Material realizat de Mircea Macovei
Prim-ministrul Lituaniei, Gintautas Paluckas, a demisionat, titrează Deutsche Welle. Această acțiune a avut loc pe fondul presiunilor crescânde legate de anchetele privind afacerile sale, care au stârnit proteste publice cerându-i demisia. Prin intermediul unui comunicat, fostul premier a declarat că va părăsi și funcția de lider al Partidului Social-Democrat. Mai multe agenții de știri au publicat în luna iulie rapoarte care detaliază presupuse abateri legate de afacerile trecute și actuale ale lui Gintautas Paluckas, iar aceste dezvăluiri au determinat agențiile anticorupție și de aplicare a legii să lanseze anchete oficiale. Fostul prim-ministru a preluat funcția la sfârșitul anului trecut, după ce a contribuit la formarea unui guvern de coaliție tripartit în urma alegerilor parlamentare din luna octombrie. Întregul cabinet ministerial este așteptat să se retragă în urma acestei demisii.
Un lider important al democraților din Macao, Au Kam San, a fost arestat pentru complicitate cu forțe străine, informează Reuters. Potrivit unui comunicat al poliției, un suspect identificat drept Au a fost ridicat de la reședința sa pe 30 iulie pentru a fi investigat. Conform aceleiași declarații, „locuitorul ar fi fost în contact cu o organizație anti-China din străinătate încă din 2022, furnizând grupului cantități mari de informații false și sedițioase, pentru demonstrații publice în străinătate și online”. De asemenea, Au Kam San ar fi încercat să incite la ură împotriva Beijingului, să perturbe alegerile din 2024 pentru conducerea din Macao și să „provoace acțiuni ostile din partea țărilor străine împotriva Macao”. Au Kam San, în vârstă de 68 de ani, este unul dintre cei mai proeminenți activiști democrați din Macao și a servit timp de aproape două decenii ca legislator. De-a lungul anilor, acesta a susținut reformele democratice și a contribuit la promovarea inițiativelor societății civile, fiind de asemenea unul dintre fondatorii mai multor grupuri pro-democrație.
Armata din Myanmar a transferat în mod nominal puterea către un guvern interimar condus de civili, relatează Reuters. Conform unui anunț publicat în presa de stat, decretul care acorda putere armatei după lovitura de stat din 2021 a fost anulat și a fost formată o administrație interimară, precum și o comisie specială pentru a supraveghea alegerile planificate în luna decembrie. De asemenea, starea de urgență, în vigoare încă de la lovitura de stat, a fost ridicată, conform purtătorului de cuvânt al guvernului, Zaw Min Tun. Liderul loviturii de stat, Min Aung Hlaing, va păstra însă toate pârghiile puterii, menținându-și funcția de președinte interimar, dar și de șef al forțelor armate. Myanmar se află în mijlocul unui război civil, armata luptând pentru a stăvili o rebeliune și fiind acuzată de atrocități la scară largă. Lovitura de stat din 2021 a fost justificată de autorii ei drept o intervenție necesară în urma unei așa-zise fraudări a scrutinului desfășurat cu trei luni înainte, câștigat decisiv de partidul lui Aung San Suu Kyi. Organizațiile de monitorizare a alegerilor nu au găsit însă nicio dovadă de fraudă care ar fi putut schimba rezultatul votului.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat o lege care restabilește independența agențiilor anticorupție, notează Euractiv. Președintele a semnat proiectul de lege la scurt timp după ce parlamentarii și-au arătat sprijinul pentru modificările aprobate în prealabil de organismele anticorupție. Prin această nouă legislație au fost anulate schimbările care au stârnit proteste la scară largă, precum și critici din partea Uniunii Europene. Volodimir Zelenski a declarat prin intermediul unui mesaj postat pe rețelele de socializare că „Legea garantează absența oricărei influențe sau interferențe externe”, precum și că „Este foarte important ca statul să asculte opinia publică. Își ascultă cetățenii. Ucraina este o democrație”. Legea anterioară plasase Biroul Național Anticorupție din Ucraina (NABU) și Procuratura Specializată Anticorupție (SAPO) sub autoritatea directă a procurorului general, care este numit de președinte.
O curte din India a achitat un fost parlamentar și alte șase persoane acuzate de participarea la un atentat cu bombă, conform Deutsche Welle. Avocatul apărării, Ranjit Nair, a declarat că judecătorul a notat faptul că procurorii nu au putut „prezenta vreo dovadă împotriva acuzaților”. Atacul a avut loc în 2008, în apropierea unei moschei din Malegaon, un oraș din statul vestic Maharashtra. Atunci, o bombă legată de o motocicletă a explodat, ucigând șase persoane și rănind peste alte 100. Autoritățile au judecat șapte persoane, inclusiv fosta deputată Sadhvi Pragya Thakur, pentru acuzații de terorism și conspirație criminală. Fosta membră a parlamentului, în vârstă de 55 de ani, a cauzat probleme în trecut când l-a numit „patriot” pe hindusul radical care l-a ucis pe Mahatma Gandhi. Ea a aparținut partidului Bharatiya Janata (BJP) al prim-ministrului Narendra Modi, dar s-a călugărit cu doi ani înainte de explozia de la Malegaon.
Politicall.ro Educare prin informare
