Politicall.ro Educare prin informare
Material realizat de Brădoaia Alexia și Filip Nicole Ashley
Liderii Iranului au numit un nou guvernator al băncii centrale, în contextul în care criza economică a declanșat proteste în masă în urma unei deprecieri record a monedei față de dolarul american, potrivit Euronews. Cabinetul președintelui Masoud Pezeshkian l-a numit pe Abdolnasser Hemmati, fost ministru al economiei, în funcția de nou guvernator al Băncii Centrale a Republicii Islamice Iran. Hemmati îi succede lui Mohammad Reza Farzin, care a demisionat recent, la o zi după începerea unora dintre cele mai mari proteste din țară din ultimii trei ani, provocate de scăderea rialului, moneda Iranului, la un nivel record. Experții spun că rata inflației de 40% a dus la nemulțumirea publică. Dolarul american s-a tranzacționat miercuri la 1,38 milioane de riali, comparativ cu 430.000 de riali când Farzin a preluat funcția în 2022.
Ministerul rus al Apărării a publicat un videoclip cu o dronă doborâtă care se îndrepta asupra unei reședințe a lui Vladimir Putin, din Novgorod, conform Reuters. În videoclip apare un ofiţer superior, generalul-maior Aleksandr Romanenkov, prezentând detalii despre modul în care Moscova consideră că Ucraina ar fi realizat acest atac. Liderii Kievului au afirmat că nu au fost prezentate dovezi care să susțină acuzațiile, iar decidenții ruși au oferit declarații false privind atacul pentru a bloca progresul negocierilor privind încheierea războiului din Ucraina. Oficialii din mai multe țări occidentale au pus la îndoială versiunea Rusiei asupra evenimentelor și au contestat existența unui atac. Ofițerul rus, Romanenkov, a enumerat locațiile, orele exacte și rutele de zbor ale fiecărei drone, spunând că 91 de drone au fost lansate din regiunile Sumî și Cernihiv, dar au fost respinse de apărarea aeriană rusă, fără a provoca pagube sau răniți.
Autoritățile finlandeze au reținut o navă suspectată de deteriorarea unui cablu submarin de telecomunicații care leagă Helsinki și Tallinn, în Golful Finlandei, relatează The Guardian. Nava a plecat din Rusia și se îndrepta către Israel. Poliția finlandeză a declarat incidentul ca fiind distrugere agravată, tentativă de distrugere agravată și interferență agravată cu telecomunicațiile. Infrastructura energetică și de comunicații, inclusiv cablurile și conductele submarine, au fost deteriorate în repetate rânduri în Marea Baltică. După invazia Rusiei în Ucraina, din februarie 2022, mai mulți experți și lideri politici au considerat presupusele sabotaje ale cablurilor ca fiind parte a unui război hibrid desfășurat de Moscova împotriva țărilor occidentale.
Forțele turce au reținut 125 de persoane suspectate de apartenență la gruparea Statul Islamic în cadrul unor operațiuni coordonate în 25 de provincii, afirmă Euronews. Anunțul a fost realizat de ministrul de interne Ali Yerlikaya, care a relatat că raidurile au vizat suspecți din Istanbul, Ankara, Izmir și alte 22 de provincii. Poliția și jandarmeria au desfășurat operațiunile simultan, sub coordonarea Comandamentului General al Jandarmeriei și a Poliției Naționale Turce. Autoritățile au confiscat materiale digitale și documente organizaționale în timpul perchezițiilor efectuate la domiciliile suspecților.
Activitatea fabricilor din China a crescut substanțial pentru prima dată în opt luni, pe măsură ce comenzile au crescut înainte de sărbători, menționează Euronews. Indicele oficial al managerilor de achiziții sau PMI pentru sectorul manufacturier, un sondaj lunar realizat în rândul companiilor, a crescut la 50,1 în această lună, a raportat Biroul Național de Statistică. Aceste rezultate reflectă parțial diminuarea presiunii datorită unei armistiții prelungite în tensiunile comerciale cu SUA. Se preconizează că a doua cea mai mare economie a lumii va crește într-un ritm ușor sub ținta oficială de aproximativ 5% în acest an, susținută de activitatea puternică din industriile de înaltă tehnologie și exporturi.
Președintele Chinei, Xi Jinping, a declarat că „reunificarea” Chinei cu Taiwanul a fost „de neoprit”, la scurt timp după încheierea unor exerciții militare desfășurate în jurul insulei, a relatat Al Jazeera. Declarația a fost făcută într-un discurs de Anul Nou, susținut la o zi după ce armata chineză a finalizat manevre cu muniție reală, descrise de autoritățile de la Beijing drept un avertisment împotriva „forțelor separatiste” și a „ingerințelor externe”. Exercițiile au avut loc pe fondul aprobării de către Statele Unite a celui mai mare pachet de armament destinat Taipeiului, în valoare de 11,1 miliarde de dolari. Xi Jinping a invocat legăturile istorice dintre cele două maluri ale Strâmtorii Taiwan și a reafirmat obiectivul Beijingului de a aduce insula sub controlul său. În replică, președintele Taiwanului, William Lai Ching-te, a afirmat că autoritățile de la Taipei vor consolida capacitatea de apărare, în contextul presiunilor militare crescânde din partea Chinei.
Autoritățile chineze au cerut oficialilor Olandei să renunțe la demersurile de control asupra producătorului de cipuri Nexperia, deținut de capital chinez, acuzând guvernul de la Haga că a provocat o „criză” în lanțurile globale de aprovizionare, a relatat Al Jazeera. Într-un comunicat, oficialii chinezi au solicitat Olandei să „corecteze imediat greșeala” și să pună capăt intervențiilor administrative considerate nejustificate. Disputa a pornit după ce guvernul olandez a emis în septembrie un ordin prin care a limitat capacitatea companiei de a lua decizii fără aprobarea statului, invocând riscuri privind securitatea aprovizionarii și temeri că producția europeană ar putea fi relocată în China. Deși ordinul a fost suspendat în urma unor discuții diplomatice cu Beijingul, o decizie judecătorească ce a dus la înlăturarea directorului general chinez a rămas în vigoare. Conflictul a generat represalii comerciale din partea Chinei și inclusiv reduceri de producție anunțate de producători auto japonezi, pe fondul penuriei de cipuri.
Armata din Myanmar a anunțat o prezență la vot de peste 50% în prima etapă a alegerilor naționale organizate sub conducerea militară, prezentând scrutinul drept un „succes”, potrivit Al Jazeera. Purtătorul de cuvânt al armatei, Zaw Min Tun, a declarat că aproximativ 52% dintre alegătorii înregistrați, peste șase milioane de persoane, au votat duminică, într-un proces electoral desfășurat pe fondul războiului civil. Partidul pro-militar Union Solidarity and Development Party a revendicat o victorie covârșitoare, în timp ce Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk, a avertizat că alegerile au avut loc într-un climat de „violență și represiune”, fără condiții pentru o participare liberă și semnificativă. Votul a acoperit doar o parte a teritoriului țării, iar prezența la urne a fost semnificativ mai scăzută decât la alegerile din 2020, câștigate de partidul condus de Aung San Suu Kyi, aflată în continuare în detenție.
Președintele Donald Trump a anunțat retragerea Gărzii Naționale din Chicago, Los Angeles și Portland, prezentând decizia drept un pas necesar, relatează CNN. Potrivit lui Trump, prezența Gărzii Naționale a redus semnificativ criminalitatea în aceste orașe, iar fără intervenția guvernului federal, acestea „ar fi fost distruse”. Curtea Supremă a respins săptămâna trecută cererea președintelui de a desfășura Garda Națională în Chicago pentru protejarea agenților ICE în cadrul unei campanii dure împotriva imigrației ilegale, sugerând că puterea federală nu se aplică în astfel de cazuri. Retragerea a fost salutată de democrați precum procurorul general al Californiei, Rob Bonta, și guvernatorii Gavin Newsom și JB Pritzker, care au criticat folosirea Gărzii ca „pioni politici” și au reafirmat legalitatea controlului statal asupra trupelor. Decizia reflectă o nouă etapă în disputa dintre administrația federală și autoritățile locale privind securitatea și imigrația.
Echipajul unui petrolier aflat sub urmărire de către Statele Unite a vopsit pe coca navei un drapel rusesc improvizat, într-o aparentă tentativă de a invoca protecția Moscovei, a relatat CNN. Nava Bella 1, sancționată de Washington pentru presupuse transporturi de petrol iranian, a fost urmărită de Garda de Coastă a SUA de aproape două săptămâni, după ce a refuzat să se supună unei tentative de interceptare în Caraibe și s-a îndreptat spre Oceanul Atlantic, departe de Venezuela. Oficialii americani au precizat că petrolierul naviga anterior sub un pavilion considerat nevalid, iar în prezent figura cu statut de înregistrare necunoscut, ceea ce a complicat cadrul juridic al unei eventuale confiscări. Incidentul a avut loc în contextul intensificării sancțiunilor impuse de administrația președintelui american Donald Trump asupra sectorului petrolier venezuelean, ca parte a strategiei de presiune asupra liderului de la Caracas, Nicolás Maduro.
