Material realizat de Mihai Turcu.
Regiunile Valencia și Andaluzia din Spania au fost grav afectate de inundații devastatoare, cauzate de un fenomen meteo denumit „depresiune izolată de nivel scăzut”, anunță Deutsche Welle. Ploile torențiale au generat inundații rapide, măturând drumuri și afectând orașe întregi, inclusiv zone din Valencia, unde s-au înregistrat precipitații de până la 200 mm. Bilanțul victimelor a ajuns la 62 de morți, iar mai multe persoane sunt date dispărute. Echipele de salvare, inclusiv armata spaniolă, au intervenit cu elicoptere pentru a salva oamenii blocați în ape. Inundațiile au perturbat transporturile, inclusiv serviciile feroviare și zborurile, și au provocat întreruperi de curent electric. În unele orașe, precum Utiel, nivelul apei a depășit trei metri, creând o situație de urgență extremă. Școlile și parcurile au fost închise, iar peste 1.000 de forțe de intervenție sunt mobilizate pentru a ajuta comunitățile afectate.
Partidul Democrat din Botswana (BDP), aflat la putere de 58 de ani, a intrat în cursă pentru un nou mandat de cinci ani pe care îl poate obține în urma alegerilor iminente, conform Deutsche Welle. Alegerile din această săptămână vor decide componența parlamentului, care va alege ulterior președintele. Mokgweetsi Masisi, președintele în funcție și fost profesor, candidează pentru un al doilea și ultim mandat. În pofida stabilității economice și politice din trecut, Botswana s-a confruntă acum cu provocări majore, cum ar fi scăderea cererii globale de diamante și creșterea costului vieții, care au dus la o rată ridicată a șomajului, de 27%. BDP am promis să diversifice economia pentru a reduce dependența de diamante și să combată efectele schimbărilor climatice, care accentuează deșertificarea. Principalii adversari ai lui Masisi sunt Duma Boko (Umbrella for Democratic Change), Dumelang Saleshando (Botswana Congress Party) și Mephato Reatile (Botswana Patriotic Front). Fostul președinte Ian Khama, aflat în conflict cu Masisi, îl sprijină pe Reatile și critică tendințele autoritare ale actualului președinte.
Actuala președinta pro-europeana a moldovei Maia Sandu și challengerul pro-rus, fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, au intrat în cursa pentru turul doi al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, publică Euronews. În primul tur, Sandu a obținut 42% din voturi, în timp ce Stoianoglo a obținut 26%, însă niciunul nu a reușit să depășească pragul de 50%+1. Alegerile au fost marcate de acuzații de interferență rusă, inclusiv de cumpărare de voturi, ceea ce a atras atenția atât a Comisiei Europene, cât și a Casei Albe. Într-un referendum simultan, 50,46% dintre moldoveni au susținut integrarea în Uniunea Europeană, însă suportul față de Sandu a fost diminuat de dificultățile economice și sociale din mandatul său. Pe fondul tensiunilor politice și al neîncrederii în transparența electorală, Sandu a făcut un apel către primarii locali pentru mobilizarea comunităților în sprijinul unui vot corect. Rezultatul scrutinului este urmărit îndeaproape la Bruxelles, având implicații asupra viitorului european al Moldovei.
Procuratura din Georgia a deschis o anchetă privind acuzațiile de fraudă electorală, în urma protestelor masive ale opoziției, care contestă legitimitatea rezultatelor, confirmă Euronews. Partidul de guvernământ, Visul Georgian, a fost declarat câștigător cu aproximativ 54% din voturi, însă au apărut numeroase acuzații de intimidare, cumpărare de voturi, dublare a votului și violență fizică. Atât Statele Unite, cât și Uniunea Europeană au cerut o investigație transparentă, dar opoziția este sceptică, având în vedere că șeful Procuraturii este numit de partidul de guvernământ. Zeci de mii de oameni au protestat în fața Parlamentului, alături de președintele Salome Zourabichvili, care a criticat dur procesul electoral, sugerând o influență rusească. Aceasta a afirmat că s-au folosit „tehnologii pentru a spăla falsificarea votului” și a subliniat influența Rusiei în politica georgiană, amplificată de adoptarea unei legi controversate privind „agenții străini”. Premierul Irakli Kobakhidze neagă implicarea Rusiei și promite că Georgia va continua pe drumul aderării la UE.
Cu mai puțin de o săptămână înainte de alegerile din SUA, Kamala Harris și Donald Trump se află într-o cursă extrem de strânsă pentru a câștiga sprijinul alegătorilor nehotărâți, informează Al Jazeera. Potrivit sondajelor, Harris conduce ușor la nivel național, cu un avantaj de 1,5 puncte procentuale, dar diferența față de Trump s-a redus de la 1,8 puncte săptămâna trecută. Sondajele sugerează că rezultatul ar putea depinde de prezența la vot în șapte state-cheie: Pennsylvania, Carolina de Nord, Georgia, Michigan, Arizona, Wisconsin și Nevada, cu un total de 93 de voturi în Colegiul Electoral. Harris este ușor favorizată în Michigan, Nevada și Wisconsin, în timp ce Trump are un mic avantaj în Pennsylvania, Carolina de Nord, Arizona și Georgia. În privința economiei și imigrației, Trump este considerat superior de o parte din electorat, iar Harris a pierdut din sprijin pe subiectul extremismului politic. Deși sondajele naționale o poziționează pe Harris în frunte, aceste date sunt orientative, iar câștigătorul final va fi determinat de Colegiul Electoral, nu de votul popular.