 de orașe din 14 țări, cer acțiuni urgente pentru climă și natură. Frieda Egeling de la Fridays For Future Berlin subliniază că valurile de căldură și lipsa de apă afectează Europa, iar partidele extremiste încearcă să anuleze legile climatice. Mia Mancini de la Good Food Good Farming accentuează importanța protecției mediului pentru fermieri. Cu toate acestea, mișcarea climatică a pierdut din elan în ultimii ani. În multe locuri, activiștii se confruntă cu legislații punitive, iar radicalii recurg la acțiuni directe. Protestele sunt susținute de greviști ai foamei care cer politici climatice mai ambițioase din partea liderilor europeni.
În urma numărării parțiale a voturilor din cadrul alegerilor sud-africane, Congresul Național African ar putea pierde majoritatea parlamentară, declară Deutsche Welle. Ar fi pentru prima dată în trei decenii. Rezultatele parțiale indică faptul că ANC a obținut doar 42,7% din voturi, mult sub pragul de 50% necesar pentru majoritate. Partidele opoziției, precum Democratic Alliance (DA) și Economic Freedom Fighters (EFF), au obținut 23,57%, respectiv 9,53% din voturi. Procesul de numărare a voturilor este încă în desfășurare, iar rezultatele finale sunt așteptate în următoarele zile. Alegerile reprezintă un “test serios pentru ANC”, iar multe preocupări cu privire la modul de guvernare al acestuia au fost ridicate de cetățeni. Posibila pierdere a majorității ar putea forța ANC să formeze o coaliție, însă partenerii de alianță rămân incerți din cauza diversității ideologice a partidelor.
Președintele Statelor Unite, Joe Biden, a permis armatei ucrainene să atace ținte în interiorul Rusiei, relatează CNN. Doi oficiali americani au declarat publicației CNN că armata Ucrainei are permisiunea să atace cu armament american forțele rusești de pe teritoriul Rusiei, care atacă Ucraina de la distanță. Secretarul de Stat, Antony Blinken, a confirmat decizia luată, după ce timp de mai multe săptămâni oficialii ucraineni au cerut autorizarea Statelor Unite pentru folosirea armelor pentru a riposta. Blinken a subliniat că SUA își vor adapta poziția pe măsură ce situația evoluează. Lideri europeni, inclusiv președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz, și-au schimbat pozițiile, permițând Ucrainei să lovească baze din Rusia de unde sunt atacate. Schimbarea de politică a fost influențată de nevoia de a apăra regiunea Harkov și de sprijinul tăcut al liderilor NATO.
Fostul președinte al parlamentului Iranian, Ali Larijani, a declarat că va candida pentru președinția Iranului, conform Reuters. Ali Larijani a fost atât președintele parlamentului Iranian, cât și consilier al liderului suprem, Ali Khamenei. În timpul declarației sale, a menționat că odată ajuns președinte, se va concentra asupra rezolvării problemelor economice ale statului, rezolvării sancțiunilor americane și asupra menținerii unei forțe de apărare puternice. În timpul alegerilor prezidențiale din 2021, acestuia i-a fost interzisă participarea. Însă, o sursă iraniană a declarat publicației Reuters că de această dată Larijani a decis să candideze după ce oficialii iranieni l-au asigurat că nu va fi descalifica.
Mii de prizonieri ucraineni au solicitat înrolarea în armată în schimbul eliberării condiționate, declară Reuters. Pentru a compensa deficitul de personal din armata ucraineană, militarii s-au orientat spre recrutarea deținuților pentru a lupta contra forțelor invadatoare. Ucraina, cu o populație de aproximativ 38 de milioane, se confruntă cu dificultăți în a recruta suficienți soldați, în special pentru pozițiile din prima linie, unde soldații suferă pierderi grele. Până în momentul de față, mai mult de patru mii de deținuți au aplicat pentru înrolare. Oficialii au declarat că aceștia vor fi scutiți de pedeapsă, indiferent de durata ei, dacă se vor înrola în armată și nu o vor părăsi până la finalizarea războiului.
Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, a respins amenințările de escaladare a președintelui rus, Vladimir Putin, referitoare la permiterea armatei ucrainene de a ataca în teritoriul Rusiei, conform Reuters. Secretarul General a declarat că aceste amenințări de escaladare a conflictului venite din partea lui Vladimir Putin, nu sunt o noutate. În plus, a menționat că acest tip de amenințări au apărut mereu în contextul în care aliații NATO au sprijinit Ucraina. Declarația lui Jens Stoltenberg a venit la scurt timp după ce oficialii Statelor Unite au permis armatei ucrainene folosirea armelor pe teritoriul Rusiei.El a reiterat că Ucraina are dreptul la autoapărare și că NATO are dreptul de a sprijini Ucraina fără ca asta să facă din aliați o parte a conflictului. Un purtător de cuvânt al guvernului german a confirmat că Ucraina poate folosi armele furnizate de Germania pentru a se apăra împotriva atacurilor lansate din apropierea graniței ruse, conform dreptului internațional.
